⬅ ÎNAPOI

Ai fost victima unei infracțiuni? Cum îți recuperezi banii prin acțiunea civilă?

acțiunea civilă avocatoo

Acest articol este un mini-ghid despre cum să faci cele mai bune alegeri când te afli în situații mai puțin plăcute din viață, cum ar fi ipostaza de victimă a unei infracțiuni. Poate că ai auzit de acțiunea penală, acțiunea civilă … Dacă este încă un mister pentru tine, suntem aici să îți explicăm toate aceste noțiuni.

Astfel, primul pas pe care trebuie să-l faci e să mergi la instanță (vei vedea mai jos pe care să o alegi) și să pornești acțiunea civilă.

Totuși, ce trebuie să înțelegi e că fapta ilicită e una, adică pentru aceasta se aplică o sancțiune penală (închisoare, amendă sau alt gen de pedeapsă), iar repararea prejudiciului tău e o altă problemă pe care o poți rezolva doar dacă te implici, adică trebuie să exerciți acțiunea civilă.

Deci, acțiunea civilă e singurul mod prin care tu, victimă a unei infracțiuni, care suferi un prejudiciu, ți-l poți repara.

Înainte de a trece la treabă, menționez că vom lucra cu câteva abrevieri: urmărirea penală (în continuare “UP”), persoană vătămată (în continuare “PV”), acțiunea civilă (în continuare “AC”), acțiunea penală (în continuare “AP”), partea civilă (în continuare “PC”), partea responsabilă civilmente (în continuare “PRC”), hotărâre definitivă (în continuare “HD”)

Trebuie să mai reținem și regulile de aur din această materie care sunt următoarele:

1.în calitate de PV poți alege să exerciți AC fie în procesul penal alături de AP, fie în procesul civil

2.uneori, dreptul de opțiune între instanța penală si cea civilă e irevocabil, adică instanța aleasă nu mai poate fi părăsită

3.poți face alegerea doar dacă AP este pusă în mișcare, în caz contrar, poți exercita AC doar la instanța civilă.

Rezolvarea acțiunii civile în cadrul procesului penal

Dacă ai ales instanța penală pentru repararea pagubei, trebuie să te aștepți la următoarele situații:

Instanța penală lasă nesoluționată AC când:

1.pronunță achitarea pentru că fapta nu e prevăzută de legea penală
2.pronunță încetarea procesului penal pentru că:

📃 lipsește plângerea prealabilă/autorizarea sau sesizarea organului competent/o altă condiție pentru punerea în mișcare a AP

☠️ a intervenit amnistia/decesul suspectului sau al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului sau inculpatului persoană juridică

🤝 a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală

✅ există autoritate de lucru judecat

🌍 a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat.

3. validează un acord de recunoaștere a vinovăției, dar părțile nu au încheiat un acord de mediere sau nu au făcut o tranzacție, adică AC a rămas nesoluționată

4. moștenitorii/succesorii în drepturi/lichidatorii PC nu optează în sensul continuării AC în termen de 2 luni de la decesul/reorganizarea/dizolvarea/desființarea PC

5. PC nu indică moștenitorii/succesorii în drepturi/lichidatorii PRC în termen de 2 luni de la decesul/reorganizarea/dizolvarea/desființarea PRC

în toate aceste cazuri, instanța penală închide procesul penal, deci nu soluționează AC, iar tu mai ai o singură șansă, să ceri repararea prejudiciului la instanța civilă.

Instanța penală soluționează AC când:

1. pronunță condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei

2. pronunță achitarea pentru că:

👻fapta nu există

😇 fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege

🕵️ nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea

🥊 există o cauză justificativă (legitima apărare)

👶 există o cauză de neimputabilitate (minoritatea)

3. pronunță încetarea pentru că:

⏰ a intervenit prescripția răspunderii penale

🤝 a intervenit împăcarea

📝 s-a încheiat un acord de mediere

😭 există o cauză de nepedepsire (desistarea)

Cum va soluționa instanța penală acțiunea civilă în aceste 3 cazuri?

1. va respinge AC:

  • fie total:

👻 fapta nu există

🕵️ nu sunt probe că inculpatul este cel care a săvârșit infracțiunea

🥊 în cazul legitimei apărări

  • fie parțial: când se constată culpa comună a inculpatului și a PV, un exemplu bun fiind cel al șoferului care conduce cu o viteză neregulamentară si lovește un pieton care traversează printr-un loc nepermis.

2. va admite AC când:

  • fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de legea penală

‼️ vinovăția penală este diferită de vinovăția civilă:

👶 minorul nu e vinovat din punct de vedere penal, dar este vinovat în civil unde răspund părinții lui

  • se depășesc limitele legitimei apărări (agresorul îți dă o palma, iar tu îl împuști) sau ale stării de necesitate (te-ai apărat de bichonul agresiv al vecinei, aruncând spre el cu tabloul de mare valoare al acesteia)
  • s-a încheiat un acord de mediere
  • a intervenit împăcarea
  • s-a încheiat o tranzacție

ce mai trebuie reținut aici este că dacă pretențiile civile sunt parțial recunoscute de către inculpat, pentru partea nerecunoscută, AC se va judeca în continuare la instanța penală.

