⬅ ÎNAPOI

10 întrebări pe care ți le-ai pus ca salariată gravidă în România despre drepturile tale

salariată gravidă

De cele mai multe ori atât angajații, cât și angajatorii pot fi luați prin surprindere odată cu solicitarea concediului de maternitate, a stimulentului de inserție și altor beneficii de care salariata ar trebui să beneficieze înainte și după nașterea bebelușului. Așadar, am zis să venim în ajutorul tuturor prin acest articol care tratează drepturile pe care o salariată gravidă le are în România, conform legislației muncii.

Iată câteva răspunsuri la cele mai des întâlnite întrebări care vor ajuta angajatorul să înțeleagă ce obligații are față de salariata gravidă, iar pe aceasta să cunoască mai bine drepturile ce i se cuvin.

1. Când îmi pot lua concediu de maternitate?

Codul muncii și OUG 158/2005 privind concediile și asigurările sociale de sănătate stabilesc condițiile și beneficiile pe care le au salariatele gravide care solicită acordarea concediului de maternitate.

Astfel, concediul de maternitate se acordă persoanelor care urmează să nască, cu condiția să aibă calitatea de asigurate la sistemul public de asigurări sociale de sănătate. 

Ca excepție, pot beneficia de concediu de maternitate și salariatele care au avut această calitate, dar au pierdut-o din motive neimputabile lor, cu condiția să nască în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat. Pierderea calității de asigurat din motive  care nu sunt imputabile persoanei în cauză se dovedește cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilații acestora.

DURATA concediului de maternitate este una fixă, cu un total de 126 de zile care se împarte la rândul său în 2 perioade egale:

  •   Concediul prenatal– 63 de zile *Concediul prenatal mai poate fi întâlnit și sub denumirea de concediu pentru sarcină
  •   Concediul postnatal– 63 de zile  *Concediul postnatal mai poate fi întâlnit și sub denumirea de concediu pentru lăuzie                            

Important de reținut este că, aceste perioade de concediu pentru sarcină și pentru lăuzie  se pot compensa între ele în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.

Așadar, art. 24 alin 2. din OUG 158/2005 obligă femeia ca, odată ce naște, să stea cu nou-născutul cel puțin 42 de zile. Conform prevederilor legale femeia nu este obligată să-și ia concediu prenatal, putând renunța la acesta, dar este obligată să stea cel puțin 42 de zile în concediu pentru lăuzie.          

2. Cum voi primi indemnizația de maternitate? 

Indemnizația de maternitate pentru o salariată gravidă care a născut se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. 

Potrivit art. 25 din OUG 158/2005  cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuția pentru concedii și indemnizații, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.

O veste bună este că indemnizația de maternitate nu se impozitează, potrivit art.42 din Codul fiscal

De asemenea, OUG nr 111/2010 prevede un minimum și un maximum pe care nu trebuie să-l depășească indemnizația de maternitate. Astfel, cuantumul minim al indemnizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință (care este  500 de lei), denumit în continuare ISR și nici mai mare de 8.500 lei.

3. Contează când îi spun angajatorului despre sarcină?

Potrivit OUG 93/2003 privind protecția maternității la locul de muncă o salariată gravidă este femeia care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare.

Legea nu prevede niciun termen limită în care sau până când să îl anunți pe angajator cu privire la starea de graviditate.

Pentru a beneficia de protecția prevăzută de lege pentru femeile gravide, ai putea notifica în scris angajatorul de îndată ce primești adeverința medicală ce atestă starea de graviditate.

4. Ce se întâmplă cu contractul meu de muncă odată ce intru în concediu de maternitate?

Codul muncii prevede expres faptul că, pe toată durata concediului de maternitate, contractul individual de muncă se suspendă de drept. În caz de suspendare a contractului individual de muncă toate drepturile și obligațiile salariatei sunt suspendate până la reluarea activității prestate pentru angajator.

Indemnizația acordată de stat are rolul de a înlocui salariul și de a asigura un nivel minim de trai pentru femeia gravidă.

De asemenea, se interzice concedierea salariatei care se află în concediu de maternitate potrivit art.60 alin. (1) lit. d) din Codul muncii.

Totuși, în cazul în care angajatorul se află în faliment sau în proces de reorganizare judiciară, această interdicție de concediere dispare.

5. Câte zile libere îmi pot lua pentru analize medicale?

De îndată ce anunți angajatorul cu privire la starea de graviditate, ca salariată gravidă ai dreptul să beneficiezi de 16 ore libere pe lună pentru a merge la controalele medicale necesare sarcinii, dacă aceste vizite medicale nu se pot face în afara programului de lucru, potrivit art.15 din OUG 19/2003.

Pentru a beneficia de aceste ore libere trebuie să înștiințezi angajatorul și să prezinți acestuia adeverințele și orice alte documente care fac dovada efectuării acestor controale, în cazul în care angajatorul solicită.

De asemenea, potrivit CNAS toate femeile însărcinate au dreptul la consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei precum:

  • Luarea în evidenţă în primul trimestru de sarcină
  • Supravegherea lunară, începând cu  luna a treia până în luna a şaptea;
  • Supravegherea de două ori pe lună, din luna a şaptea până în luna a noua inclusiv;
  • Urmărirea mamei de la externarea din maternitate – la domiciliu (o consultaţie);
  • Urmărirea mamei la patru săptămâni de la naştere (o consultaţie);

Femeile gravide mai au acces și la un screening prenatal și la supravegherea sarcinii cu risc crescut. 

De altfel, acestea au dreptul, pe lângă pachetul de analize medicale de care beneficiază orice asigurat, și la analize suplimentare de laborator precum:

  • determinarea grupului sanguin ABO și a grupului sanguin Rh;
  • anticorpi specifici anti Rh;
  • testarea HIV;
  • analizele Anti-HAV IgM, Ag HBs (screening) și anticorpi Anti HCV.
  • hemograma completă și ecografii.

6. Cum pot beneficia de concediu pentru risc maternal? 

Potrivit OUG 93/2003 o salariată gravidă are dreptul să beneficieze de concediu pentru risc maternal atunci când, din motive justificate, nu poate să facă față condiţiilor sau a programului de muncă zilnic fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa şi a fătului ori a copilului.

Concediul pentru risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o durată ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care eliberează un certificat medical în acest sens. Acest concediu nu poate fi, însă, acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația în vigoare.

În ceea ce privește indemnizația acordată salariatei care se află în concediu pentru risc maternal, aceasta reprezintă 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, sumă ce se suportă din baza asigurărilor sociale de stat.

7. Pot lucra mai puțin dacă sunt însărcinată?

Vestea bună este că da, poți lucra mai puțin ca salariată gravidă.

Potrivit art. 13 din OUG 19/2003 la recomandarea medicului de familie, salariata gravidă care nu poate să îndeplinească durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă. În această situația se vor menține veniturile salariale, suportate integral de angajator, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Așadar, din cele 8 ore de muncă vei putea munci doar 6 ore efectiv,  nefiind  inclusă pauza de masă de cel puțin 30 de minute, potrivit art.134 din Codul muncii.

8. Am vreun beneficiu dacă mă întorc mai devreme la locul de muncă? 

Principalul beneficiu pe care îl obții dacă decizi să te întorci mai devreme din concediul pentru creșterea copilului va fi primirea unui stimulent de inserție.

Potrivit OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție se acordă oricăruia dintre cei doi părinți care decide să se întoarcă la locul de muncă cu 60 de zile înainte de încetarea concediului pentru creșterea copilului.

În cazul în care persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului cu cel puțin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, stimulentul de inserție se acordă până la 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap.

Stimulentul de inserție se va acorda în cuantum de 650 de lei, sumă stabilită începând cu luna aprilie 2017, conform art.7 din OUG 111/2010. Persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară pentru creșterea copilului și solicită dreptul la stimulent de inserție, nu pot obține cumulat ambele beneficii astfel că plata acestei indemnizații se suspendă.

9. Pot să fiu concediată pe perioada în care stau acasă?

Potrivit art. 21 din OUG 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă NU pot fi concediate următoarele categorii de angajate:

  • salariata prevăzută la art. 2 lit. c)e)– salariata gravidă și cea care alăptează, din motive care au legătură directă cu starea sa;
  • salariata care se află în concediul de risc maternal;
  • salariata care se află în concediul de maternitate;
  • salariata care se află în concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;
  • salariata care se află în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.

Important de menționat este și faptul că, salariata care se întoarce din concediu pentru risc maternal, concediu de maternitate sau din concediu pentru creșterea copilului, nu poate fi concediată nici în primele 6 luni de la revenirea sa la locul de muncă.

Concedierea salariatelor menționate mai sus este totuși posibilă în caz de:

  1. reorganizare judiciară a angajatorului
  2. dizolvare
  3. faliment 

În cazul în care salariatele care fac parte din categoriile menționate mai sus au fost concediate din alte motive decât cele enumerate, ținându-se cont de starea lor, au dreptul să conteste decizia angajatorului la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.


Știai că poți recupera de la stat concediile de maternitate pe care le plătești angajatelor? Ne ocupăm de asta pentru tine, cu o rată de 95% succes.

10. Pot să fac al doilea copil și să intru într-un nou concediu?

În primul rând, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit pot beneficia opțional de următoarele drepturi:

a) concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și de o indemnizație lunară;

b) concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și de o indemnizație lunară.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului  în cazurile menționate mai sus este de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni și nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei

Potrivit art 9. din OUG 111/2010  concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului, precum și stimulentul de inserție prevăzut se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri.

Așadar, poți face al doilea copil și să intri din nou în concediu de maternitate urmat de concediu pentru creștere copil.

Potrivit art. 8 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin HG 52/2011, în cazul în care salariata naște încă un copil înainte ca celălalt concediu pentru creșterea primului copil să se fi terminat, aceasta poate opta, pe baza unei noi cereri, pentru concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și de o indemnizație lunară la finalizarea concediului acordat pentru copilul anterior.

În cazul celui de-al doilea copil născut în condițiile menționate mai sus, indemnizația se va acorda astfel:

a) nu mai mult de 3.400 lei în cazul în care persoana optează pentru concediu și indemnizația pentru creșterea copilului de până la 1 an 

b) nu mai mult de 1.200 lei, în cazul în care persoana optează pentru concediu și indemnizația pentru creșterea copilului de până la 2 ani

Pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea trebuie să fie depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de 1, 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, sau în termen de maximum 30 de zile de la această dată. 


Poză de Wayne Evans pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.