Ce despăgubiri poți obține când ai de-a face cu defăimarea în mediul online?
29 minute • Adriana Pavel • 03 aprilie 2021
Internetul a inovat comunicarea dintre oameni, schimbul de păreri, conectarea persoanelor din colțuri diferite ale Globului pe cale scrisă, audio și video, dar aduce, la pachet cu toate avantajele, căi prin care persoanele pot prejudicia pe alții prin ceea ce postează, ce divulgă publicului și atitudinea defăimătoare. Este important să știm cum să ne apărăm propria imagine chiar și în mediul online, unde totul are aparența permisibilității, iar în cele ce urmează vei afla cum îți poți proteja drepturile, cum poți acționa în eventualitatea încălcării acestora și vei afla rezolvările aduse în diferite cazuri recente de defăimare în online și remediile corespunzătoare.
Ce este defăimarea?
Lato sensu, defăimarea este acțiunea de a denigra ceva sau pe cineva, act prin care se aduce atingere bunei reputații sau faimei unei persoane. În sens strict juridic, defăimarea reprezintă transmiterea de informații care clamează sau implică fapte ce pot aduce prejudicii unei persoane fizice sau juridice, unui produs sau serviciu, unui grup sau națiune.
Pentru a înțelege mai bine conceptul, trebuie să distingem prejudicierea onoarei și imaginii unei persoane de utilizarea unor cuvinte ofensive comune, deci ce este ilegal de ceea ce este exclusiv imoral. Așadar, dacă îi vei spune colegului tău de cameră că este o persoană dezordonată, deși își aduce mereu la îndeplinire task-urile, acesta nu va fi văzut drept un caz de defăimare. Totuși, dacă îți vei acuza colocatarul că a defectat instalația electrică a apartamentului când, în realitate, a fost plecat în vacanță în perioada în care au apărut degradările, aceasta poate fi privită drept o prejudiciere a imaginii.
Cu toate că, mulți ar fi tentați să își argumenteze faptele prin libertatea de exprimare ce li se garantează constituțional atunci când sunt acuzați de defăimare, vom vedea, în cele ce urmează, ca legea fundamentală aduce clarificări. Constituția României pune în lumină importante limitări ale libertății de exprimare și anume:
- Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară și nici dreptul la propria imagine ale persoanei
- Sunt interzise defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la acțiuni contrare bunelor moravuri (agresiune, ură rasială, de clasă sau religioasă, discriminare etc.)
- Răspunderea civilă pentru informația sau creația publicată revine editorului, realizatorului sau autorului.
Defăimarea poate fi orală sau scrisă, singulară sau în masă, în mediul virtual sau fizic, iar în cele ce urmează vom analiza fenomenul defăimării online – cum ne putem apăra, dar și efectele și despăgubirile obținute pentru prejudicierea bunei reputații.
Defăimarea în mediul online
Mediul online a devenit o zonă în care oamenii își dezvoltă limbajul critic, abordând teme diverse, pornind de la problemele de interes public – politică, educație, ecologie etc. – până la exprimarea unor păreri ce prejudiciază faima și imaginea altor persoane. Chiar dacă ni se pare că internetul este un no man’s land care nu este supus unei reglementări, pentru că doar se petrece într-o ”realitate virtuală”, află că de fapt se supune acelorași reguli și reglementări. Așadar, dacă te gândești că scapi nepedepsit când te iei de cineva, lucrurile nu stau chiar așa.
În plus, dat fiind faptul că Internetul asigură opțiunea anonimizării, oamenii tind să aleagă această cale pentru a-și putea susține criticile fără consecințe, abordând teme ce prejudiciază de multe ori imaginea altora. Cu alte cuvinte, mediul virtual poate fi acel safe space, în care indivizii pot afirma și susține orice, fără repercusiuni (cel puțin în teorie), oferindu-li-se astfel impresia (eronată) a intangibilității.
Well, tehnologia evoluează, iar Internetul nu mai este un mediu în care ne putem manifesta fără rezerve, iar noi trebuie să înțelegem că ceea ce postăm (în mod anonim sau nu) nu poate să încalce reglementările existente.
