⬅ ÎNAPOI

15 abuzuri pe care le fac angajatorii în perioada perioada COVID-19 și cum te protejezi de ele

abuzuri angajatori covid-19

În contextul pandemiei COVID1-19, este posibil ca relația angajat – angajator să devină tensionată, iar în vâltoarea evenimentelor să uităm de reglementările legale și de obligațiile pe care le au ambele părți. 

În articolul de mai jos vom aborda principalele acțiuni ale angajatorilor care ne-au fost semnalate, cu accent pe explicații și exemple practice care s-au derulat pe parcursul acestor săptămâni.

1. Nu te informează asupra condițiilor de muncă

Care sunt sancțiunile: obligația de informare este una esențială la încheierea contractului individual de muncă, deci nerespectarea acesteia duce la nulitatea acestuia sau, în cazul în care părțile se înțeleg, aceasta poate să fie acoperită pe parcurs. 

Ce poți face: te poți înțelege cu angajatorul dacă ești de acord cu ceea ce afli pe parcurs (că vei merge cu bicicleta iarna să livrezi mâncare) sau poți cere să se constate de către angajator nulitatea contractului individual de muncă, potrivit art. 57 din Codul Muncii. Dacă nu te înțelegi cu angajatorul, atunci te poți adresa instanței judecătorești.

Totuși, dacă condițiile de muncă sunt degradante sau inumane, te poți duce către ITM să faci o sesizare, iar aceștia vor veni să constate și să sancționeze respectivul angajator dacă este cazul.

2. Modifică unilateral contractul, atunci când legea nu permite acest lucru

Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condițiile prevăzute de Codul Muncii (art. 48).

Modificarea unilaterală a contractului poate interveni într-una dintre următoarele situații:

  • delegarea salariatului;
  • detașarea salariatului;
  • în caz de forță majoră;
  • cu titlu de sancțiune disciplinară;
  • ca măsură de protecție a salariatului.

Care sunt sancțiunile: sancțiunea este nulitatea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contractul individual de muncă. 

Ce poți face: poți invoca nulitatea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contractul individual de muncă, poți cere repunerea în situația anterioară (adică să faci ce făceai înainte ca angajatorul să hotărască pentru tine ce este mai bine) sau poți fi de acord cu schimbarea dacă aceasta chiar este pe placul tău.

Atenție însă! Prin Decretul privind instituirea stării de urgență, angajatorul poate modifica unilateral contractul de muncă, conform art. 33:

Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului.

Aceste măsuri se vor menține și ulterior stării de urgență, până la noi modificări.

3. Vrea să-ți micșoreze salariul, sub amenințarea că îți ”încetează contractul de muncă”

Frecvent, companiile forțează mâna angajaților să accepte un salariu mai mic, prin semnarea unui act adițional, sub motivul că ”dacă nu semnează, îl dă afară”. Refuzul unui salariu mai mic nu este un motiv de concediere

Care sunt sancțiunile: repunerea în situația anterioara în cazul constatării nulității deciziei de concediere și/sau plata diferenței salariale ce nu a fost acordată. Altfel spus, când instanța îți va da dreptate, vei putea primi de la fostul angajator toți banii drept salariu din perioada respectivă.

Ce poți face: poți merge să faci plângere la ITM și poți da în judecată angajatorul.

Bine de știut: formularea unei acțiuni în instanță nu depinde de plângerea la ITM, deoarece nu echivalează cu o procedură prealabilă).

4. Îți zice să-ți ”depui demisia”

Dacă nu ai auzit de sintagma ”depune-ți demisia”, ești un om fericit. La această situație se ajunge atunci când angajatorul nu vrea să te concedieze, pentru că ar însemna să treacă prin toată procedura disciplinară și îți zice că ”mai bine îți depui tu demisia”. Adică indirect e ca și cum te-ai concedia tu pe tine de la locul de muncă. Dar de fapt ești dat afară. 

