Ce fac dacă angajatul meu nu vrea să-mi returneze echipamentele de lucru?
11 minute • Raluca-Maria Vasiliu • 08 decembrie 2021
În calitate de angajator, te poți afla într-un lung șir de situații dificile în care nu știi cum este corect să acționezi, printre care se numără și situația de a fi predat echipamente de muncă angajaților tăi, pe care aceștia să nu ți le fi returnat la încetarea contractului de muncă.
Ce poți face și ce recomandări avem pentru tine, astfel încât să poți trata mai ușor astfel de probleme în viitor?
Adresează-te instanței de judecată cu o acțiune în răspundere patrimonială a fostului salariat
Chiar dacă persoana nu mai este încadrată prin contract individual de muncă în compania ta, ea este în continuare răspunzătoare de pagubele pe care ți le-a pricinuit din vina și în legătură cu munca sa.
Cererile privind judecarea conflictelor de muncă sunt în competența tribunalului în a cărui circumscripție ai, în calitate de reclamant angajator, sediul. În cazul de față, în care obiectul conflictului de muncă îl reprezintă răspunderea patrimonială a salariatului față de angajator, termenul de prescripție este de 3 ani și se calculează de la data nașterii dreptului la acțiune, mai precis de la data la care ar fi trebuit să-ți fie restituit echipamentul.
De exemplu, dacă data de 04.06.2021 a fost ultima zi de muncă a salariatului X, dată la care trebuia să-ți restituie echipamentul de muncă, dar nu a făcut-o, iar tu ai sediul în Craiova, până cel târziu la data de 04.06.2024 poți să adresezi Tribunalului Dolj – Secția specializată în litigii de muncă şi asigurări sociale – o acțiune în răspundere patrimonială a fostului salariat pentru obligarea acestuia la restituirea echipamentului sau la plata contravalorii acestuia.
Promovând o astfel de acțiune, poți obține:
- Executarea silită în natură (restituirea bunului în natură sau repararea sau înlocuirea bunului)
sau
- Executarea prin echivalent, adică:
- daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit, prin asta înțelegându-se contravaloarea echipamentului;
- daune moratorii pentru executarea cu întârziere a obligației de predare, mai precis daune egale cu dobânda legală, calculată de la data la care debitorul (fostul salariat) este în întârziere asupra echivalentului în bani al obligaţiei (echivalentul în bani al echipamentului), cu excepţia cazului în care tu, ca angajator, poți dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de întârzierea în executării obligaţiei, potrivit art. 1536 din NCC.
Considerăm că executarea prin echivalent poate fi cerută prioritar față de executarea în natură doar în situația în care debitorul este de drept în întârziere sau a fost pus în întârziere. Ne bazăm concluzia pe interpretarea art. 1527 alin. (1) din NCC care prevede: “Creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligaţia în natură, cu excepţia cazului în care o asemenea executare este imposibilă.”
Legiuitorul instituie o posibilitate, și nu o obligativitate pentru creditor, de a cere executarea în natură.
Exemplul 1 – îl pui în întârziere pe X – îl notifici în scris la adresa de domiciliu pe care o cunoști sau, de ce nu, îi trimiți o informare pe WhatsApp, stabilind și un termen rezonabil în care să se prezinte la sediul tău și să-ți predea echipamentele. Dacă el nu se conformează în termen, formulezi o cerere la instanța competentă prin care soliciți executarea prin echivalent – contravaloarea echipamentelor și daune moratorii. Dacă X te informează înainte de expirarea termenului că nu îți va restitui echipamentele (în răspuns scris pe WhatsApp, prin apel telefonic înregistrat), atunci te poți adresa instanței, fără a aștepta expirarea termenului.
Exemplul 2 – X este de drept în întârziere – această ipoteză este aplicabilă dacă, de exemplu, prin CIM/ act adițional la CIM/ proces-verbal de predare primire a echipamentelor ai stabilit că simpla nepredare a echipamentului la încetarea CIM sau la solicitarea expresă a angajatorului produce acest efect. Și în aceste ipoteze poți trece direct la sesizarea instanței de judecată.
Atragem atenția asupra faptului că există instanțe de judecată care consideră că atâta timp cât executarea în natură este posibilă, creditorul nu are opțiunea de a cere executarea prin echivalent. Dacă nu vrei să te expui riscului ca acțiunea ta să fie respinsă, te sfătuim să ceri instanței să dispună obligarea pârâtului la executarea în natură a obligației (predarea bunului) și, în cazul imposibilității predării bunului, să dispună ce sumă va fi plătită ca echivalent al valorii bunului. Acest lucru îți va fi de folos dacă vei dori să execuți silit pe baza hotărârii judecătorești definitive persoana care continuă să se sustragă de la obligația de restituire și executorul nu reușește să obțină predarea silită a bunului din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorării acestuia ori a altor asemenea împrejurări. În astfel de situații vei putea solicita și aplicarea de penalități.
Cum determini valoarea în bani a echipamentului?
Deși sună tentant, nu te poți raporta la valoarea de achiziție a echipamentului respectiv, ci la valoarea de înlocuire.
Valoarea de înlocuire este definită la art. 40 alin. (2) din Norma din 2009 privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor propii ca fiind: “costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în domeniul respectiv.”