Am ales câteva exemple arhicunoscute, în care imaginea unei persoane, dar și viața sa privată au fost prejudiciate prin postări accesibile publicului larg și care te vor ajuta să înțelegi mai ușor fenomenul defăimării online:
- YouTube:
- Cazul Oana Zăvoranu vs. Cristina Ich – Pârâta (Oana Zăvoranu) a încărcat videoclipul intitulat “OANA ZĂVORANU: PE CE PUNE CÂH MÂNUȚA” ce a strâns peste 209k vizualizări în care a adus atingere vieții private și de familie ale influencerei și în care a acuzat-o că își minte publicul prin recenziile pe care le publică. Deși nu s-a pronunțat niciodată numele reclamantei, înlocuindu-l cu o poreclă (și ea destul de sugestivă), pe parcursul postării apar fragmente de înregistrări audio-video din care reiese identitatea acesteia.
- O altă înregistrare ce a circulat o perioadă îndelungată pe platforma YouTube, dar și pe alte rețele de socializare precum Instagram și Facebook, este viralul videoclip cu Ciprian Marica prins în flagrant delict într-o cameră de hotel alături de soția cameramanului. Deși determinarea soțului de a posta acest videoclip pe rețelele de socializare este lesne de înțeles, publicarea acestei înregistrări a adus grave atingeri vieții private și imaginii celebrului fotbalist, fiind un act ilicit.
2. Instagram:
Clujust – o cunoscută publicație cu articole pe teme juridice a postat pe contul de Instagram o înregistrare cu un profesor din cadrul Universității din București, în care aceasta a fost surprinsă într-un moment de vulnerabilitate raportat la situația deontologică în care era implicată. Astfel, s-au adus prejudicii imaginii profesorului, dar și a calității cursurilor pe care aceasta le predă (Bonus: au făcut publică o înregistrare dintr-un curs destinat exclusiv studenților UB).
3. Facebook:
Alături de teoriile conspiraționiste și părerologii pe care îi întâlnim zilnic pe Facebook, unele postări atrag atenția prin gravele atingeri aduse integrității și imaginii unor persoane. Am ales două exemple care se diferențiază prin statutul social al persoanei prejudiciate – privat vs. de public.
#privat:
A.S. a postat pe profilul personal de Facebook o fotografie cu un polițist din Întorsătura Buzăului, aflat în timpul serviciului, alături de un comentariu injurios. Apoi, a adăugat fotografia într-un album denumit “Continuarea prezentării găștii de călăi…”. În aceeași seară, bărbatul a postat următorul comentariu cu referire la fotografia publicată: “Penaliști, Criminali și mari infractori asta reprezintă (…) ceata interlopă”.
Comentariile publicate pe pagina de Facebook sunt de natură să aduca în atenția publicului o imagine distorsionată și negativă a polițistului, astfel că pârâtul a fost obligat să plătească acestuia 15.000 de lei, iar, mai mult decât atât, instanța a dispus dezactivarea contului personal de Facebook unde au fost postate injuriile.
#public:
Comparația cu un personaj controversat și negativ al istoriei (deci, promovarea, în spațiul public, a unor simboluri naziste) nu doar că reprezintă defăimare la adresa Președintelui, dar intră și sub incidența Legii nr. 217/2015, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.
Care este reglementarea în materie?
Art. 30 alin. (6) din Constituție prevede că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. De asemenea, Codul Civil reglementează în articolul 252 Ocrotirea personalității umane – ”Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică”.
Articolul 72 prevede că ”Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale”, iar orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane este interzisă, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea următoarelor limite:
- Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
- Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute.
Legislația europeană
Asemenea mediului comun, fizic, nu orice tip de exprimări, limbaj, afirmații este îngăduit și protejat de lege. Reținem că potrivit articolului 10 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului “orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.” Exercitarea acestor drepturi poate fi supusă unor restrângeri sau sancțiuni ce constituie măsuri necesare într-o societate democratică. Astfel, paragraful al doilea al aceluiași articol stabilește condițiile în care se permit ingerințe în dreptul la libera exprimare, acestea putând fi generate de nevoia de a proteja interesele publice (siguranța națională, protejarea sănătății și a moralei publice), dar și pentru a ocroti interese de ordin privat (reputația, faima, imaginea, drepturile altor persoane).
