Ce face Parlamentul European pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist?
9 minute • Ștefania-Cosmina Tatarcan • 13 iunie 2021
Poate că de multe ori ne întrebăm dacă există vreo limită pe care postările din mediul online trebuie să o respecte, dacă există o delimitare exactă pe care nimeni nu o poate încălca. Există multe bariere pe care nu le putem trece. Social media vine cu o serie de reguli ce trebuie respectate, ca de pildă interdicția de a nu încălca vreo lege federală, de a nu distribui viruși, obligația de a respecta drepturile de autor și multe altele. Pentru a avea, însă, un conținut online și mai just, Parlamentul European a adoptat o lege împotriva conținutului online cu caracter terorist.
Ce este conținutul online cu caracter terorist?
În primul rând, noțiunea propriu-zisă de terorism se referă la tactică de luptă neconvențională, folosită pentru atingerea unor scopuri politice, ori religioase. Are ca fundament acte de violență care au ca obiectiv exercitarea unei presiuni asupra conducătorului respectivului stat. Aceste acte generează un efect psihologic de panică și de intimidare asupra populației.
Infracțiunea de terorism cuprinde, conform art. 10 al Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului, printre alte infracțiuni de terorism, și glorificarea și justificarea terorismului sau difuzarea de mesaje sau imagini online, dar și offline, inclusiv cele referitoare la victimele terorismului, ca modalitate de a dobândi sprijin pentru cauzele teroriștilor sau pentru a intimida într-un mod grav populația. Este sancționat un astfel de comportament atunci când conduce la un pericol pentru populație. Când se analizează dacă un pericol este pe cale să se producă, se iau în considerare anumite circumstanțe specifice ale cazului, de pildă autorul, destinatarul mesajului, contextul în care actul este săvârșit.
Raportorul Patryk JAKI a afirmat următoarele: „Teroriștii recrutează, împărtășesc propagandă și coordonează atacurile pe internet. Astăzi am stabilit mecanisme eficiente care să permită statelor membre să elimine conținutul terorist online în maximum o oră în întreaga Uniune Europeană. Cred cu tărie că ceea ce am obținut este un rezultat bun, care echilibrează securitatea și libertatea de exprimare și exprimare pe internet, protejează conținutul legal și accesul la informații pentru fiecare cetățean din UE, în timp ce luptă împotriva terorismului prin cooperare și încredere între state. ”
Despre noul regulament
Parlamentul European a adoptat o lege pe 28 aprilie, care are ca scop eliminarea conținutului online cu caracter terorist. Noul regulament vizează conținut online, cum ar fi texte, imagini, înregistrări sonore ori videoclipuri, inclusiv transmisiuni live, care incită, solicită sau contribuie la infracțiuni de terorism, ori oferă instrucțiuni pentru astfel de infracțiuni sau solicită oamenilor să participe la un grup terorist. În conformitate cu definițiile din Directiva din 2017, legea va acoperi și materialul care oferă îndrumări cu privire la modul de fabricare și de utilizare a explozivilor, a armelor de foc și a altor arme ce se folosesc în scopuri teroriste. De aceea, nu vom putea, de pildă, să postăm videoclipuri pe Facebook despre cum să realizăm o bombă nucleară. Tot în sensul ăsta, ne e interzis și să arătăm prietenilor de pe social media cum se trage cu luneta.
Furnizorii de servicii vor avea la dispoziție o oră de la primirea unui ordin de eliminare a conținutului de la autoritatea competentă pentru a șterge sau pentru a dezactiva accesul la conținutul terorist online cu pricina în toate statele membre. Acestea din urmă vor adopta norme privind sancțiunile ce vor fi aplicate în funcție de natura abaterii și de mărimea companiei responsabile.
Conform art. 21 alin. (1) din Directiva mai sus menționată, statele membre trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a asigura eliminarea rapidă a conținutului terorist online care reprezintă o instigare publică la comiterea unei infracțiuni de terorism. În plus, acestea depun și anumite eforturi pentru a elimina conținutul terorist online respectiv și din afara teritoriului lor.
Comisia Europeană a declarat anul trecut că ,,Răspândirea ideologiilor radicale și a materialelor de ghidare a terorismului se accelerează prin utilizarea propagandei online, utilizarea rețelelor sociale devenind, adesea, o parte integrantă a atacului în sine”. Prin urmare, acest regulament va permite statelor membre să asigure o eliminare promptă a acestui tip de conținut.
Regulamentul va intra în vigoare în cea de a douăzecea zi de la data publicării acesteia în jurnalul oficial. Aceasta se va aplica la 12 luni de la intrarea sa în vigoare.
