pexels olya kobruseva 5715254 scaled 1

2021 și noi

9 minute • Cristina Ralu Badea • 10 februarie 2021


Ah și ce-am crezut că am scăpat. Eram gata, gata să vă zic că a venit Moș Crăciun, a luat virusul și l-a pus în sac, dar ce credeți? Nada. Tot printre noi este și ne ține de urât, dragul de el, dar cum eram sceptică la început, acum sunt și mai sceptică în privința lui, dar nu sunt aici să isc ipoteze și să dau frâu liber teoriilor conspiraționiste. Sunt aici doar să-mi beau Martini-ul la ceas de seară și să mă bucur că îl simt.

În primul rând, vreau să vă urez un an. Atât. Un an. Să călătoriți, să vă distrați, să reînviați din abisul ăsta, să completați petiții, orice vă face fericiți.

În al doilea rând, nu prea multe se schimbă în 2021, influencerii sunt tot pe radarul haterilor, haterii tot mai vin cu niște replici bune la rândul lor sau sunt doar niște frustrați, Trump s-a hotărât să-și cedeze tronul în favoarea lui Biden, iar Twitter a pierdut niște cote majore, Kanye a înșelat-o pe Kim cu Jeffree Star și mulți dintre voi vă întrebați încă ce caut eu pe Avocatoo pentru că nu vă zic nimic despre justiție și legi și toate lucrurile pe care le înțeleg mai bine colegii mei. Motivul numărul unu pentru care mă aflu aici este pentru că îmi place și pentru că știu că și voi aveți nevoie de un zâmbet în colțul gurii la fel cum și eu am nevoie de o vacanță în tropice acum, că na, toți oamenii normali merg pe acolo. Ce mai e și normalitatea astăzi?!

Pentru mine 2021 a debutat cu un concept nou pe care aparent doar eu nu-l cunoșteam. I-auzi ce zic șeicii din Dubai despre modelele de pe Instagram/ fake influencers (people who do not take on any brand deals or legit modelling gigs but yet still seem to live the life of an influencer) că sunt Porta Potties (portable toilets). Am murit de râs.

O să debutez anul acesta cu tema depravării femeii moderne în zilele de azi prin intermediul rețelelor sociale. Mai vorbim astăzi despre intimitate? Cu cât plătim baronii marilor rețele sociale și cum e să trăiești într-o lume în care prostituția este în același loc unde ne postăm copii, viața sentimentală, pierderile și vacanțele?

La un moment dat fiecare dintre noi era doar pe social media, postam micul dejun, paharul de la Starbucks, mâna pe volan când eram pe A2, picioarele în nisip, corturile de la Sunwaves, shaorma de la Dristor. Astăzi am evoluat, deja aceste lucruri care într-un fel nu spuneau prea multe despre noi, ci doar despre ce făceam, au dispărut și am înlocuit totul cu propriile fie ale noastre, fie ale celor dragi. Oricât am șterge, oricât am încerca să nu fim, cu toții existăm în acele cvintilioane de biți care circulă zilnic în online. Cu cât plătim? Cu nimic. Cu cât ne vindem? Cu nimic. Cu cât ne vând ei? Cu tot cu paharele de la Starbucks, casa în care locuim, biletele de avion pentru Maldive, datele de contact, adresele de unde postăm poza cu iubi de pe pod sau poza aia de familie “de Crăciun în fața bradului”.

E inutil să vorbesc în anul 2021 despre cum afectează social media percepția oamenilor despre orice, mai ales când tot acest subiect nu este educat și integrat într-o materie obligatorie predată atât pentru elevi, dar și pentru părinți. La fel de inutil este să aduc în discuție concepte precum Echo-Chamber sau Ipohondrie cibernetică. De ce spun că este inutil? Pentru că știm lucrurile astea, dar nu sunt explicate și aplicate într-un format educativ astfel încât să înțelegem că tehnologia nu trebuie eliminată, ci mai degrabă dozată. 

Am citit recent cartea “The cyber effect” de dr. Mary Aiken, cel mai important psiholog criminalist în momentul actual specializat pe cyber psihologie, și am realizat încă o dată, probabil pentru a mia oară, cam cât de profitabile sunt slăbiciunile noastre azi pentru o industrie întreagă de oamenii pe care nu îi cunoaștem, dar care profită de pe urma noastră și a vulnerabilităților noastre. Ce să vă zic mai mult decât că nu știam câte fetișuri există pe lumea asta și câți obsedați sunt dincolo de ecranul unde îți vezi tu corpul proaspăt bronzat în Zanzibar și adaugi lângă tine și bebelușul ăla mic care încă nu ți-a greșit cu nimic.

