Ce înseamnă o ordonanță militară și cu ce e diferită de alte ordonanțe?
7 minute • Andrei-Mihai Dogaru • 01 aprilie 2020
Pentru că se tot vorbește în ultima perioadă de ordonanțe militare și nimeni nu știe exact cum să le interpreteze, am venit cu câteva precizări pentru a fi mai ușor de înțeles situația.
Ca să fim mai corecți, spre informare noastră, nu am descoperit alte ordonanțe militare date până în prezent în România. Ce-i drept, avem niște decrete regale în perioadă interbelică ce vizau starea de asediu, dar nimic mai mult.
Pentru a ne da seama, în primul rând, ce este o ordonanță militară plecăm de la reglementarea ei, respectiv OUG 1/1999 privind regimul stării de urgență și stării de asediu. Ținând cont de situația actuală, ne raportăm doar la ordonanțele militare emise pe timpul stării de urgență, decretată de Președintele României.
Ordonanțele militare, pe timpul stării de urgență, sunt emise de ministrul de interne sau de secretarul de stat, prim-locțiitor al ministrului de interne, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării.
Articol de top: COVID-19 și dreptul muncii: tot ce trebuie să știi ca angajator și angajat
La ce folosește o ordonanță militară și când poate fi dată?
Ordonanța militară este folosită pentru a pune în concret în aplicare măsurile prevăzute de OUG 1/1999 (adoptată prin Legea nr. 453/2004) și de decretul prezidențial prin care se instituie starea de urgență.
Starea de urgență e definită în prevederile OUG 1/1999 și reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:
a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.
Practic, dacă legea și decretul prevăd că ți se poate restrânge dreptul la liberă circulație în temeiul art. 53 din Constituție, ordonanța militară vine și îți spune exact când ai voie să ieși din casă și pentru ce.
Citește și: pandemia CORONAVIRUS: cum și unde mai ieșim din casă?
Ordonanța militară poate fi dată după emiterea decretului prezidențial prin care se impune starea de urgență pe întreg teritoriul țării. Doctrina este sumară în acest sens, dar există câteva precizări documentate cu privire la situația ordonanțelor militare.
Citește și: COVID-19: ce drepturi și obligații ai
În acest moment, pentru restrângerea unor drepturi, România s-a folosit și de art. 15 din CEDO prin care se dă posibilitatea derogării de la Convenție. Este o măsură legală, care doar întărește actele interne adoptate în același scop. Nu se poate deroga oricum de la:
- art. 2 (dreptul la viață),
- art. 3 (interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante),
- art. 4 parag. 1 (interzicerea sclaviei) și
- art. 7 (interzicerea pedepsirii fără bază legală),
Așă că dacă nu aveai voie să ieși din casă printr-o lege, acum ai si o derogare de la CEDO care să te convingă.
Dacă OUG 1/1999 prevede că au putere de lege, mai sunt sau nu acte administrative?
Răspunsul este evident că da.
Ordonanțele militare nu reprezintă altceva decât acte administrative normative. Sunt acte administrative din perspectiva emitentului lor, adică Ministrul Afacerilor Interne (sau cazurile pe care le-am scris mai sus), cu aprobarea prim-ministrului.
Și mai simplu putem spune că sunt acte administrative emise de o autoritate publică centrală în temeiul legii și al decretului prezidențial de instituire a stării de urgență.
Calificarea completă ca act administrativ normativ vine prin raportare la conținut. Reglementează norme general valabile și are putere de lege. Vom vorbi imediat de ce se pot restrânge drepturi cu ajutorul lor dacă nu sunt legi propriu-zise.
De ce ți se pot restrânge drepturi prin ordonanța militară dacă nu este lege?
Simplu! Pentru că nu prin intermediul ei ți se restrâng. Posibilitatea de restrângere a drepturilor fundamentale este dată de art. 53 din Constituție și trebuie îndeplinite anumite condiții. Una dintre aceste condiții este ca restrângerea să fie făcută prin intermediul legii.
Așa și este. Restrângerea este făcută prin intermediul OUG 1/1999, aprobată de Parlament prin Legea nr. 453/2004.
Ordonanța militară nu restrânge în sine niște drepturi, ci pune în aplicare dispozițiile legii.
Din această perspectivă este un act administrativ subsecvent, care reglementează în concret măsurile necesare situației actuale, dar nu restrânge drepturi. Drepturile sunt restrânse prin legea pe care ordonanța militară o pune în aplicare.
Altfel spus, gândește-te la o lege cu norme de aplicare, cum ar fi Codul Fiscal. Codul Fiscal ar fi în cazul nostru OUG 1/1999, iar Ordonanțele Militare (6 până acum la număr) sunt normele de aplicare, ca să știi ce și cum să faci.
Sunt sau nu acte de comandament militar?
Sau răspunsul la întrebărea care stă pe buzele tuturor: este o lege scrisă de militari?
Aici prefer să folosesc maxima latină preluată și în limba română, depinde. Depinde pentru că poate induce în eroare numele de ordonanță militară și poate conține și prevederi de comandament militar, exceptate de la controlul instanțelor de contencios administrativ (am stabilit mai sus că e act administrativ).
Privind cât mai simplist diferența, dacă în Ordonanța militară sunt prevederi prin care se mobilizează armata să facă ceva anume, atunci acele prevederi sunt de comandament militar și restul rămân măsuri administrative, necesare punerii în aplicare a stării de urgență.
Acestea fiind spuse, urmează întrebarea:
Se poate ataca în instanță o ordonanță militară și ce se întâmplă?
Dacă cineva se consideră lezat în drepturile sale de ordonanța militară, atunci da, poate ataca în instanță prevederile care nu sunt de comandament militar (art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004).
Același articol prevede și că dispozițiile care pot fi atacate nu sunt supuse suspendării, adică sunt exceptate de la aplicarea art. 14 din Legea contenciosului administrativ.
Ce se întâmplă în concret? Ataci în instanță prevederile despre care consideri că îți lezează drepturile sau interesele legitime, iar actul rămâne în vigoare până la judecarea definitivă. Atunci instanța fie spune că e legal și lucrurile rămân la fel, fie îl anulează. Este important de reținut că actul nu se suspendă.
Recapitulare
Ordonanța militară este un act administrativ normativ, subsecvent legii. Nu restrânge prin sine drepturile ci pune în aplicare, în concret, măsurile prevăzute de lege și de decretul de instaurare a stării de urgență. Dacă se numește ordonanță militară nu e obligatoriu să fie și act de comandament militar, dar poate conține și astfel de prevederi.
Actul de comandament militar are în vedere organizarea efectivă a armatei, ordonanța militară pune în executare măsurile necesare în timpul stării de urgență.
Pot fi atacate la instanțele de contencios administrativ doar măsurile luate pentru starea de urgență, nu și cele de comandament militar. Actul atacat sau prevederile din act nu se suspendă până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Un răspuns