Așadar, exercițiul dreptului la liberă exprimare presupune îndatoriri și responsabilități, iar ingerințele amintite anterior trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții: să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporționale cu scopul urmărit (să fie necesare într-o societate democratică).
Politica rețelelor de socializare cu privire la defăimarea online
Înainte de a răspunde la clasicul “La ce te gândești azi?” ar fi bine să știi ce îți este permis să împărtășești pe social media și ce politică are fiecare platformă cu privire la conținutul postat de utilizatori.
Luând un exemplu comun, politica Facebook subliniază că utilizatorii sunt răspunzători pentru (i)legalitatea postărilor proprii, iar libertatea de exprimare va fi limitată doar pentru protejarea unor valori precise: siguranță, confidențialitate, autenticitate și – poate cel mai relevant în ceea ce ne privește – demnitatea.
Mai mult decât atât, Standardele Comunității Facebook prevăd faptul că înainte de a distribui conținut trebuie să te asiguri că ai dreptul să faci acest lucru și să știi că nu îți este permis să publici informații personale sau imagini cu alte persoane fără consimțământul lor.
Atenție! Conform Deciziei nr. 4546/2014 a ICCJ Facebook este un spațiu public, iar mesajul pe care această decizie îl transmite este acela că suntem direct răspunzători de ceea ce postăm sau distribuim pe profilul sau pagina noastră de Facebook.
Poziției luate de Facebook în ceea ce privește problema defăimării online i s-au alăturat si alte platforme și rețele de socializare, precum Instagram, YouTube, TikTok etc. ale căror standarde sunt riguroase cu privire la conținutul postat de utilizatori și la impactul pe care acele postări le pot avea.
Fiecare platformă are o politică ce trebuie respectată și care este în conformitate cu reglementările internaționale ale drepturilor omului și ale protecției acestora, de aceea este necesar a citi politica fiecărei rețea pe care o utilizăm și să fim receptivi la modificările ce pot apărea în funcție de situația socio-culturală și economică.
Cum ne putem apăra pe platformele sociale?
Facebook a implementat și remedii pentru situațiile în care cerințele de mai sus nu sunt respectate – persoanele care se consideră prejudiciate de anumite postări au posibilitatea raportării conținutului respectiv, iar, în ceea ce privește persoanele publice, acestea beneficiază de protecție suplimentară, materializată prin acordarea ecusonului albastru, care atestă autenticitatea paginii sau profilului în cauză.
În cazul în care o anumită postare, comentariu sau chiar profil îți aduce prejudicii de imagine prin conținutul publicat, ai posibilitatea de a da un report acestuia sau acesteia. Această soluție poate să nu fie ideală, întrucât există foarte multe cereri de acest tip, astfel că așteptarea este una îndelungată, iar, uneori, se poate să nu fie catalogată drept defăimătoare și să nu fie dată jos de pe platformă.
Motivele pentru care dai report unui anumit cont sau postări trebuie menționat, astfel ai de ales din următoarele variante: pretinde că este altcineva , cont fals , nume fals , hărțuire sau intimidare, postarea unor elemente nepotrivite sau poți accesa căsuța “altceva” unde poți tasta care este problema cu profilul/postarea pe care o raportezi.
Dacă un anumit cont te etichetează constant în postări care nu te implică și nu îți reprezintă valorile, ai posibilitatea de a bloca acel profil, astfel că acesta se va afla în imposibilitatea de a te mai contacta sau eticheta și implica în ceea ce postează.
Cu toate acestea, ar trebui să știi că report și block nu îți rezolvă decât parțial problema: tu nu vei mai putea vedea respectivele postări și persoana nu va mai vedea profilul tău, dar în continuare poate spune lucruri defăimătoare despre tine. Și atunci ce îți rămâne de făcut?
Dai persoana în judecată pentru defăimare în mediul online
Deși practica ne-a învățat că a dovedi în instanță că ești victima defăimării în online este destul de problematică, acest prejudiciu poate fi acoperit prin introducerea unei acțiuni în civil – răspunderea civilă delictuală. În cele ce urmează vei afla cum poți proceda în nefericitul caz în care ți se aduce un asemenea prejudiciu.
Primul pas pe care trebuie să îl realizezi este să colectezi probe – aici vorbim despre fragmente din ziare, înregistrări audio și/sau video, postări de pe rețelele de socializare, în fine – te poți folosi de orice mijloc ce te poate ajuta să câștigi procesul. Important este totuși să știm că aceste probe pe care le depunem trebuie să fie admise și administrate de instanța de judecată, iar dacă acestea nu se dovedesc a fi utile pentru soluționarea cauzei, instanța va proceda la respingerea acestora. Așadar, acel screenshot se va dovedi extrem de util. Sfatul nostru este să faci un folder separat cu toate materialele și să faci și un document în care scrii cronologic ce s-a întâmplat – te va ajuta mult pe viitor.
Apoi trebuie să redactezi cererea de chemare în judecată, în care se va menționa prejudiciul adus, cine este ”făptașul”, ce dorești să obții și se vor atașa probele adunate. Bineînțeles, trebuie să ții cont de anumite tehnicalități juridice și de aceea este bine să consulți un avocat.
Următorii pași sunt timbrarea cererii și depunerea acesteia alături de chitanța aferentă taxei de timbru (personal sau prin reprezentant la registratura instanței, prin fax, poștă, curier ori alte mijloace electronice). În fine, trebuie să aștepți citația ce va cuprinde informații referitoare la ora, data, locul (a.k.a sala de judecată) la care trebuie să te prezinți pentru a-ți susține pretențiile.
Cât despre cheltuielile de judecată, dacă vei avea câștig de cauză, acestea vor fi suportate de pârât (adică de partea care pierde procesul).
Jurisprudența recentă ne arată că pentru a fi incidentă instituția răspunderii delictuale, aceasta trebuie să verifice existența cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, fapta ilicită să fie săvârșită cu vinovăție, cauzarea unui prejudiciu, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Soliciți stoparea temporară a practicilor
Cum spuneam, să te judeci in instanță durează ceva, iar în tot timpul ăsta postările defăimătoare curg și tot curg. Ca să nu aștepți doi ani până se soluționează dosarul, te poți duce pe ordonanță președințială prin care ceri instanței să ia anumite măsuri temporare până ce se rezolvă litigiul principal.
Cum ar fi, spre exemplu, ca persoana respectivă să nu mai posteze sau să nu mai zică nimic despre tine până la momentul la care instanța are o hotărâre definitivă.
Dar trebuie neapărat să te duci în instanță?
Totuși, înainte de a ajunge la instanță, ai putea lua în considerare să rezolvi potențialul litigiu prin settlement, cu alte cuvinte, să negociezi cu cel ce ți-a cauzat un prejudiciu.
Dacă te întrebi de ce să apelezi la settlement în defavoarea instanței…well, procesele pot fi proceduri costisitoare, soluțiile pot fi imprevizibile, iar finalizarea lor este cronofagă. Deși acestea sunt dezavantajele oricărui proces, în ceea ce ține de defăimarea online problemele se accentuează, deoarece nu este facil să pregătești dovezile (ce s-a întâmplat și cum), astfel că va trebui să investești timp și bani pentru a-ți putea formula chemarea în judecată. Iar în general scandalurile din mediul online izbucnesc repede, dar se sting și mai repede și trebuie să acționezi cât sunt ”calde”.
Cum funcționează? Un caz poate fi negociat între reclamant (sau avocatul său, în cazul în care este reprezentat) și pârât (sau avocatul său). În plus, un caz mai poate fi soluționat și cu ajutorul unui terț, prin intermediul arbitrajului sau medierii.
Observăm că există 3 metode extrajudiciare prin care putem soluționa un litigiu:
- Negocierea – reprezintă comunicarea directă între părțile implicate, cu scopul de a se ajunge la un compromis (acel settlement despre care vorbeam anterior).
- Medierea – reprezintă soluționarea cauzei cu ajutorul unui terț (anume mediatorul), soluția sa fiind non-binding, adică nu devine obligatorie părților.
- Arbitrajul– este asemănător medierii, dar este mai formal, iar soluția finală se impută ambelor părți (legally binding), doar că este foarte costisitor.
Prin intermediul acestor proceduri poți rezolva presupusul litigiu mult mai facil, negociind despăgubirile și acționând la dispariția publicațiilor litigioase într-un termen mult mai scurt.
Recomandarea noastră este să urmezi pașii de mai jos:
- apelezi la un avocat
- scrii o notificare către persoana care ți-a adus prejudicii, în care indici problema, ce s-a întâmplat, ce pretenții ai și o inviți la negociere și să ”finalizezi amiabil situația”
- vezi ce se întâmplă la negocieri
- dacă partea respectivă nu dă curs negocierilor sau nu ajungeți la un rezultat mulțumitor, atunci te duci să te judeci
Ce despăgubiri poți obține pentru defăimarea online
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, dar și implicațiile pe care le poate avea defăimarea online în ceea ce ține de remediile aduse, vom analiza în cele ce urmează jurisprudența recentă.
- Decizia nr. 6159/2020 – Judecătoria Baia Mare
Ce s-a întâmplat de fapt? În perioada septembrie-decembrie 2019, soțul pârâtei a avut o relație extraconjugală cu reclamanta. Drept urmare, pârâta i-a adresat reclamantei injurii și a amenințat-o că va publica în mediul online mesaje și fotografii compromițătoare ale celor doi. Zis și făcut! La data de 09.08.2020, pârâta a postat pe profilul personal de Facebook un mesaj denigrator, public și vizibil oricărui utilizator al platformei. Tot la aceeași dată, publică printr-o altă postare pe Facebook o poză a reclamantei indicând-o ca fiind persoana la care se face referire în postarea anterioară. Instanța reține că postarea mesajelor denigratoare adresate reclamantei, folosirea unui limbaj jignitor şi utilizarea de insulte, cuvinte şi expresii degradante şi umilitoare, publicarea informațiilor ce privesc viața privată (profesia și adresa reclamantei) sunt acţiuni cu caracter ilicit care aduc , negreşit, atingere drepturilor personale nepatrimoniale.
Ce a cerut reclamanta?
- obligarea pârâtei la ştergerea de pe pagina sa personală de Facebook, a celor două postări din data de 09 august 2020, având un conţinut care încalcă drepturile reclamantei la demnitate, la propria imagine şi la viaţa privată;
- obligarea pârâtei la încetarea publicării şi comunicării pe orice altă cale prin care pot ajunge în spaţiul public, în viitor, a oricăror afirmaţii de natură să încalce drepturile reclamantei la demnitate, la propria imagine şi la viaţa privată;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Ce i s-a oferit?
Pârâta are următoarele obligații:
- să şteargă de pe pagina sa personală de Facebook, postările făcute la data de 09 august 2020,
- să procedeze la încetarea publicării şi comunicării şi pentru viitor, pe orice altă cale prin care pot ajunge în spaţiul public, a oricăror afirmaţii de natură să încalce dreptul reclamantei la demnitate, la propria imagine şi la viaţa privată,
- să-i plătească reclamantei suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
2. Decizia nr. 4522/2019 – Judecătoria Buzău
Problema pornește de la publicarea articolului “ÎN ATENȚIA DNA! DEZVĂLUIRI SENZAȚIONALE! Afacerea vânzării cu dedicație a sediului Companiei X sub lupa Instituțiilor Statului. Imobilul Y DEPRECIAT INTENȚIONAT ȘI VÎNDUT ILEGAL” pe site-ul news.buzau.ro, dar și de la publicarea unei postări cu conținut similar pe profilul personal de Facebook al jurnalistului. Reclamanta, ce a realizat procedura de vânzare a Imobilului Y, susține că prin publicațiile respective se fac afirmații cu cu caracter tendențios, ofensator, denigrator și calomnios la adresa Companiei X și a personalului acestuia, prin care se afectează imaginea companiei în mediul de afaceri și pun la îndoială, în spațiul public și total neîntemeiat, a legalității procedurii de vânzare.
Articolul conține alegații precum:
- “marea bubă a afacerii” prin care se insinuează că valoarea imobilului ar fi fost “depreciată intenționat”
- se insinuează că evaluarea ar fi fost efectuată fictiv de “prietenii evaluatori ai directoarei”
- se afirmă tendențios că vânzarea ar fi “neoportună și ilegală” și că “nu ar exista avize de funcționare pentru sediul nou”
- se folosesc sintagmele: “indicii de ilegalitate”, “un detaliu delicios pentru oamenii legii” (cu sensul că organele penale ar trebui să se sesizeze).
Reclamanta face dovada unor vânzări și proceduri de vânzare (prin licitație deschisă, cu strigare), care fac obiectul informațiilor din articolul litigios, prin Hotărârea nr. 14/31.05.2019 adoptată de Adunarea Generala Extraordinară a Acționarilor subscrisei.
Ce s-a cerut?
- obligarea pârâţilor în solidar să elimine provizoriu pagina din conţinutul site-ului www.newsbuzau.ro referitoare la articolul publicat la data de 05.07.2019, până la soluţionarea definitivă a acţiunii de fond
- obligarea pârâtului să elimine provizoriu postările din data de 05.07.2019, având acelaşi conţinut si obiect ca articolul menţionat, publicate pe profilul personal de pe reţeaua Facebook
- obligarea pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
Soluția:
- Obligă pârâţii în solidar să elimine provizoriu pagina din conţinutul site-ului www.newsbuzau.ro referitoare la articolul publicat la data de 05.07.2019
- Obligă pârâtul să elimine provizoriu postările din data de 05.07.2019, având acelaşi conţinut si obiect ca articolul menţionat
- Obligă pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 40 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
3. Decizia nr. 1785/2018 – Judecătoria Botoșani
În perioada 17.02-21.02.2017 o publicație locală, prin intermediul pârâtului, a întocmit şi publicat articole de presă în care a redat ad litteram pasaje întregi din Rechizitoriul nr. 268/P/2015 emis de D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava ce face obiectul unor dosare penale, aflate într-o fază procesuală nepublică (potrivit art. 345-art. 347 Cod proc. penală, procesele se judecă în camera de consiliu, fără participarea publicului, tocmai pentru a se păstra confidenţialitatea datelor cuprinse în materialul de urmărire penală). Precizează reclamanta că, având în vedere că procesul penal declanşat împotriva sa se află abia în faza de cameră preliminară, instanţa nefiind încă sesizată cu judecarea cauzei ci doar verifică legalitatea administrării probelor şi regularitatea actului de sesizare (rechizitoriul), persoanele şi faptele indicate de organele de urmărire penală beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Alături de articolul litigios, pârâtul a postat pe profilul personal de Facebook detalii din Rechizitoriul în cauză, având drept scop defăimarea sa online.
Reținem că articolele de presă încalcă grav atât drepturile reclamantei ca persoană suspectată de săvârşirea unor fapte de natură penală, cât şi obligaţiile impuse de legile penale în vigoare, pârâtul fiind pasibil de a răspunde pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 304 al. (2) Cod penal.
Ce a solicitat reclamanta?
A solicitat obligarea pârâţilor la sistarea publicării oricărui articol de presă sau postare pe reţelele de socializare ce implică informaţii cuprinse în Rechizitoriul nr. 268/P/2015 emis de D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava, inclusiv înregistrări audio, până la soluţionarea definitivă a acestui dosar penal, obligarea pârâţilor la ştergerea articolelor în cauză publicate în perioada 17.02 – 21.02.2018 şi în continuare din mediul online, atât din arhiva publicaţiei, cât şi de pe pagina de Facebook a pârâtului, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Ce hotărăște instanța?