Nimic în viață nu-i pe gratis. Vă aduceți aminte când vă ziceau părinții asta când erați mici și nici voi nu știați cu ce se mănâncă dreptatea? Că tot suntem pe un site de așa natură care susține dreptatea. Ideea e că tot ceea ce luăm pe gratis, fie că este o aplicație pe telefon sau un măr din piața de la femeia aia care și-a muncit spatele în livadă cărându-le, well there s a price to pay in the end. Datele, pe care le utilizăm astăzi pe orice site de unde ne dăm comenzi sau ne înregistrăm drept utilizator nou, sunt noua metodă de plată de la casa de marcat pentru “a lifetime of subscriptions”. Altfel, cum credeți că marile companii precum Google sau Facebook au ajuns sa fie cele mai profitabile companii?! Oh, sigur, pentru că au făcut o aplicație, da…

Ambele platforme, alături de multe altele se bazează pe datele consumatorilor (de exemplu, EMag) pentru a stimula profitabilitatea, influențând deciziile raționale ale consumatorului final (adică eu și tu). Atenție nimeni nu-i de vină. EMag vrea să vândă, se folosește de marketing online, la fel cum acum 15 ani Metro se folosea de bannerele din stradă și după ghici cine încuraja începuturile societății de consum? Noi, da. 

Care sunt datele, băi nene? 

Well, așa cum probabil vă gândiți deja, acestea nu se referă doar la detalii care țin de identitate precum nume, sex sau vârstă. Așa cum menționează Rebecca Lemov în articolul său Big data is people, aceste date cuprinse în algoritmi pot reține informații precum “tweet-uri, aprecierile pe care le dăm pe Facebook, istoricul de căutări Google, comentariile online, click-urile pe articolele de vânzări sau chiar momentul ăla când vezi un clip în feed doar pentru 3 secunde”.

Ce spune acest lucru despre noi? Că nu noi facem parte din tehnologie, ci ea face parte din noi. Viața publică a devenit același lucru cu viața privată, iar dacă Google poate să înregistreze istoricul căutărilor la miez de noapte, Facebook știe totul despre vacanțele cu părinții sau cu iubitul și mai e și Alexa într-un colț și te ascultă când bârfești cu prietenele, then toate astea ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijoare legat de cât de mult valorează toate datele acestea și ce se întâmplă cu ele odată ce sunt la îndemâna tuturor.

Ok, deci cât valorăm?

La un moment dat se estima faptul că un singur email al unui utilizator trimis către oricare brand ar aduce cu sine 89$, deci e ok să afirm că datele consumatorilor valorează o căruță de bani. Nu mai vorbim de sumele exorbitante cu care se vând aceste platforme, adică Linkedin a fost cumpărat de Microsoft în 2016 cu suma infimă de 26.2 MILIARDE de dolari. Adică un simplu raționament ar fi că un singur utilizator de pe platforma ar fi fost cumpărat cu nu mai puțin de 65$. Like…bro, dă-ne și nouă. 

Și voi erați uimiți la început de 2019, cred, să vedeți sigla Facebook odată ce vă logați pe Instagram sau Whatsapp? Păi Facebook a cumpărat WhatsApp cu 19.6 MILIARDE de dolari pe atunci, ceea ce înseamnă 39,6$ per utilizator la momentul acela. 

Pe lângă vânzările propriu-zise ale aplicațiilor între marii bogătași, nu acești brokeeeys de oraș care își mută corpul de pe un scaun al unei cafenele, pe altul. Bogăție din aia de care nici nu știi cum miroase. Well, pe lângă acești oameni bogați, eu mă gândesc serios că în spatele celor mai cunoscuți se află alții de care nici nu vom auzi vreodată, mai sunt și încasările provenite din promovări și panouri publicitare online care vin pe aplicații și care te urmăresc la tot “degetul”. V-ați prins? 

Ce e de făcut?

  • Să lași telefonul din mână acum
  • Să nu mai reacționezi impulsiv și să postezi orice moment din viață, pentru că asta este de fapt psihologia rețelelor sociale: să profite de vulnerabilități
  • Să respecți lista aia de la început de an cu mersul la sală, mâncat sănătos etc.
  • Să petreci timp cu copiii în adevăratul sens al cuvântului
  • Să folosești funcția de screentime că nu e degeaba acolo
  • Să utilizezi aplicații precum SPACE sau balanța digitală unde îți setezi cât timp vrei să petreci pe aplicații
  • Organizează-ți viața și uită că doar pe telefon poți citi
  • Investește în lucruri care să te dezvolte, nu care să te țină pe loc
  • Mergi la Therme și lasă telefonul acasă știm fiecare centimetru din piscina aia din interior
  • Nu te mai poza când te plimbi în Herăstrău că vedem și noi cum arată lacul și cum arată terasa de la Isoletta vara
  • Oprește notificările de la toate aplicațiile. Cine are nevoie urgent de tine, te poate suna și sigur meme-ul ăla, pe care ți-a trimis-o prietena ta, rămâne acolo până la finalul zilei
  • Uită de mail după ce termini munca și folosește-te de butonul ăla frumos cu lună pe care nu l-ai folosit niciodată  
  • Folosește telefonul ca pe o utilitate, nu ca pe o necesitate. 

Ți-am zis să lași telefonul din mână, n-am glumit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *