⬅ ÎNAPOI

Ce este o marcă și ce poate fi înregistrat ca marcă? #banidinIDEI

ce este o marcă

În seria #banidinIDEI – monetizează și protejează-ți creativitatea explicăm pe înțelesul tău drepturile de proprietate intelectuală și îți spunem cum poți să îți protejezi afacerea și să faci bani din ea. Dacă ești antreprenor, creator de conținut, designer, ilustrator, agenție de digital, ai un brand sau creezi orice fel de conținut, abonează-te la seria noastră pe Youtube și ai acces instant la informațiile de care ai nevoie pentru afacerea ta. În episodul de astăzi vorbim despre ce este o marcă și ce poate fi înregistrat ca marcă.

Ce este o marcă?

Orice proiect, orice business pornește de la o idee. Însă, piața este plină de idei și proiecte, iar tu trebuie să te faci remarcat și să ieși în față. Cum faci acest lucru? Folosind o denumire interesantă sau un logo atrăgător. De ce nu, poate pe amândouă?

În această serie de articole, care însoțesc clipurile video, vom prezenta într-un mod cât se poate de simplu și accesibil tot ceea ce trebuie să știi despre cum să îți protejezi creația, brand-ul sau opera. Pe scurt, simplificăm tot ce înseamnă proprietate intelectuală.

Cum putem defini o marcă?

Multe persoane se gândesc dintr-o dată că vor să-și construiască o afacere, iar atunci când vine vorba de crearea unei mărci se simt neîndreptățite când află că marca nu mai este disponibilă, însă așa cum veți afla, marca va aparține primei persoane care a înregistrat-o. Principiul este simplu – primul venit, primul servit.

Marca este orice semn ori, în unele situații, o combinație de semne, pentru a distinge serviciile și/sau produsele comercializate între două entități. Un semn poate fi orice literă, cuvânt, culoare, formă, sunet, miros, poziționare sau mișcare. Totuși, cele mai des întâlnite mărci sunt compuse din cuvinte și/sau logo (elemente grafice).

Trebuie să ții cont de faptul că nu orice poate fi înregistrat ca marcă.

Două elemente principale când dezvolți o marcă:

În primul rând, marca nu trebuie să fie descriptivă. Adică marca nu trebuie să arate întocmai la ce se referă produsul și/sau serviciul. De exemplu, avem în România o grămadă de bănci și, precum ai observat, acestea au denumiri diferite, un lucru evident, pentru că nu le-am fi putut denumi pe toate ”bancă pentru servicii financiare”. Alternativ, nu poți avea marca ”Banane” pentru a vinde fructe, în schimb poțo avea marca ”Măr” pentru a vinde calculatoare și telefoane.

În al doilea rând, marca trebuie să aibă distinctivitate , respectiv trebuie să fie ”aparte” și recognoscibilă, pentru a diferenția marca ta de toate celelalte. Tocmai pentru acest motiv, au mai multe șanse de a fi înregistrate cu succes mărcile compuse din cuvinte inventate.

Mai simplu, marca te distinge de concurenții tăi, iar consumatorii vor putea diferenția între produsele și/sau serviciile tale de ale altui concurent. Dacă îți înregistrezi marca, aceasta poate deveni cea mai buna bază a afacerii tale, iar clienții vor asocia întotdeauna denumirea sau logo-ul cu produsul sau serviciul comercializat de către tine. Ca să-ți dau un exemplu, atunci când plec la supermarket, voi zice denumirea supermarketului la care mă duc, nu voi începe să descriu unde se află acel supermarket ori când beau un pahar de Cola, nu zic că beau o băutură carbogazoasă, neagră și dulce, voi zice că beau un pahar de Cola.

Trebuie avut în vedere că mărcile pot beneficia de protecție pe teritorii diferite, după cum urmează:

  • marcă națională cu protecție pentru întregul teritoriul al României, înregistrarea ei se face la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM);
  • marcă UE cu protecție pentru toate statele membre UE, inclusiv România, iar înregistrarea se face la European Union Intellectual Property Office (EUIPO);
  • marcă internațională cu protecție pentru teritoriile alese din jurul lumii de către cel care solicită înregistrarea mărcii (de ex, poate include România, UE, SUA, Japonia, China, etc.). Înregistrarea se face la World Intellectual Property Office (WIPO).