Dependența acțiunii civile de modul de soluționare a acțiunii penale

Regula: cele două acțiuni se rezolvă împreună

Excepția: AC se va putea disjunge (separa) de AP, dacă AC ar determina depășirea termenului rezonabil de soluționare a AP, conform art. 26 alin. (1) CPP. Oricum tot instanța penală va soluționa și AC, dar după ce termină cu AP.

Repararea prejudiciului material și moral

Art. 19 alin. (5) din CPP precizează că: Repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile, iar dispozițiile aplicabile din Codul civil sunt art. 1381-1395.

Art. 25 alin. (2) din CPP prevede: Când acțiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului material prin restituirea lucrului, iar aceasta este posibilă, instanța dispune ca lucrul să fie restituit părții civile.

Din aceste texte, rezultă că reparația pagubei se poate realiza prin 2 modalități:

1. în natură: adică fie se restituie bunul (mașina furată), fie se restabilește situația anterioară săvârșirii infracțiunii (se desființează înscrisul falsificat)

2.prin plata unei despăgubiri

Daunele materiale se stabilesc pe bază de probe, mai exact este suficient să se dovedească fapta ilicită și automat se poate calcula și despăgubirea (vezi mai jos).

În schimb, legea nu prevede criterii și pentru determinarea cuantumului daunelor morale. De aceea, instanței îi revine sarcina de a le stabili. Practic, instanța va face o analiză ținând cont de criteriile existente în practica judiciară, precum:

😭 suferințele fizice și morale pe care le-ar resimți în mod rezonabil succesorii, în urma săvârșirii infracțiunii de către inculpat

🕊️echitatea, mai exact trebuie să existe un echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirea acordată

👨‍👨‍👧‍👧 situația personală a victimei, etc.

Din dispozițiile art. 1358 alin. (3)-(4) Cod civil, rezultă că despăgubirea materială se calculează după următoarea formulă:

despăgubirea= pierderea suferită+câștigul realizat în mod obișnuit de PC+cheltuielile făcute pentru evitarea/limitarea prejudiciului+ echivalentul bănesc al pierderii șansei de a obține un avantaj (fotbalistul accidentat care pierde șansa de a se transfera la o echipă care îi oferea un salariu mai mare)/de a evita un prejudiciu.


Repararea prejudiciului în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane:

despăgubirea= câștigul din muncă de care victima a fost lipsită+câștigul obișnuit pe care nu îl va mai obține pentru că și-a pierdut capacitatea de muncă+cheltuielile de îngrijire medicală+ cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de trai ale victimei ( achiziționarea unui scaun cu rotile, a unei proteze, nevoia de a avea un îngrijitor permanent)

Repararea prejudiciului în cazul unor infracțiuni care au avut ca urmare moartea victimei:

În acest caz trebuie să reținem următoarele aspecte:

1. reparația se cuvine celor care sunt îndreptățiți potrivit legii la întreținere (copiii) din partea celui care tocmai a decedat

2. reparația se cuvine și celor cărora persoana decedată le acorda întreținere în mod obișnuit (vecina bolnavă)

3. au dreptul la repararea prejudiciului moral ascendenții, descendenții, frații, surorile și soțul celui decedat, dar și alte persoane cu care victima a dezvoltat relații asemănătoare (concubina)

Ce instanță ar trebui aleasă și în ce situații se poate părăsi

După cum am precizat la început, PV are un drept de opțiune în ceea ce privește alegerea instanței care să se ocupe de problema reparării prejudiciului.

La prima vedere, instanța penală este cea mai potrivită din 2 motive:

1. procesul penal are un ritm mai alert de rezolvare a cauzei

2. probele strânse pe latura penală pot fi folosite pentru rezolvarea AC

Ce ne interesează pe noi aici este regula conform căreia, indiferent de instanța aleasă, nu o mai poți părăsi (electa una via non datur recursus ad alteram). Și ca orice regulă avem și câteva excepții de la aceasta prevăzute de art. 27 CPP:

Ipoteza părăsirii instanței penale în favoarea instanței civile:

  1. când AC este lăsată nesoluționată:
  • PC din procesul penal se îndreaptă către instanța civilă pentru că nu a fost rezolvată pretenția legată de despăgubiri

2. când procurorul a dispus clasarea cauzei sau renunțarea la UP:

  • PC se îndreaptă către instanța civilă pentru că procurorul care a pus capăt procesului penal nu are printre atribuții si acordarea de despăgubiri
  • totuși, în cazul soluției de renunțare la UP, conform art. 318 alin. (6 ) Procurorul poate dispune ca inculpatul să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia ⇒ AC este rezolvată la instanța penală.