Obligă pârâtul să sisteze publicarea oricărui articol de presă sau să posteze pe reţelele de socializare articole sau informaţii cuprinse în Rechizitoriul nr. 268/P/2015 emis de DNA-Serviciul Teritorial Suceava până la soluţionarea definitivă a dosarului.
Obligă pârâtul să şteargă articolele deja publicate în perioada 17.02.-21.02.2018 în arhiva publicaţiei şi pe pagina de facebook a acestuia.
Obligă pârâtul să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 20 de lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
4. Decizia nr. 11725/2017 – Judecătoria Constanța
Ce s-a întâmplat în fapt?
Reclamantul este angajat în funcţia de conducător auto la societatea Gamex SRL, care administrează Grădiniţa Gamex, atribuţiile de serviciu presupunând conducerea mijloacelor de transport (microbuze) ale angajatorului pentru transportul la şi de la grădiniţă a copiilor înscrişi la această unitate de învăţământ privată. Pârâta este mama unei minore înscrise la Grădiniţa Gamex. Potrivit declaraţiilor date de pârâtă în faţa organelor de poliţie, la data de 27.07.2015, după ce aceasta şi-a preluat fiica de la microbuzul grădiniţei, condus atunci de către reclamant, minora, care prezenta o zgârietură la piciorul stâng, a acuzat dureri în zona abdominală şi având un comportament agitat, neobişnuit. Din discuţiile purtate arunci cu fetiţa, pârâta a concluzionat că aceasta se afla sub influenţa unei acţiuni a şoferului microbuzului, care o adusese acasă pe minoră, însă nu cunoştea identitatea acestuia, la acel moment.
Alarmată de starea fetiţei, chiar în acea seară pârâta a sesizat organele de poliţie, prin serviciul de urgenţă 112, fiind constituit dosarul penal înregistrat la Poliţia Municipiului Constanța. În seara aceleiaşi zile, de 27.07.2015, în cadrul anchetei penale a fost efectuată o expertiză medico-legală asupra minorei , constatându-se că aceasta era virgină şi nu prezenta leziuni de violenţă la nivelul regiunii pelviene, capului, trunchiului şi membrelor. De asemenea, reclamantul a fost supus, cu acordul său, unei testări cu aparatul poligraf, fiind întocmit un raport de expertiză criminalistică prin care s-a concluzionat că acesta nu a manifestat un comportament simulat, atunci când a formulat răspunsuri la întrebările relevante speţei.
La cererea organelor de poliţie, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au întocmit un raport de evaluare psihologică a minorei, în urma examinării neputându-se concluziona cu privire la suspiciunea de abuz sexual. În urma întregului probatoriu administrat în dosarul penal, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol, reţinând că fapta nu există.
Ulterior incidentului reclamat de mama minorei, au apărut în presa locală articole referitoare la acuzaţii de viol aduse şoferului microbuzului Grădiniţei Gamex, în cuprinsul cărora nu este însă menţionată identitatea sau poza reclamantului.
Unul dintre aceste articole, publicat de ziarul online cugetliber.ro, a fost distribuit pe grup constituit pe Facebook şi, pe acelaşi grup de discuţii, au apărut mesaje denigratoare cu trimitere la şoferul de microbuz vizat, din partea unor useri, ca de exemplu:
- „Pedofilii merită schingiuiţi şi omorâţi în chinuri groaznice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!”;
- „ala merita legat si chinuit cum poate face asa cv e o mana de om” ;
- „doamneee sunt niste brute cei care fac asa cevaaa merita pedeapsa cu moartea”;
Pârâta însăşi a scris pe același grup, expunând pe scurt întâmplarea şi finalizând mesajul astfel: „NU ATI DORi SA Evitati Astfel De Traume Pt Alţii Copii????” , iar după câteva minute a postat următorul mesaj: „Daţi mai departe va rog la mâmicile constănţene, poate cunosc părinţii care au copii la grădiniţă GAMEX!!!”. Aceste mesaje ale pârâtei au fost preluate pe un alt grup de discuţii de pe Facebook. La un moment dat a fost publicată și fotografia acestuia.
Ce a solicitat reclamantul? – obligarea pârâtei la plata sumei de 1500 € – prin echivalent în lei, cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei, precum şi cheltuielile de judecată ocazionate de prezenta judecată.
Ce a hotărât instanța? – Obligă pârâta să plătească reclamantului următoarele sume de bani:
- 1500 €, reprezentând despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial suferit în urma acţiunilor pârâtei;
- 2100 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Ce este important să reținem?
Ce putem obține în urma unui astfel de proces?
Well, răspunsul îl găsim în articolul 253 din Codul Civil, în care se specifică ce putem cere efectiv instanței și anume:
- interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă,
- încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă,
- constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă,
- obligarea făptașului la publicarea hotărârii de condamnare (pe cheltuiala sa),
- orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat,
- cererea de despăgubiri sau, după caz, de reparații patrimoniale pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce a fost cauzat.
Cum se calculează prejudiciul?
Instanţa europeană a evocat un criteriu general: „despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora”.
Instanța va avea în vedere menținerea unui echilibru între libertatea de expresie, dreptul publicului de informare şi respectarea vieţii private, da și aspecte ce privesc notorietatea persoanei prejudiciate (libertatea de exprimare este mai largă în cazul în care informațiile de presă vizează persoane publice, decât în situațiile în care acestea vizează persoane fizice).
Prin urmare nu e o formula standard să zici că vei obține X lei sau X euro. Cel mai probabil nu te vei îmbogăți în România de pe urma unei asemenea acțiuni, dar o faci pentru a-ți apăra demnitatea și imaginea.
Așadar, ce poți obține în cazul defăimării în mediul online?
Pe lângă despăgubirile în bani, cel mai mult te interesează ca persoana respectivă să se oprească din acel comportament.
Ar trebui să urmărești să obții următoarele:
- persoana respectivă să înceteze practicile
- să fie șterse postările de pe toate rețele sociale și mediile unde există
- să îi fie interzis să publice pentru X perioadă de timp despre tine (sau chiar permanent)
- persoana respectivă să publice un anunț prin care își cere scuze etc.
Important este să înțelegi că aceste lucruri ”nu trec de la sine” și nu trebuie lăsate de izbeliște. Acționează de la primele momente pentru a preîntâmpina ca lucrurile să escaladeze.
Ce reținem?
Defăimarea online este un act ilicit, iar, prin intermediul spațiului virtual și al vitezei cu care circula informațiile, o postare aparent nevinovată sau una ce are drept scop clar aducerea unui prejudiciu de imagine pot afecta grav integritatea, viața privată și reputația unui individ în cercul social sau de afaceri, familial sau colegial.
Remediile sunt multiple și vorbim aici de soluțiile platformelor (report, block), negociere, mediere, arbitraj și, in ultimă instanță, chemarea în judecată, dar o informație odată făcută publică va circula și va influența cititorii și utilizatorii, chiar dacă va fi ștearsă ulterior.
Prejudiciul, deși pare reparat prin obligațiile imputate pârâtului – de ordin pecuniar, dar și de ceea ce ține de ștergerea unor informații, viața personală și profesională are de suferit de pe urma unei astfel de situații, iar noi, utilizatorii, avem obligația morală de a trece prin filtrul rațiunii ceea ce distribuim și postăm atunci când dorim să ne exercităm libertatea de exprimare, astfel încât libertatea noastră să se oprească acolo unde începe libertatea altuia.
Fotografie de Samantha Borges, pe Unsplash.
La Avocatoo suntem specializați în mediul online și îți protejăm imaginea. Dacă cineva te defăimează în mediul online, trebuie să iei atitudine cât mai repede, până ca lucrurile să escaladeze. Scrie-ne azi și hai să discutăm!
Am facut greseala sa folosesc cuvantul mita adica ca ;”de data aceasta nu a mai putut mitui” si ma dat in judecata.Ati putea sa-mi spuneti ceva?care ar putea fi efectele?