Prevederile acestei norme se aplică societăţilor comerciale, societăţilor/companiilor naţionale, regiilor autonome, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţilor cooperatiste şi celelalte persoane juridice, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordinul 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
După ce ai obținut o hotărâre definitivă care constituie titlu executoriu, poți trece la executarea silită a fostului salariat, dacă acesta nu se conformează de bună voie dispozițiilor instanței:
- Dacă ai obținut executarea în natură, dar în continuare fostul salariat refuză să îți predea echipamentul, poți uzita de prevederile privind executarea silită directă de la art. 888 și urm. din Codul de procedură civilă.
- Dacă ai obținut executarea prin echivalent, vei transmite hotărârea judecătorească noului angajator care îi va reține o rată din salariul lunar. Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv, potrivit art. 257 alin. (2) din Codul muncii.
Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă, așa cum prevede art. 258 alin. (2) din Codul muncii.
Totuși, potrivit art. 259 din Codul muncii, în cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, te poți adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă. Asta nu înseamnă că trebuie să aștepți împlinirea termenului de 3 ani, ci doar că, dacă în urma unui calcul ai determinat că nu îți vei recupera prejudiciul în termen de 3 ani, te poți adresa imediat unui executor judecătoresc (Marius Cătălin Preduț, Codul muncii comentat, ediția a II-a, Universul Juridic, anul 2019, pg. 259).
Un contract de muncă pe care-l descarci de pe internet nu te va ajuta prea mult în toată această procedură. Ai nevoie de un set de documente conceput special pentru afacerea și nevoile tale.
Sesizează organele de urmărire penală cu o plângere prealabilă privind infracțiunea de abuz de încredere
Când propunem această încadrare facem referire la situațiile în care angajatorul i-a remis material salariatului un echipament (de ex. telefon, laptop, geantă laptop, mouse) pentru a le folosi în îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului, iar salariatul are dreptul de a folosi respectivele bunuri și în afara sediului angajatorului, de exemplu atunci când lucrează în regim de telemuncă și poate lucra de acasă, din anumite locuri agreate cu angajatorul sau chiar de oriunde. În astfel de cazuri, considerăm că, odată ce i-a fost remis material echipamentul de muncă în vederea folosirii lui în procesul muncii, salariatul a dobândit calitatea de detentor precar al bunului și astfel ar deveni aplicabil art. 238 din Codul penal:
“(1) Însuşirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de către cel căruia i-a fost încredinţat în baza unui titlu şi cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”
Echipamentele de muncă sunt bunuri mobile care aparțin angajatorului, au fost încredințate în baza contractului individual de muncă (titlul) și cu scopul de a fi folosite în îndeplinirea sarcinilor de serviciu din fișa postului.
Considerăm că infracțiunea care ar trebui reținută nu este furtul, ci abuzul de încredere, deoarece conform doctrinei și jurisprudenței, dacă făptuitorul intră legal în posesia bunului, iar ulterior refuză să îl restituie, fapta va fi calificată ca abuz de încredere și nu furt (Valerian Cioclei, Drept penal, Partea specială I, Infracțiune contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, ed. C.H. BECK, București 2017, pg 308).
Înclinăm spre această încadrare juridică și deoarece, din punct de vedere al obiectului juridic, prin fapta descrisă mai sus se aduce atingere nu doar relațiilor sociale privind patrimoniul, ci și relațiilor patrimoniale a căror derulare presupune manifestarea încrederii, aspect ce o apropie de infracțiunea de abuz de încredere, și nu de furt.
Cu toate acestea, dacă avem în vedere acele situații în care salariatul poate folosi echipamentul de muncă doar la sediul angajatorului și nu îi este permis să părăsească locul de muncă având asupra sa bunuri aparținând societății, considerăm că în momentul în care salariatul scoate astfel de bunuri în afara societății, se produce acea deposedare și împosedare specifice infracțiunii de furt (de ex. imprimanta de la birou, unelte de lucru din fabrică).
Ce te sfătuim?
Folosește scrisoarea recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire atunci când pui în întârziere fostul salariat prin notificare scrisă comunicată la adresa de domiciliu.
Stabilește prin contractul individual de muncă sau printr-un act adițional la acesta obligația salariatului de a preda echipamentele de muncă la data încetării contractului sau la solicitarea expresă a angajatorului, precum și faptul că simpla împlinire a termenului stabilit pentru predare valorează punere în întârziere.
Încheie fișe de predare-primire echipamente cu fiecare salariat la încheierea contractului individual de muncă. Dacă nu ai încheiate astfel de procese-verbale nu este târziu nici să le închei acum. Ține fișe de inventar cu toate bunurile puse la dispoziția salariaților la sediul tău, eventual pentru fiecare sală/birou. Obține semnăturile salariaților și pentru aceste fișe de inventar. Toate acestea te vor ajuta să demonstrezi în instanță că salariatul a avut acces sau i-au fost predate personal astfel de bunuri.
Întocmește note de lichidare la încetarea contractelor de muncă, în care specifici ce bunuri au fost predare salariatului la încheierea contractului individual de muncă, în ce stare, ce bunuri ți-au fost predate înapoi și în ce stare. Încheie notele de lichidare chiar dacă salariatul nu se prezintă pentru restituirea bunului, specifică acest fapt și dă număr de înregistrare documentului.
Photo by Startup Stock Photos from Pexels
