A purta sau a nu purta mască obligatorie? Scurtă istorie despre purtarea măștilor de-a lungul pandemiilor.
9 minute • Diana Maria Nădejde • 19 mai 2020
După 2 luni de la decretarea stării de urgență, ne putem declara “învingători”, am ajuns la final (al stării de urgență cel puțin) și am intrat în stare de alertă. Dacă înainte era cu declarație, dar fără mască, acum în stare de alertă este fără declarație, dar cu mască. Oricum ar fi, purtarea măștilor este obligatorie.
Într-un comunicat recent, Președintele României a anunțat că, după data de 15 mai, măsurie impuse de autorități vor fi puțin “mai blânde”, trecând astfel la stare de alertă (tot o stare de urgență, dar mai mică). Astfel, cabinetele stomatologice se deschid, chiar și frizeriile, însă nu garantăm că vor fi locuri disponibile mai devreme de începutul lui iulie.
Pe de altă parte, o nouă măsură obligatorie “intră în schemă”. Anume, purtarea măștilor în spațiile publice închise. Are într-adevăr beneficii reale? Pentru a ajunge la o concluzie, am făcut un scurt research pe această temă.
Update: Conform Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și Hotărârii CNSSU nr. 24 cu privire la declararea stării de alertă, purtarea măștii este obligatorie în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Între timp nu mai avem nici Hotărârea CNSSU, dar avem Hotărârea CNSU nr. 25/2020.
În prezent, peste 30 de țări au adoptat măsura purtării obligatorii a măștilor în public, inclusiv Germania, Austria și Polonia, în ciuda perspectivei științei, ce “susține” că măștile fac prea puțin pentru a-i proteja pe purtători și ar putea doar să-i împiedice să infecteze alte persoane.
În Scoția, spre exemplu, Nicola Sturgeon, primul ministru, a anunțat totuși, noi linii directoare care îi sfătuiesc pe scoțieni să poarte măști atunci când merg la cumpărături sau folosesc transportul public. Guvernul britanic urmează să anunțe o nouă poziție în curând. Între timp, vicepreședintele american Mike Pence, a declarat tare și răspicat, că refuză “să se mascheze”.
Opiniile respective, nu reprezintă altceva decât, “ecouri” rămase ale marii pandemii de gripă din anii 1918-20 (aka gripa spaniolă), care a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni. Aceasta, reprezintă un studiu de caz excelent privind modul în care oamenii vor face față restricțiilor dure (inclusiv purtarea măștilor), atât timp cât este necesar și cât de benefice sunt acestea.
Citește și: marile pandemii de-a lungul istoriei și obligațiile legale adoptate
Un mare blocaj
În SUA, nicio boală din istoria sa, nu a dus la restricții atât de “neprietenoase” precum gripa spaniolă. Ele au inclus închideri de școli, biserici, fântâni de sifon, teatre, cinematografe, magazine mari și frizerii, și în plus, reglementări cu privire la cât spațiu ar trebui să folosească oamenii în locurile publice interioare.
Pentru că tot timpul se poate și mai rău, au fost date amenzi pentru tușit, strănutat, sărutat (cam greu să ieși la un date în vremea respectivă) și chiar pentru vorbitul în aer liber. Deci, a ieși cu declarația la plimbare, nu mai pare chiar atât de dificil.
Se pare, că a existat “o poliție specială”, ce se ocupă exclusiv cu certatul copiilor care se joacă pe colțurile străzii și, ocazional, chiar și în propriile curți, nerespectând distanțarea socială. Amendă sau poliție specială pe Covid-19? Hmmm, rămânem la amendă.
Restricțiile au fost la fel de dure în Canada, Australia și Africa de Sud. Acolo unde au fost impuse asemenea restricții, în mare parte, populația a acceptat totul cu puține obiecții. Spre deosebire de lunga istorie a holerei, în special în Europa, sau ciuma din subcontinentul indian, din 1896 până în jurul anului 1902, nicio violență în masă nu a izbucnit față de spanioli sau a minorități.
Măștile, au reprezentat principalul lucru față de care oamenii “s-au plâns”, chiar dacă la început au fost extrem de populare. Totuși, Oklahoma City Times din octombrie 1918 a descris o „armată de tinere muncitoare din timpul războiului” (gripa a lovit concomitent cu WW2), a căror imagine apărea „pe mașinile parcate pe străzi aglomerate, cu fața apărată de un scut de tifon”, adică un advertising pentru promovarea purtării măștilor.
Ca și consecință, în aceeași lună, măsțile au devenit “ceva la modă”, iar Washington Times povestea despre cum deveneau „un accesoriu obișnuit” în Detroit.
Perspectiva științei
Încă de la început, a existat o dezbatere științifică referitor la faptul, dacă purtarea măștilor a fost eficientă sau nu. Dar, opinia publică a fost “pusă pe jar”, odată cu descoperirea bacteriologul francez Charles Nicolle, ce a susținut că de fapt gripa spaniolă nu a fost ceva atât de grav, comparativ cu efectele altor bacterii deja cunoscute. Știrea “a picat ca o bombă”, răspândindu-se extrem de rapid.
Culmea ironiei face ca această afirmație să devină cunoscută, concomitent cu creșterea ratei mortalității în state de vest ale SUA și Canada. În ciuda descoperirii lui Nicolle, tot mai multe autorități au început să militeze pentru purtarea obligatorie a măștilor. San Francisco a fost primul mare oraș din SUA care a făcut acest lucru în octombrie 1918, urmat de Alberta (Canada) și New South Wales (Australia). Unicul stat american, în care măștile au fost un accesoriu “must-have”, a fost pentru o perioadă scurtă de timp, California. Totodată, pe coasta de est și în alte țări, inclusiv Marea Britanie, purtarea lor a fost doar “recomandată”.
Pe de altă parte, au existat foarte multe voci, ce au considerat că purtarea obligatorie a măștilor ca o încălcare a libertăților civile. În acest sens, un articol marca Garland City Globe, din noiembrie 1918, face următoarea precizare:
“Majoritatea bărbaților purtau masca întoarsă la ceafă (până a fost observat de un polițist) sau, cei mai mulți oameni, aveau găuri tăiate în ele unde își lipeau țigările, pentru a putea fuma (sperăm că nu vă dăm idei).”
Tot mai multe proteste
În San Francisco, a fost creată Liga anti-mască, urmată de proteste ale societății civile. Oamenii au refuzat să poarte măști în public sau țineau morțiș să arate că le poartă în mod necorespunzător. Unii au mers la închisoare pentru acest lucru sau pentru neplata amenzilor.
Spre exemplu, În Tucson, Arizona, un bancher a insistat să meargă la închisoare în loc să-și achite amenda pentru nepurtarea măștii, iar în alte state occidentale, judecătorii au refuzat în mod regulat să le poarte în sălile de judecată.
Anglia a avut o abordare diferită (sună cunoscut). Măștile au fost folosite doar ca măsură de precauție în orașele mari, și apoi numai pentru anumite grupuri, cum ar fi personalul medical. Întrebări mai “serioase” despre eficacitate au apărut abia în martie 1919 și numai în cadrul comunității științifice. Majoritatea cercetătorilor britanici au numit măștile un „remediu dubios”. Aceste argumente au fost susținute constant de statistici din SUA. Șeful consiliului de sănătate al statului din California a prezentat concluziile de la sfârșitul anului 1918 de la cel mai bun spital din San Francisco, care arată că 78% dintre asistente au fost infectate, în ciuda purtării corespunzătoare a măștilor.
Totuși, până la sfârșitul pandemiei din 1919, majoritatea oamenilor de știință și comisiile de sănătate au ajuns la un consens, purtarea măștilor plus alte măsuri, cum ar fi distanțarea socială, au redus rata mortalității cu aproximativ 25%.
Lucru confirmat, și de purtarea măștilor în timpul unei pandemii “mai moderne”. În 2003, China s-a confruntat cu SARS ( Sindromul respirator acut sever, varianta 1.0), iar printre cele mai importante măsuri de protecție, s-a numărat tot purtarea măștilor, cu rolul de a controla răspândirea bolii.
Cu alte cuvinte, NU, ridicarea stării de urgentă nu presupune faptul că la ora 12 fix, 15 mai Covidu’ își face băgăjelu’ că s-a plictisit în România. Dar, DA, purtarea măștilor în spațiile publice închise, unde distanțarea socială este mai greu de realizat, va fi primul pas în reducerea contaminării, pentru a putea reveni ușor ușor la viața noastră “normală”.
Pe lângă topic: Aveți grijă de unde vă procurați măștile, în special dacă comandați on-line. Pentru că, în situația Covid-19, comerțul cu măști chirurgicale este “business-ul momentului”, iar tot mai mulți comercianți au crescut prețurile nejustificat, problema fiind investigată și de Consiliul Concurenței.
Ce fel de măști suntem obligați să purtăm în România?
Potrivit ultimelor documente oficiale, purtarea măștii este obligatorie în:
- spații publice închise;
- transportul în comun;
- muncă;
- spații comerciale.
Nu trebuie să fie mască medicală sau specială, ci trebuie să fie orice fel de mască. Prin urmare, de ce să nu-ți cumperi unele cu mesaje amuzante? Doar vei sta cu ele o zi întreagă.
Chiar dacă purtarea unei măști nu face parte din rutina noastră zilnică, folosirea lor este foarte benefică în stoparea pandemiei, iar dacă ni se pare că nu se asortează cu “ținuta” pentru o anumită zi, avem la dispoziție numeroase modele reinterpretate.
Poză de Anna Shvets pe Pexels
