replica rolex 10 sfaturi anti-procrastinare - Avocatoo
⬅ ÎNAPOI

10 sfaturi anti-procrastinare

10 sfaturi anti-procrastinare

Procrastinarea este o capcană în care cădem cu toții, mai devreme sau mai târziu. Aceasta se reflectă într-un proces activ, ceea ce o diferențiază de lene, care se concretizează prin inactivitate. Când procastinezi, alegi, de fapt, să faci o altă activitate decât cea pe care trebuie să o faci, fie că ne referim la studiat sau la job. Astfel, amâni task-urile pe care trebuie să le termini cât mai repede, deși acest lucru ar putea avea consecințe negative. Nu contează cât de organizat ești, pentru că există întotdeauna șanse să petreci multe ore realizând activități banale, precum cumpărături online, statul la televizor sau, de ce nu, statul pe TikTok.

Cauze

Adesea, presupunem că proiectele pe care le avem de făcut nu vor dura atât de mult pentru a fi finalizate, deci, trăim cu falsul sentiment că mai avem suficient timp pentru a finaliza sarcinile. În plus, un alt factor care contribuie la această consecventă amânare este ideea conform căreia trebuie să ne simțim inspirați, motivați pentru a lucra la o sarcină. În realitate, momentul în vei simți starea de spirit potrivită poate să nu vină niciodată.

Potrivit cercetărilor, există unele distorsiuni cognitive care conduc la amânarea task-urilor, mai ales de către studenți:

Effective Legal Workshop
  • supraestimarea timpului rămas;
  • supraestimarea gradului de motivare pe viitor;
  • subestimarea duratei activității;
  • ideea conform căreia trebuie să existe o anumită stare de spirit pentru a lucra la task.

De asemenea, cauzele procrastinării printre studenți mai includ:

  • lipsa motivației;
  • încrederea de sine scăzută;
  • frica de a eșua;
  • lipsa înțelegerii;
  • probleme în concentrare;
  • perfecționism;
  • lipsa energiei;
  • abilități slabe de organizare.

Un alt factor al procrastinării poate fi depresia, care se dezvoltă în sentimente de neputință, lipsă de energie și motivație, deznădejde și alte asemenea.

Pe lângă depresie, cel mai adesea persoanele ajung la burn-out, de la prea multă muncă, oboseală fizică și psihică și alți factori, care duce la … procrastinare. Cine ar fi spus că prea multă muncă duce inevitabil la mai puțină muncă?

Și unele afecțiuni, precum OCD (tulburare obsesiv-compulsivă) sau ADHD, au ca rezultat procrastinarea. Aceasta este destul de comună la persoanele diagnosticate cu OCD, întrucât afecțiunea provoacă îndoieli cu privire la realizarea unei activități corecte și îngrijorare cu privire la așteptările altor persoane. Aceste persoane tind spre indecizie, lucru care îi face să amâne decizia. Pacienții diagnosticați cu ADHD au deficit de atenție, fiind distrași de stimuli externi când realizează o activitate.

Tipuri de procrastinatori

În unele studii, aceștia sunt clasificați în două categorii:

  • procrastinatori pasivi – întârzie sarcinile pentru că au probleme în luarea unor decizii;
  • procrastinatori activi – întârzie sarcinile deoarece le place să lucreze sub presiune.

Pericolele și efectele negative ale amânării

Tergiversarea activităților nu poate avea, în niciuna dintre situații, o consecință plăcută. Chiar dacă finalizezi task-urile înainte de deadline, tot ai pierdut, probabil, prea mult timp stând pe telefon, deși puteai sta cu familia sau puteai face activități fizice. Acestea sunt, totuși, efecte minore, în comparație cu schimbările drastice ce pot apărea în viața ta ca urmare a unei amânări frecvente a sarcinilor. Iată mai jos câteva dintre efectele negative ale procrastinării.

În primul rând, amânarea duce la unele probleme academice, cum ar fi eșecul la examene, lipsa concentrării la curs ori probabilitate crescută de abandon. Aceste probleme sunt asociate cu faptul că amânarea tinde să ocupe mare parte din timpul studenților. Aceștia petrec foarte mult timp în fața TV-ului și a telefonului și nu se focusează pe studiu. Sigur, vei spune că tocmai de aceea există sesiunea, ca să dai totul pe ultima sută de metri. Dar nu mai bine te concentrezi să nu te suprasoliciți într-o singură lună? Nu este mai eficient.

În al doilea rând, printre factorii procrastinării putem enumera problemele financiare și cele de angajare. Asta pentru că tergiversarea task-urilor duce la o productivitate mai scăzută, dar și la o performanță diminuată a angajaților. Pe românește, dacă lași lucrurile mereu pe ultima sută de metri, nu le vei face la fel de bine ca atunci când le-ai aloca suficient de mult timp ca să le faci cum trebuie.

În plus, procrastinarea afectează și relațiile interpersonale, cum ar fi relațiile cu colegii de muncă, din cauza amânării sarcinilor pe care le împarți, ori cu prietenii, în cazul amânării întâlnirilor (Niciun prieten nu o să te mai cheme în oraș după ce l-ai amânat de 5 ori că ai ceva urgent de terminat).

Un alt efect al procrastinării este bunăstarea redusă, stresul, lipsa satisfacției, vinovăția, frustrarea, tristețea. Toate acestea sunt sentimente care pot apărea în cazul unei amânări frecvente a sarcinilor. Toate acestea pot afecta sănătatea mentală.

Metode pentru a nu mai procrastina

Dacă despre efectele negative ale procrastinării am vorbim deja, trebuie să găsim și soluții. Iată câteva sfaturi care ar putea să te ajute în lupta anti-procrastinare:

1. Iartă-te pentru procrastinarea din trecut. Conform studiilor, primul pas este iertarea de sine. Aceasta te va face să te simți mai pozitiv și poate reduce probabilitatea amânării pe viitor.

2. Nu lua în considerare întregul proiect, ci doar următoarea sarcină pe care trebuie să o realizezi. Focusându-te pe un singur task, vei face mici progrese fără a te obosi foarte tare. Caută mereu să spargi proiectul mare în proiecte și task-uri mai mici și să îți oferi o mică recompensă pentru fiecare task îndeplinit cu succes.

3. Metoda blocurilor de timp. Va trebui, pentru început, să decizi când trebuie să finalizezi sarcina și cât timp aloci acesteia. Mai apoi, îți poți împărți timpul pe zile, alocând chiar mai mult timp decât trebuie, pentru că sarcina poate dura mai mult decât te-ai aștepta. Apoi, când lucrezi, elimină distragerile, pentru a te concentra în mod singular asupra acesteia.

Sfat: încearcă măcar pentru 2 săptămâni să folosești metoda blocurilor de timp și să tragi linie ca să vezi dacă nu cumva ești un pic mai productiv per total. Spre exemplu, când mergi la sală, concentrează-te să faci doar exercițiile de acolo, nu să mai faci și alte chestii pe telefon. Dacă ai de făcut o cercetare, blochează 50 de minute când faci doar asta.

4. Modul avion. S-a observat de către cercetători că oamenii se simt mai productivi în zilele când aceștia călătoresc cu avionul. De ce? Pentru că nu ai distrageri. Fără wi-fi, fără mesaje, fără apeluri etc. Ești doar tu și munca ta. De aceea, poți încerca să îți pui telefonul pe ,,mod avion” de fiecare dată când ai un task important de realizat. La fel și laptopul dacă nu ai nevoie de internet.

5. Procrastinarea productivă. În loc să renunți în mod complet la muncă atunci când simți că nu ești în starea potrivită, focusează-te pe sarcini mici și simple, care oricum trebuie făcute, dar pentru care nu trebuie să depui foarte mult efort. Aici pot intra, ca de pildă, citirea mail-urilor, apeluri telefonice sau, de ce nu, ordinea de pe birou. Plus minus, pune aici chestiile administrative pentru care nu îți trebuie prea multă concentrare.

6. Regula celor 2 minute. Dacă ai de făcut un task care durează mai puțin de două minute, fă-o în acea clipă și nu lăsa pe mai târziu.

7. Regula celor 5 minute. Alocă măcar 5 minute unui task chiar și atunci când nu ai chef – de cele mai multe ori te vei trezi fix cu expresia ”cheful vine mâncând făcând”.

8. Termenele limită. Folosește-te de termenele limită ca o motivație. Gândește-te care este consecința faptului că proiectul tău nu va fi gata la timp și încearcă să eviți situația.

9. To-do lists. Când îți setezi în agendă niște obiective, te vei simți forțat să le execuți. Dar să nu ajungi în cealaltă extremă, când ai prea multe chestii pe to-do astfel încât te demoralizezi din start.

10. Recompensarea. De fiecare dată când termini de efectuat o sarcină, recompensează-te cu ceva sau relaxează-te. Astfel vei fi mai motivat pentru următoarea sarcină.

Concluzie

Prin urmare, deși procrastinarea este foarte frecventă în zilele de astăzi, unde social media reprezintă o parte foarte importantă din viața noastră, consumându-ne mare parte din zi, trebuie să conștientizăm că amânarea activităților noastre are un impact negativ asupra vieților noastre și că trebuie să schimbăm asta.

Photo by Brett Jordan on Unsplash

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.