3. când se dispune suspendarea procesului penal

  • PC se îndreaptă către instanța civilă pentru că nu poate fi obligată să suporte o întârziere în soluționarea AC care nu îi este imputabilă (boala inculpatului care a determinat suspendarea judecării cauzei)

Ipoteza părăsirii instanței civile în favoarea instanței penale:

1. când AP este pusă în mișcare după învestirea instanței civile:

🙂 inițial, PV a ales instanța penală, dar nu s-a constituit PC

😔 apoi a părăsit instanța penală și a ales instanța civilă

🐌 de ce? pentru că procesul penal mergea lent, iar ea își dorea să obțină cât mai repede despăgubirile

🏃‍♂️ ulterior, mersul procesului penal se accelerează și este pusă în mișcare AP

🐌 iar procesul civil se suspendă obligatoriu conform art. 27 alin. (7) CPP

🏃‍♂️ și de abia acum PV poate introduce AC la instanța penală pentru că AC e accesorie AP

2. când procesul penal este reluat după suspendare:

🙂 inițial, PV a ales instanța penală, s-a constituit PC

😔apoi a părăsit instanța penală și a ales instanța civilă

🐌 de ce? pentru că procesul penal a fost suspendat, iar ea își dorește să obțină cât mai repede despăgubirile

💥 ulterior, dispare cauza de suspendare și procesul penal se reia

🐌 dar conform art. 27 alin. (3) În caz de reluare a procesului penal, acțiunea introdusă la instanța civilă se suspendă în condițiile prevăzute la alin. (7)

🤩 și legea îi permite să se întoarcă la instanța penală pe care a părăsit-o inițial

3. când s-a dispus redeschiderea UP:

😔 inițial, procurorul a dispus soluția clasării

🙂 ulterior, apar probe noi care invalidează soluția clasării și conform art. 335 CPP procurorul revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale

🐌 iar procesul civil se suspendă

🏃‍♂️ și PC are tot dreptul să revină la instanța la care se desfășoară activități în concret pentru că interesul ei e să-și repare cât mai repede prejudiciul

Cum se împacă rezolvările celor două acțiuni?

În concret, avem două ipoteze:

1. AC și AP se judecă succesiv la instanțe diferite (instanța civilă și instanța penală), caz în care se pune problema autorității de lucru judecat (nu se poate judeca același lucru de mai multe ori) și te poți aștepta la următoarele situații:

AP este rezolvată înaintea AC:

  • și dacă instanța penală pronunță o HD de condamnare/renunțare la aplicarea pedepsei/amânarea aplicării pedepsei

💣 atunci HD are autoritate de lucru judecat asupra existenței:

🛠️ faptei

🙍‍♂️🛠️ persoanei care a săvârșit fapta

🤕 prejudiciului (nu și asupra întinderii acestuia, adica a valorii sale bănești)

🥺 vinovăției făptuitorului

🗯️ și instanța civilă este obligată să țină cont de concluziile instanței penale asupra AP pe aspectele enumerate mai sus

  • și dacă instanța penală pronunță o HD de achitare/încetare a procesului penal

💣 atunci HD are autoritate de lucru judecat doar asupra existenței:

🛠️ faptei

🙍‍♂️🛠️ persoanei care a săvârșit-o

🤕🥺 nu și asupra existenței prejudiciului și a vinovăției făptuitorului

🗯️ deci instanța civilă nu este obligată să țină cont de concluziile instanței penale asupra existenței prejudiciului și a vinovăției făptuitorului

AC este rezolvată înaintea AP:

  • și dacă instanța civilă pronunță o HD asupra unor chestiuni prealabile (chestiuni de altă natură decât cea penală cum ar fi de exemplu stabilirea caracterului de secret de stat al unor date sau informaţii)

💣 atunci HD are autoritate de lucru judecat referitor la ele, conform art. 52 alin. (3) CPP

  • și dacă instanța civilă pronunță o HD asupra existenței: faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției făptuitorului

💣 atunci HD nu are autoritate de lucru judecat pe aceste aspecte.

2. AC și AP se judecă concomitent la instanțe diferite (instanța civilă și instanța penală):

  • regula este că penalul ține în loc civilul, adică judecata în civil este suspendată până la soluționarea judecății în penal
  • din interpretarea art. 27 alin. (7) CPP:

😴 judecata în fața instanței civile se suspendă

🏃‍♀️ după punerea în mișcare a acțiunii penale

👨‍⚖️ și până la rezolvarea în primă instanță a cauzei penale

rezultă și câteva excepții, adică judecata în civil se desfășoară :

🤯 judecarea AC la instanța civilă se derulează fără probleme până la punerea în mișcare a AP (când procurorul te face inculpat)

🤯 judecata AC la instanța civilă se derulează fără probleme cât timp cauza penală se află în căile de atac pentru că textul legal vorbește de judecata în primă instanță a cauzei penale

🤯 judecarea AC la instanța civilă merge în paralel cu judecarea AP la instanța penală dacă a trecut termenul de 1 an de la punerea în mișcare a AP și instanța penală nu a reușit să dea o hotărâre în primă instanță.

Poză de August de Richelieu pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.