O marcă oferă protecție pentru o durată de 10 ani și poate fi reînnoită de câte ori se poate/dorește pentru perioade succesive de 10 ani. Mai simplu, dacă plătești taxele de reînnoire o dată la fiecare 10 ani, marca ta va fi protejată etern.

Există vreo condiție esențială cu privire la înregistrarea unei mărci?

Condiția esențială pentru înregistrarea unei mărci este ca aceasta să fie clar definită, adică așa cum spune și legislația în materie, respectiv art. 2 din legea 84/1998, republicată, aceasta trebuie să distingă produsele sau serviciile tale de cele ale altor persoane și să fie reprezentate în registrul mărcilor într-un mod care să permită autorităților competente să stabilească cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului lor.

În alte cuvinte, nu putem avea zece producători de prăjituri care să se identifice prin aceeași marcă ori unele foarte similare, prioritate având cel care și-a înregistrat primul cererea, indiferent că este vorba despre OSIM, EUIPO sau WIPO.

În ce condiții poate fi numele o marcă?

Doctrina și jurisprudența au stabilit că dreptul exclusiv la care dă naștere marca alcătuită dintr-un nume patronimic nu poartă decât asupra formei speciale sub care se înfățișează numele.

De exemplu, numele de Popescu nu poate fi o marcă, în schimb, ”Gilette” care este reprezent sub formă de semnătură în cazul anumitor produse poate fi o marcă.

Atunci când vorbim de persoane faimoase, marca va fi admisă la înregistrare dacă solicitantul este chiar posesorul numelui respectiv, de exemplu emisiunile de televiziune ”La Măruță” sau ”Teo Trandafir”.

În ceea ce privește persoana juridică, aceasta își poate înregistra ca marcă numele comercial.

Precizările făcute în cazul numelui sunt valabile și în cazul prenumelui.

Cât despre numele unui terț, acesta poate fi înregistrat ca marcă dacă există acordul acestuia. O altă variantă a admiterii înregistrării numelui unui terț drept marcă este combinarea acestuia cu alte cuvinte, astfel încât acesta se transformă într-o denumire de fantezie, adică o denumire ce abstractizează numele terțului. În ceea ce privește numele istorice, numele unor personalități celebre precum Dracula, acestea sunt admise pentru înregistrarea unei mărci, de exemplu ”Dracula park”. Totodată, trebuie ținut cont de faptul că nu pot fi înregistrate mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri. Numele imaginare pot fi de asemenea utilizate drept marcă, deoarece în cazul lor vorbim doar în aparență de un nume, când, de fapt, suntem în prezența unei mărci formate dintr-o denumire.

În ce condiții pot fi literele o marcă?

Acestea sunt admise la înregistrarea unei mărci, cel mai adesea fiind inițialele unui nume sau ale unei firme, de exemplu: H&M, D&G etc.

În ce condiții pot fi cifrele o marcă?

Cifrele sunt admise la înregistrare, dar numai dacă îmbracă o anumită formă pentru ca marca să fie distinctivă. De exemplu, nu ar putea fi înregistrată ca marca doar cifra ”9”, deoarece în acest caz s-ar crea un drept de monopol, iar cifra ”9” n-ar mai putea fi utilizată și de altcineva. În schimb, ”Rexona 48h” ar putea fi înregistrată drept marcă.

În ce condiții pot fi elementele figurative o marcă?

Prin elemente figurative înțelegem figuri geometrice simple, care neînsoțite de alte elemente nu pot fi înregistrate ca marcă. De exemplu, un cerc nu poate fi înregistrat drept marcă, însă un cerc însoțit de o semnătură poate fi înregistrat drept marcă sau ”Swish”-ul de la Nike ori cele trei dungi de la Adidas.

Cum pot fi sunetele înregistrate drept marcă?

Înregistrarea unei mărci sonore se face cu privire la reprezentarea grafică a sunetului, respectiv o partitură. Un bine cunoscut exemplu în acest sens este sunetul NOKIA, urletul lui Tarzan sau actuala melodie de la Samsung. Cred că ai observat că atunci când îi sună cuiva telefonul în metrou, toată lumea își verifică telefonul. Acest fapt subliniază importanța mărcii în modul în care consumatorii percep piața.

Mai mult, este încă o dovadă că o marcă bine gândită te poate ajuta să de diferențiezi de ceilalți concurenți și să ieși în față, acaparând atenția clienților.

În ce condiții poate fi o culoare o marcă?

Ei bine acest lucru este posibil, însă nu vorbim despre o culoare generală precum roșu, verde, roz, albastru, ci vorbim despre o anumită nuanță anume care trebuie să se remarce prin distinctivitate, foarte clar definită prin codul Pantone sau RAL. Jurisprudența a confirmat prin decizia CJUE în cauza ”Libertel” C-104/01 că trebuie să vorbim de o culoare absolut neuzuală. Exemple în acest sens: portocaliul specific Orange, roșul aparte Ferrari sau movul unic al Milka.

Ce nu poate fi înregistrat drept marcă?

Pe lângă cele deja menționate în acest articol (descriptivitate și distinctivitate), există motivele absolute de refuz, adică alte condiții care trebuie îndeplinite simultan pentru înregistrarea unei mărci.

Pentru a răspunde la această întrebare, vom analiza art. 5 al legii 84/1998, republicată, astfel nu pot fi înregistrate mărcile care induc în eroare consumatorul cu privire la proveniența, calitatea sau natura produsului sau serviciului. De exemplu, nu pot asimila unele vinuri spumante cu anumite regiuni din Franța, dacă ele nu provin din acel loc. Pentru acest motiv, unele băuturi se numesc vin spumant, iar altele șampanie, pentru că doar cele din zona Champagne se pot numi șampanie.

Pe de altă parte, celebrul ”Salam de Sibiu” se numește așa pentru că provine din zona Sibiului (ceea ce contează este ca un element al fabricației să fie realizat în acea zonă). Acestea sunt oarecum diferite de mărci și se numesc indicații geografice, despre care vom discuta într-un articol ulterior.

Nu pot fi înregistrate mărci care să conțină un drapel național, o emblemă, o stemă, sigle, inițiale sau denumiri care intră sub incidența art.6 din Convenția de la Paris și care aparțin organizațiilor internaționale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe țări UE, dacă nu am acordul organelor competente**.**

În aceeași ordine de idei, sunt refuzate de la înregistrare mărcile care conțin, fără autorizația organelor competente, ecusoane, embleme, insigne, blazoane, semne haraldice de interes public, altele decât cele prevăzute la art. 6 ter din Convenția de la Paris.

Mai simplu, nu ai voie să înregistrezi ca marcă sau parte din aceasta un drapel ori un semn distinctiv al unei țări sau regiuni, fără acordul prealabil.

Totodată trebuie să ții cont de faptul că nu poți înregistra simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, deoarece acestea promovează cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. În acest caz fiind vorba de mărcile care sunt excluse de la înregistrare potrivit legislației Uniunii Europene și a României, totodată fiind contrare ordinii publice și bunelor moravuri.

Refuzate de la înregistrare sunt și mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante, mărcile care sunt compuse sau reproduc în elementele lor esențiale o denumire anterioară a unui soi de plante, înregistrată în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau cu legislația națională sau cu acordurile internaționale la care România este parte.

Similar, nu pot lua imaginea unei celebrități din România, fără consimțământul acesteia, pentru a o folosi drept marca pentru magazinul meu de haine.

Cum este protejată o marcă?

Simplu! Trebuie doar să te grăbești să-ți înregistrezi marca la oficiul abilitat, fie el OSIM, EUIPO sau WIPO, însă trebuie să ții cont de faptul că nu orice poate fi înregistrat drept marcă, așa că îți (re)amintim în primul rând să te asiguri că marca ta prezintă distinctivitate, adică precum deja am menționat, nu trebuie să existe similaritate față de o marcă deja existentă, nu este descriptivă și nu încalcă niciunul dintre motivele absolute prevăzute la art 5 din Legea nr. 84/1998, republicată, așa cum am arătat mai sus.

Cum apreciem existența similarității? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie sa avem în vedere:

  1. Identitatea sau similaritatea semnelor aflate în discuție;
  2. Identitatea sau similaritatea/complementaritatea produselor sau serviciilor;
  3. Existența riscului de confuzie, precum și a riscului de asociere cu marca anterioară.

Despre aceste aspecte veți afla mai multe într-un articol viitor.

Ce înseamnă înregistrarea unei mărci la nivelul Uniunii Europene?

Ce este de făcut pentru cei care doresc să își comercializeze produsele sau serviciile în afara granițelor României? De exemplu, cum te asiguri că nimeni nu va folosi denumirea magazinului tău online în Germania, Bulgaria sau în oricare alt stat membru UE?

Soluția este înregistrarea unei mărci, nu la nivelul României exclusiv, ci la nivelul întregii Uniuni Europene. Acest lucru este posibil prin depunerea unei cereri de înregistrare a mărcii la EUIPO, conform Regulamentul (UE) 2017/1001.

Este de reținut faptul că opoziția se formulează în scris și se motivează, iar aceasta nu se consideră ca fiind formulată decât după achitarea taxei de opoziție. În cazul în care este necesar să fie prezentate fapte, probe și observații în susținerea acesteia, Oficiul poate formula un termen în acest sens.

La nivelul Uniunii Europene se urmărește, așa cum putem observa și din Regulamentul UE 2017/1001 al Parlamentului european și al Consiliului, asigurarea respectării practicilor concurențiale astfel producătorilor le va fi mult mai ușor încă de la începutul afacerii lor să-și adapteze și distribuie produsele în conformitate cu legislația europeană dacă-și înregistrează marca, iar mai apoi marca UE se va bucura de o protecție uniformă și va produce efecte pe întreg teritoriul Uniunii, de principiu, urmărindu-se caracterul unitar al mărcii UE. Trebuie remarcat faptul că dreptul Uniunii privind mărcile nu se substituie legislațiilor statelor membre referitoare la mărci.

Sfatul nostru este, ca înainte de a depune cererea de înregistrare a mărcii, să te gândești dacă într-un viitor relativ apropiat (1-2 ani) ai de gând să comercializezi produsele și/sau serviciile respective în afara României sau accesul online pentru ele este gândit să ”targeteze” alte țări din UE.

Dacă răspunsul este afirmativ, atunci sugestia noastră, pentru a eficientiza bugetul, este de a înregistra marca direct la nivel UE (include și protecție pentru România, fiind stat membru). Astfel, elimini nevoia de a plăti taxele oficiale si onorariul consilierului IP pentru înregistrarea unei mărci la nivelul României și una la nivelul UE.

Ce concluzii putem trage?

Există elemente la care nu te-ai fi gândit vreodată că pot deveni marcă și există aspecte cărora chiar trebuie să le dai atenție atunci când vine vorba de alegerea unei mărci pentru produsul și/sau serviciul tău, deoarece așa cum asociez eu movul cu ciocolata Milka, exact așa vor asimila și potențialii tăi clienți marca cu produsul și/sau serviciul pe care tu îl vei comercializ.

Evoluția mărcilor este de-a dreptul surprinzătoare, chiar și mirosul putând fi o marcă. Cu siguranță ai observat că în unele magazine există un miros aparte. Totodată, în Statele Unite, Hasbro are o marcă comercială pentru mirosul de Play-doh ( aceasta fiind o pastă modelatoare pentru copii).

În acest punct observăm cât de importantă este consultanța pentru afacerea ta, un lucru despre care vei afla mai multe într-un articol viitor.

Dacă ai orice nelămurire sau dorești asistență pentru înregistrarea mărcii tale, contactează-ne.

Stay awesome!

Poză de Izabella Bedő pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.