Educație vs conținut terorist online
Conținutul care are scopuri educaționale, jurnalistice, artistice, de cercetare ori e utilizat în scopuri de sensibilizare nu va fi considerat conținut terorist, în conformitate cu noile reguli. Distincția se va face, așadar, în funcție de natura conținutului online. Educația este foarte importantă, iar dreptul la învățătură, consacrat și de art. 32 din Constituția României, nu poate fi îngrădit. Între materialele enumerate, ce servesc educației, pot fi incluse și anumite puncte de vedere polemice ori controversate ce fac parte dintr-o dezbatere publică. Nici acestea nu vor fi eliminate, căci prin ele se promovează și se sprijină libertatea de exprimare, regăsită în art. 30 din Constituția țării noastre.
Platformelor de internet le revine vreo obligație?
După cum probabil intuiți deja, acestora nu le revine nicio obligație de a monitoriza ori filtra conținutul online. Totuși, când autoritățile naționale competente au stabilit că un furnizor de servicii e expus conținutului terorist online, compania va fi nevoită să ia măsuri specifice pentru a preveni propagarea acestuia. Furnizorul va decide apoi ce măsuri specifice să ia cu scopul de a preîntâmpina conținutul terorist online. Companiile ar trebui să publice rapoarte anuale de transparență cu privire la acțiunile pe care le-au întreprins pentru stoparea diseminării conținutului terorist online.
De asemenea, conform art. 23 din Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017, ,,furnizorii de servicii de găzduire nu ar trebui să fie răspunzători atât timp cât nu au efectiv cunoștință de activități sau informații ilegale și nu cunosc faptele sau circumstanțele din care să rezulte că activitățile sau informațiile sunt vădit ilegale”.
Părerea Consiliului Europei despre problemă
Și Consiliul a adoptat la 16 martie 2021 un regulament privind combaterea propagării conținutului online cu caracter terorist. Normele emise se vor aplica tuturor furnizorilor care oferă servicii în UE, indiferent dacă aceștia își au sau nu sediul principal într-un stat membru. Actul legislativ prevede un domeniu clar de aplicare și o definiție uniformă a conținutului cu caracter terorist online, pentru a respecta cu strictețe drepturile fundamentale ale omului. Actul legislativ prevede căi de atac eficiente atât pentru utilizatorii ai căror conținut a fost eliminat, cât și pentru furnizorii de servicii ce doresc a depune o plângere.
Consecințe
O automatizare greșită?
Conform Agendei Comisie Europene, pentru dezvoltarea unor sisteme de Inteligență Artificială care să sorteze conținutul, este importantă asigurarea unor date relevante pentru instituirea algoritmilor, unor date verificabile și de bună calitate.
Totuși, grupurile care susțin drepturile civile, precum Human Rights Watch, Amnesty International, Civil Liberties Union for Europe și altele asemenea, sunt de părere că eliminarea conținutului cu caracter terorist online este imposibilă utilizând niște sisteme automatizate.
Așadar, presiunea exercitată pe platformele online, cu scopul eliminării conținutului terorist, va avea consecințe neintenționate dacă vor fi folosite instrumente automatizate de moderare a conținutului, de exemplu anumite filtre de încărcare. Grupurile mai sus menționate au afirmat că nu ar fi posibil ca oamenii să filtreze materialul într-un mod operativ. Prin urmare, ar putea fi eliminat și conținutul care nu e de natură teroristă.
,,Este imposibil ca sistemele automatizate să diferențieze în mod consecvent activismul, contra-vorbirea și satira”, afirmă grupurile. Acestea adaugă: ,,O automatizare sporită va conduce la eliminarea conținutului legal cu privire la tratamentul discriminatoriu al minorităților”. O soluție pe care o propun grupurile este ca statele membre să desemneze, în mod arbitrar, autoritățile competente pentru punerea în aplicare a măsurilor regulamentului.
O limitare a libertății de exprimare?
Companii precum Facebook sau Google afirmă că elimină deja conținutul care este inacceptabil în câteva minute de la publicarea acestuia, înainte de a fi văzut de către cineva. Deși noua lege nu impune operatorilor de platformă să monitorizeze întregul conținut, li se cere să elimine conținutul când le este semnalat.
Cu toate acestea, activiștii se tem de limitele libertății de exprimare. Regulamentul a stârnit neliniști în rândul ONG-urilor, ca de pildă Amnesty International, care se tem că noile norme ar putea să conducă la o limitare a libertății de exprimare. Totuși, acest lucru nu poate fi valabil, fiindcă, asemenea cum am afirmat anterior, dezbaterile pe aceste teme, dar și conținutul cu caracter informativ sunt acceptate și nu trebuie să fie eliminate, garantându-le oamenilor libera exprimare, cu privire la care aceștia se tem că ar putea fi privați.
Concluzie
Prin urmare, legea adoptată de Parlamentul European are ca scop protecția civilă și nu o limitare a libertății de exprimare, cum am văzut. Scopul edictării legii este de a diminua instigările la acte teroriste, de a stopa recrutările în grupuri teroriste și de a elimina conținutul ce poate stârni interes în utilizarea armelor de foc sau a altor obiecte ori substanțe interzise. Așadar, Parlamentul susține protecția omului și nu limitarea dreptului la educație ori o înfrângere a libertății de exprimare.
Poză de Clint Patterson pe Unsplash