Care sunt sancțiunile: nulitatea actului denumit demisie. Prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

Ce poți face: să ceri în fața instanțelor de judecată nulitatea demisiei (da, chiar dacă tu ai depus-o) pe motivul că ai fost constrâns de angajator.

5. Spune că după șomajul tehnic te va concedia

Practic, angajatorul nu te poate concedia chiar așa ușor după ce revii din șomajul tehnic, deoarece motivele de concediere sunt expres și limitativ prevăzute de lege.

Singura modalitate prin care se poate întâmpla una ca asta este să facă reorganizare și să elimine postul pe care ești din grilă. Însă nici asta nu este foarte ușor, deoarece, în caz de litigiu, trebuie să facă dovada că a ales angajații care au rămas pe criterii obiective și profesionale și că această restructurare este “pe bune”.

Care sunt sancțiunile: repunerea părților în situația anterioară și plata echivalentului bănesc de care a fost lipsit angajatul pe perioada concedierii nelegale.

Ce poți face: poți merge în instanță să contești decizia de concediere nelegală.

6. Nu-ți asigură elementele privind protecția și sănătatea la locul de muncă

Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă instituie obligația angajatorului (art. 6 din lege) de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor la locul de muncă.

Astfel, angajatorul este obligat să ia toate măsurile ce sunt necesare pentru a proteja sănătatea salariaților, să-i prevină asupra riscurilor la care sunt expuși, să-i informeze și să îi instruiască asupra tuturor aspectelor ce țin de natura locului de muncă.

De exemplu, dacă lucrez la casa de marcat la supermarket, iar angajatorul nu mi-a pus la dispoziție mască, combinezon și dezinfectant, iar un client cu exces de zel care nu este nici el protejat îmi tușește în față iar eu mă îmbolnăvesc, pot să cer sancționarea angajatorului.

Care sunt sancțiunile: amenzi în funcție de ceea ce constată ITM că  nu s-a respectat.

Ce poți face: poți face plângere la ITM sau te poți adresa instanțelor de judecată care vor constata că viața și/sau sănătatea ți-au fost puse în pericol (angajatorul nu ți-a pus la dispoziție măști pe perioada pandemiei și ai luat COVID de la un client).

Bine de știut: dacă îți asigură toate condițiile privind sănătătea și securitatea la locul de muncă, nu poți să nu te mai duci la locul de muncă pe motiv că ”îți e frică să nu te infectezi”. O să treci prin procedura disciplinară și vei fi concediat.

7. Te obligă să-ți iei concediu medical

Toate persoanele asigurate medical la sistemul de asigurări sociale de sănătate au dreptul la concediu medical.

Concediul medical, potrivit codului muncii se acorda pe o durată maximă de 180 de zile calendaristice în interval de 1 an și este socotit de la prima de îmbolnăvire. Dacă este nevoie de prelungirea concediului, acest lucru se poate face începând cu a 91 a zi calendaristică și necesită avizul medicului specialist.

Care sunt sancțiunile: sancțiune contravențională cf. OUG 158/2005.

Ce poți face: te poți îndrepta către organele de inspecție ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate pentru a face o sesizare care îl vor sancționa pe angajator și îl vor obliga să între în legalitate.

8. Te obligă să-ți iei concediu de odihnă

Prin Codul Muncii, concediul de odihnă este dreptul oricărui salariat angajat în România. Numărul de zile de concediu de odihnă este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă conform noului cod al muncii poate fi negociata și stipulată în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă. În concediul anual de odihnă nu sunt incluse sărbătorile legale sau zilele libere plătite.

Care sunt sancțiunile: repunerea în situația anterioară (adică să îți dea zilele de concediu de odihnă înapoi) și plata de daune-interese dacă decide instanța.

Ce poți face: poți refuza această practică, deoarece nu este una legală, decât dacă discut despre soldul de concediu de odihnă restant din anii trecuți. Te poți adresa instanței de judecată care să stabilească legalitatea acestei hotărâri.

