Baza de domiciliu a angajatului în transportul aerian
6 minute • Maria Constantinescu • 23 octombrie 2017
Care este baza de domiciliu al unui angajat al transportului aerian în cazul unui litigiu?
În litigiile legate de contractele lor de muncă, membrii echipajului de zbor au opțiunea de a introduce o acțiune în fața instanțelor de la locul unde acestea își desfășoară activitatea esențială ca parte a îndatoririlor lor față de angajator.
Instanța națională trebuie să determine acest loc în lumina tuturor împrejurărilor relevante, întrucât baza de domiciliu a angajatului este un indicator semnificativ în acest sens.
Ryanair și Crewlink sunt societăți cu sediul în Irlanda. Ryanair este activă în sectorul transportului aerian internațional de pasageri. Crewlink este specializată în recrutarea și instruirea echipajului de cabină pentru companiile aeriene. Între 2009 și 2011, angajații de naționalitate portugheză, spaniolă și belgiană au fost angajați de Ryanair sau de către Crewlink, apoi au fost repartizați la Ryanair, în calitate de echipaj de cabină (hostess aeriene și administratori).
Toate contractele de muncă au fost redactate în limba engleză, sub rezerva legislației irlandeze și au inclus o clauză de jurisdicție care prevedea competența instanțelor irlandeze. În aceste contracte, s-a stipulat că munca lucrătorilor în cauză, în calitate de membri ai echipajului de cabină, a fost considerată ca fiind efectuată în Irlanda, având în vedere că sarcinile lor erau îndeplinite la bordul aeronavelor înmatriculate în respectivul stat membru.
Aceste contracte totuși au desemnat aeroportul Charleroi (Belgia) drept baza de domiciliu a angajaților. Acești angajați au început și au încheiat ziua de lucru la acel aeroport și au fost obligați contractual să locuiască în termen de o oră de la baza lor de origine. Considerând că Crewlink și Ryanair trebuiau să respecte și să aplice dispozițiile dreptului belgian și că instanțele belgiene erau competente să se pronunțe asupra cererilor lor, șase angajați au introdus o acțiune în fața instanțelor belgiene în 2011.
Cour du travail de Mons (Curtea Supremă de Justiție a Mons, Belgia), care trebuie să se pronunțe cu privire la competența sa, a decis să solicite Curții de Justiție să interpreteze în Regulamentul UE privind competența în materie civilă și comercială noțiunea de loc în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit în contextul specific al sectorului navigației aeriene și, mai exact, dacă acest concept poate fi tratat în același mod ca și cel al bazei de domiciliu, în sensul unui regulament al UE în domeniul aviației civile.
Curtea subliniază în primul rând că, în ceea ce privește litigiile legate de contractele de muncă, normele europene în materie de competență vizează protejarea părții mai slabe.
În hotărârea de astăzi, Curtea subliniază în primul rând că, în ceea ce privește litigiile legate de contractele de muncă, normele europene în materie de competență vizează protejarea părții mai slabe. Aceste norme permit inter alia unui angajat să dea în judecată angajatorul în fața instanțelor pe care le consideră cel mai apropiate de interesele sale, oferindu-i posibilitatea de a introduce o acțiune în fața instanțelor din statul membru în care își are domiciliul angajatorul sau instanțele locului în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit munca.
Curtea susține apoi raționamentul instanței de trimitere care a considerat în mod întemeiat că o clauză de jurisdicție încheiată înainte de apariția litigiului și care urmărește să împiedice angajarea de persoane în fața instanțelor judecătorești competente în temeiul legislației UE în acest domeniu nu era executorie împotriva acelor angajați.
Noțiune de ”loc în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea” se referă la locul în care sau din care angajatul îndeplinește în mod efectiv esențialul o parte din îndatoririle sale față de angajatorul său.
În ceea ce privește stabilirea noțiunii de loc în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea, Curtea face trimitere la jurisprudența sa constantă potrivit căreia acest concept se referă la locul în care sau din care angajatul îndeplinește în mod efectiv esențialul o parte din îndatoririle sale față de angajatorul său. Pentru a determina în mod specific acest loc, instanța națională trebuie să se refere la un set de indicii.
În sectorul transportului aerian este necesar, în special, să se stabilească în ce stat membru se află (i) locul de unde angajatul își îndeplinește sarcinile legate de transport, (ii) locul în care se întoarce după îndeplinirea sarcinilor sale, primește instrucțiuni cu privire la sarcinile și organizarea muncii sale și (iii) locul în care se găsesc instrumentele sale de lucru. În cazul de față, trebuie de asemenea să se țină seama de locul unde aeronava la bordul căreia se desfășoară în mod obișnuit activitatea.
În ceea ce privește, mai specific, dacă noțiunea de locul de unde sau de la care angajatul își desfășoară în mod obișnuit munca poate fi asimilată cu cea a bazei de domiciliu, Curtea subliniază că, datorită metodei circumstanțiale și pentru a contracara strategiile de eludare a normelor, acest concept nu poate fi tratat în același mod ca orice concept menționat într-un alt act al dreptului comunitar, inclusiv cel al bazei interne, în sensul unui regulament al UE în domeniul aviației civile.
Cu toate acestea, noțiunea de bază de domiciliu constituie un indicator semnificativ pentru a determina, în împrejurări precum cele în cauză, locul în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea.
Ar fi numai dacă, ținând seama de situația fiecărui caz în parte, cererile ar trebui să afișeze legături mai strânse cu un alt loc decât baza de domiciliu, astfel încât relevanța acestei baze în identificarea locului de la care angajații își desfășoară în mod obișnuit munca ar fi subminată.
În cele din urmă, Curtea arată că argumentul potrivit căruia noțiunea de loc unde sau din care angajatul își desfășoară în mod obișnuit munca nu poate fi echivalată cu niciun alt concept este valabil și în ceea ce privește naționalitatea aeronavelor. Astfel, statul membru din care un membru al personalului își desfășoară în mod obișnuit activitatea nu poate fi asimilat cu teritoriul statului membru de cetățenie al aeronavei respectivei întreprinderi.