Atenție însă! Dacă ești bugetar, potrivit Decretului privind prelungirea stării de urgență, angajatorul te poate chema sau te poate trimite oricând în concediu de odihnă (art. 54).

9. Te cheamă din concediul medical sau din concediul de odihnă – poate echivala cu munca nedeclarată.

În sensul codului muncii, art. 15 indice 1, munca nedeclarată reprezintă:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității;

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de munca suspendat;

d) primirea la munca a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Care sunt sancțiunile: Cei care-și cheamă la muncă salariații aflați în șomaj tehnic riscă amenzi de până la 200.000 de lei.

Ce poți face: poți merge să sesizezi inspecția muncii care va controla și amenda angajatorul dacă se află într-o astfel de ipoteză. Însă, indiferent de numărul de persoane care prestează muncă, deși ele se află în șomaj tehnic, cuantumul total nu poate fi mai mare de 200.000 de lei. În situația în care discutăm despre concediul de odihnă, putem discuta despre o anulare a zilei de concediu și considerarea acesteia drept lucrată, iar în cazul concediului medical se poate face o cerere de întrerupere a acestuia sau de o reluare anticipată a activității.

Atenție însă! Dacă ești bugetar, potrivit Decretului privind prelungirea stării de urgență, angajatorul te poate chema sau te poate trimite oricând în concediu de odihnă, dar nu poate să te cheme dacă ești în concediu medical (art. 54).

10. Refuză să-ți accepte concediul medical

Refuzarea nemotivată a acceptării concediului medical echivalează cu un abuz din partea angajatorului ce poate fi sancționat cu amendă contravențională, deoarece concediul medical este un drept ce se acordă tuturor persoanelor asigurate la sistemul de asigurări sociale, iar angajatorul ar încălca acest drept.

Care sunt sancțiunile: sancțiune contravențională conform OUG 158/2005, cu plata unei amenzi între 2.500 și 5.000 de lei .

Ce poți face: te poți îndrepta către organele de inspecție ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate pentru a face o sesizare care îl vor sancționa pe angajator și îl vor obliga să între în legalitate.

Atenție! Angajatorul poate să-ți refuze concediul medical dacă nu ai stagiul pentru a-l obține, respectiv 6 luni în ultimele 12 anterioare lunii pentru care se cere concediul medical. Dacă nu ai un stagiu complet efectuat la firma la care lucrezi, poți aduce adeverințe de la foștii angajatori sau alte adeverințe care dovedesc îndeplinirea stagiului de cotizare.

11. Refuză să-ți acorde zilele libere pentru a sta acasă cu copilul

Angajatorii vor acorda zilele libere după epuizarea tuturor opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, inclusiv prin decalarea programului de lucru sau implementarea formelor de muncă flexibile.

Practic, până să acorde zile libere, angajatorul trebuie mai întâi să recurgă la mijloace de lucru flexibile sau să încerce să implementeze telemunca sau munca la domiciliu.

Care sunt sancțiunile: sancțiune contravențională cf. OUG 158/2005.

Ce poți face: te poți îndrepta către organele de inspecție ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate pentru a face o sesizare care îl vor sancționa pe angajator și îl vor obliga să între în legalitate.

12. Te cheamă din când în când la muncă, deși ești în șomaj tehnic – echivalează cu munca nedeclarată.

Șomajul tehnic reprezintă, de fapt, suspendarea contractului de muncă din inițiativa angajatorului cât timp este întreruptă sau redusă temporar activitatea, dar fără încetarea contractului de muncă din mai multe motive, ce pot fi: economice, tehnologice, structurale sau similare, în condițiile art. 52 alin. (1), lit. c) din Codul Muncii.

Care sunt sancțiunile: Cei care-și cheamă la muncă salariații aflați în șomaj tehnic riscă amenzi de până la 200.000 de lei

Ce poți face: poți merge să sesizezi inspecția muncii care va controla și amenda angajatorul dacă se află într-o astfel de ipoteză. Însă, indiferent de numărul de persoane care prestează muncă, deși ele se află în șomaj tehnic, cuantumul total nu poate fi mai mare de 200.000 de lei.

De asemenea, se vor face controale la acele companii care și-au trimis angajații în șomaj tehnic, dar le-au cerut să vină la muncă sau să lucreze de acasă, conform declarațiilor ministrului muncii, Violeta Alexandru din data de 8 mai 2020:

13. Nu-ți virează banii din șomajul tehnic sau îți virează mai puțini bani

Salariul este plata muncii și prima și cea mai importantă prestație de care trebuie să se îngrijească angajatorul. Salariul se acordă înaintea oricărui alt beneficiu și înainte de oricare prestație.

O modificare, fie scădere, fie majorare, a acestei prestații se face numai prin acordul părților.

În contextul actual, Guvernul a decis să sprijine toate business-urile afectate direct sau indirect de starea de urgență declarată ca urmare a pandemiei de COVID-19. Astfel, prin OUG 32/2020, se precizează că valoarea indemnizației pentru somajul tehnic, suportată de stat, nu poate fi mai mare de 75% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 6/2020.

Prin urmare, statul plătește doar sumele care nu depășesc aceasta valoare. Concret, salariul mediu brut este de 5.429 lei, ceea ce înseamnă ca suma maximă pe care o acordă statul este de 4.071,75 lei. 

Această sumă trebuie acordată de către angajator către angajat în maxim 3 zile lucrătoare de la momentul la care intră banii în contul angajatorului.

Care sunt sancțiunile: plata de daune-interese și plata sumelor care nu au fost plătite pe perioada indicată. Plata unei amenzi indicate de cei de la ITM.

Ce poți face: poți face plângere la ITM sau te poți adresa instanței care va decide pe sancțiunile arătate mai sus.

14. Îți schimbă unilateral atribuțiile de zi cu zi

Contractul individual de muncă nu poate fi modificat unilateral decât în foarte puține situații. Ca regulă, modificările care au loc în cazul contractelor de muncă se fac prin act adițional, cu acordul ambelor părți.

Cu toate acestea, avem și excepții. Felul muncii poate sa fie schimbat în mod unilateral de angajator conform art. 48 din Codul Muncii.

Decizia 352/2008 a Curții Constituționale a României vine să clarifice și să întărească în ce condiții poate fi schimbat unilateral de către angajator felul muncii: 

  • în caz de forță majoră, 
  • cu titlu de sancțiune disciplinară, sau 
  • ca măsură de protecție a salariatului. 

Prin ”forță majoră” înțelegem acel eveniment absolut imprevizibil ce face ca desfășurarea relațiilor muncă la locul de muncă stabilit să fie imposibilă, dar angajatul poate să-și continue munca în alt loc, cum ar fi acasă.

Care sunt sancțiunile: sancțiunea este nulitatea acelor clauze care introduc atribuții noi în contractul individual de muncă sau în actul adițional la contractul individual de muncă fără acordul ambelor părți. 

Ce poți face: poți invoca nulitatea clauzei din contractul individual de muncă sau din actul adițional la contractul individual de muncă, poți cere repunerea în situația anterioară (adică să faci ce făceai înainte ca angajatorul să hotărască pentru tine ce este mai bine) sau poți fi de acord cu schimbarea dacă aceasta chiar este pe placul tău.

15. Nu-ți mai acordă tichetele de masă

Tichetele sau bonurile de masă reprezintă, potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare , “o alocaţie individuală de hrană” pe care firmele o pot acorda angajaților (atenţie, doar celor cu contracte de muncă) pentru fiecare zi lucrată pe parcursul unei luni calendaristice.

Care sunt sancțiunile: plata de daune-interese și plata sumelor care nu au fost plătite pe perioada indicată. Plata unei amenzi indicate de cei de la ITM.

Ce poți face: poți face plângere la ITM sau te poți adresa instanței care va decide pe sancțiunile arătate mai sus.


Nu uita să te abonezi la newsletterul nostru de mai jos pentru a fi informat.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *