dylan gillis KdeqA3aTnBY unsplash scaled 1

Ce înseamnă un cartel și cum îți impactează afacerea ta de zi cu z

13 minute • Ștefania-Cosmina Tatarcan • 21 noiembrie 2021


În primul rând, este esențial, pentru a înțelege ce înseamnă cartelul, să definim întâi competiția. Competiția încurajează companiile să ofere consumatorilor bunuri și servicii în condiții favorabile. Aceasta presupune eficiență, inovație și reducerea prețurilor. Pentru ca totul să meargă bine, întreprinderile trebuie să acționeze independent, fiind supuse presiunii exercitate de concurenții acestora.

Cartelul reprezintă o organizație creată printr-un acord formal realizat între un grup de producători ai unui bun ori ai unui serviciu, adică de companii independente, prin care se reglementează aprovizionarea cu bunul sau serviciul respectiv, pe care acestea îl produc/prestează. Scopul urmărit este, bineînțeles, manipularea prețului, dar și împărțirea piețelor sau a clienților. Companiile acționează, în aceeași industrie. Ele colaborează cu privire la calitatea sau inovația produselor. Acțiunea împotriva cartelurilor este un tip specific de aplicare a legii antitrust. Ca atare, în loc să concureze unii împotriva altora, membrii cartelului se bazează pe înțelegerea convenită și manipulează, astfel, piața.

Despre carteluri

Definiția cartelului o găsești mai sus. Dar, ce este, mai exact, cartelul, și în ce forme îl găsim astăzi?

Un monopol este cel care deține toate sau aproape toate piețele pentru un anumit produs sau serviciu. Un exemplu este Microsoft, care deține mai mult de 75% din cota de piață, fiind liderul de piață în spațiul tehnologic. Alt exemplu este Google, care controlează cota de piață cu peste 70% și a devenit o rețea de servicii interconectate între ele (Gmail, Google Maps, etc.). Alt exemplu, care o să te surprindă, îl reprezintă căile ferate, care reprezintă un serviciu public furnizat de către Guvern.

Ei bine, ți-am dat aceste informații pentru a face o comparație între monopol și cartel. Spre deosebire de monopol, cartelul nu stăpânește atât de mult o industrie.

Unele carteluri sunt formate pentru a influența prețul bunurilor și serviciilor comercializate legal, în timp ce alte carteluri sunt realizate în industrii ilegale, cum ar fi comerțul cu droguri. Poate că despre organizațiile de trafic de droguri, în special de cele din America de Sud, ai auzit deja. Cel mai cunoscut exemplu este ,,Cartelul Medellin”, condus de Pablo Escobar din anii 1980, până la moartea sa, din 1993. Cartelul aducea cantități mari de cocaină în Statele Unite și era cunoscut pentru practicile sale violente. În orice caz, astăzi, în Statele Unite, toate carteluri, indiferent de natura activității lor, sunt ilegale, din cauza legilor antitrust americane.

Efecte negative

Efectul negativ al cartelurilor se răsfrânge asupra consumatorilor, întrucât aceștia resimt cel mai bine creșterea prețurilor și restrângerea ofertei. De asemenea, se distruge încrederea consumatorului în acel sector industrial, creându-se un sentiment negativ al acestuia față de companiile care nu respectă legea.

În plus, impactul negativ al cartelurilor este resimțit și de noile întreprinderi intrate pe piață, cartelurile fiind o barieră la intrarea acestora pe piață. Noii participanți în aceeași industrie ar putea investi în oportunități, ar ajuta la creșterea economică și la crearea unor noi locuri de muncă.

Cartelurile distrug, de asemenea, alte afaceri, prin controlul pe care îl exercită asupra piețelor și prin restricționarea accesului la bunuri și la servicii.

Avem vreun avantaj?

Depinde cum privim lucrurile. Ar fi câteva avantaje de enumerat, dar sunt relative, căci privesc doar companiile membre:

  • cartelurile oferă putere de tip monopol companiilor membre;
  • le sunt, bineînțeles, maximizate profiturile acestor companii;
  • costul publicității e redus pentru că bunurile și serviciile produse de către companii sunt cunoscute de clientela lor.

Cel mai mare cartel din lume

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) reprezintă cel mai mare cartel din lume, fiind alcătuit din 13 țări producătoare de petrol. Din această organizație fac parte: Iran, Iraq, Kuwait, Arabia Saudită, Venezuela, Emiratele Arabe Unite, Libia, Algeria, Nigeria și încă 4 țări.

Scopul grupului este de a coordona și unifica politicile petroliere din țările sale membre și de a asigura stabilizarea piețelor petroliere. Membrii grupării susțin că organizația nu este un cartel, ci mai degrabă o organizație internațională, ce are o misiune legală, permanentă și absolut indispensabilă.

Tipuri de carteluri

Avem mai multe tipuri de carteluri:

  • carteluri pentru prețuri. Companiile stabilesc prețuri minime în funcție de cerere și de ofertă, iar membrii cartelului nu pot vinde produsele sub prețul impus de acord.
  • carteluri pe un anumit termen. Companiile sunt de acord asupra condițiilor standard ale afacerii și fiecare respectă condițiile comerciale (modul de livrare, locațiile de livrare, timpul de livrare etc.).
  • carteluri de atribuire ale clienților. Fiecare companie are anumiți clienți, care sunt împărțiți pentru a genera același flux de venituri companiilor. Companiile nu trebuie să atragă clienții celorlalte companii membre ale cartelului.
  • carteluri de oferte. Acest tip de cartel duce la restrângerea ofertei și, prin urmare, la creșterea prețului. Fiecare companie produce până la cuantumul stabilit de acord.
  • carteluri locale. După cum spune și denumirea, fiecare companie deține o anumită locație geografică și operează doar pe acel teritoriu.
  • super carteluri. Sunt denumite astfel colaborările internaționale, ca de exemplu OPEC, organizația detaliată mai sus.

Reglementări ale practicilor anticoncurențiale

Normele Uniunii Europene în materie de concurență

În Uniunea Europeană libera concurență este protejată prin norme care interzic anumite practici. Aceste norme se aplică unitar la nivelul tuturor țărilor din Uniune și le sunt destinate atât întreprinderilor, cât și tuturor organizațiilor implicate în activitatea economică, precum grupuri de întreprinderi ori asociații profesionale.

Printre practicile considerate ilegale utilizate în carteluri putem enumera următoarele:

  • acordurile privind repartizarea clienților;
  • împărțirea piețelor – companiile nu concurează pentru aceiași clienți;
  • trucarea licitațiilor – furnizorii comunică între ei înainte de a își depune ofertele, convenind între ei cine va câștiga și la ce preț;
  • acordurile privind limitarea producției valabile pentru cumpărători;
  • fixarea prețurilor – prin aceasta două sau mai multe companii sunt de acord cu privire la prețurile ce vor fi percepute pentru a elimina concurența.
  • încheierea de acorduri de distribuție între furnizori și revânzători, caz în care prețul este impus de către furnizor.

De asemenea, orice acorduri sau schimburi de informații dintre o întreprindere și concurenții săi, care conduc la o nesiguranță strategică a întreprinderii, sunt practici considerate neconcurențiale. Putem încadra aici informații cu privire la cifra de afaceri, la costul de producție, acorduri cu privire la practicile de marketing, etc. Este considerată infracțiune chiar și o divulgare unilaterală a unor asemenea informații strategice prin mijloacele de comunicații utilizate astăzi de noi toți, precum e-mail, social media sau telefon.

Că tot vorbeam despre normele care interzic practicile neconcurențiale pe piață, să venim și cu niște exemple. Articolul 101 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) interzice acordurile anticoncurențiale dintre doi sau mai mulți operatori de piață independenți. Mai mult, articolul 102 al aceluiași Tratat interzice comportamentul abuziv al companiilor care dețin o poziție dominantă pe o anumită piață, deci cele care dețin un monopol.

Avem o astfel de reglementare și în România?

Deși suntem parte integrantă în Uniunea Europeană și, ca atare, se aplică și la noi în țară Tratatul despre care vorbeam anterior, asta nu înseamnă că nu avem reglementate expres anumite norme care privesc practicile anticoncurențiale și într-un act normativ propriu. Este vorba despre Legea concurenței nr. 21/1996 publicată în Monitorul Oficial nr. 153/2016. Articolul 5 al acestei Legi interzice acordurile anticoncurențiale și arată că sarcina probei acestor practici revine Consiliului Concurenței. Articolul 6 al Legii, asemenea articolului 102 din TFUE, interzice folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante pe piață.

Dacă te întrebi la ce se referă folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante pe piață, iată un exemplu clar, chiar de anul trecut. Compania Dante Internațional SA, deținător și administrator al platformei eMAG a fost sancționată cu 6,7 milioane de euro de către Consiliul Concurenței pentru abuz de poziție dominantă pe piața serviciilor de intermediere prin platforme online de tip marketplace. Ce a făcut eMAG? Se pare că între 2013-2019 și-a afișat propriile produse într-un mod mai favorabil, în detrimentul partenerilor săi care comercializau pe platformă, realizând o practică neconcurențială.

Mai multe companii de travel (agenții turistice) s-au înțeles să nu scadă prețurile pachetelor sub un anumit nivel. Adică tu în calitate consumator, de oriunde ai fi vrut să cumperi, nu ai fi putut găsi un preț mai ieftin pentru serviciul turistic de X lei, deși poate că agenția respectivă ar fi putut oferi un preț mai mic.

Una din cele mai mari amenzi din istorie a fost în cazul producătorilor de ciment din România care s-au înțeles să fixeze prețurile. Este vorba despre LAFARGE ROMCIM S.A.,HOLCIM (România) S.A. si CARPATCEMENT HOLDING S.A. care au fost sancționate fiecare cu o amendă de 5.5% din cifra de afaceri.

Iată un exemplu mai recent, chiar de anul acesta. Consiliul Concurenței a amendat 31 de companii cu 26,6 milioane euro. Companiile desfășurau activități pe piața comercializării masei lemnoase din România. S-au analizat mai multe licitații organizate de administratorii fondului forestier și s-a ajuns la concluzia că la 45 dintre ele a fost vorba despre niște înțelegeri prin care se împărțeau loturile de masă lemnoasă. Companiile urmăreau, așadar, să elimine concurența dintre ele.

Ce riști dacă te cartelezi?

Credeai că o companie poate face orice fără să fie sancționată? Iată că nu este așa. Legea Concurenței nr. 21/1996 ne arată în art. 42 alin. (1) că acele înțelegeri, convenții, angajamente sau clauze contractuale care se raportează la o practică neconcurențială, adică cele despre care am vorbit mai devreme, sunt nule de drept. Acestea constituie contravenții și sunt sancționate cu o amendă care nu depășește 10% din cifra de afaceri totală mondială realizată de întreprinderea respectivă în anul anterior sancționării faptelor sale. Mai mult, conform art. 59 alin. (1) din legea noastră, Consiliul Concurenței poate obliga compania la plata unor amenzi cominatorii, adică la plata unor sume de bani pe care debitorul unei obligații este obligat prin hotărâre judecătorească să le plătească creditorului său pentru fiecare zi de întârziere până la data executării în natură a prestației pe care o datorează. Aceste amenzi vor valora 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancționării, pentru fiecare zi de întârziere.

În plus, fapta administratorului companiei care înfăptuiește aceste practici interzise de art. 5 alin. (1), adică înțelegerile între întreprinderi care au ca efect știrbirea concurenței, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ori cu amendă și cu interzicerea unor drepturi. Dacă, totuși, înainte de a fi începută urmărirea penală, această persoană denunță organelor de urmărire penală participarea sa la comiterea infracțiunii, aceasta nu va fi pedepsită. De asemenea, dacă această persoană facilitează, în timpul urmăririi penale, identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit această infracțiune, pedeapsa sa se va reduce la jumătatea limitei sale prevăzută de lege.

Mai mult, astfel de aranjamente conduc la un prejudiciu de imagine pentru compania ta, care ar putea avea de suferit. Probabil că ți se vor diminua clienți, și odată cu ei și cifra de afaceri, implicit și profitul. Așa că, ar fi bine să stai departe de orice fel de faptă care ți-ar putea periclita afacerea.

Ce să faci dacă vrei să elimini orice risc?

Ai o întreprindere și vrei să fii în siguranță? Iată câteva sfaturi pentru compania ta atunci când interacționezi cu o altă companie concurentă:

  • gândește-te cu cine ești sau cu cine ai putea fi în competiție;
  • nu-ți limita producția;
  • nu accepta fixarea prețurilor, reducerile sau orice alte aspecte legate de preț propuse de concurenții companiei tale;
  • nu împărți piețele geografice sau clienții cu altă întreprindere;
  • nu oferi informații strategice despre compania ta;
  • dacă o altă companie te abordează pentru a discuta prețurile, alocarea clienților, ofertele pentru contracte, acest lucru ar trebui să îți ridice un semn de întrebare;
  • dacă ești conștient de un comportament anticoncurențial, semnalează acest lucru.

Totuși, dacă unele acorduri aduc beneficii atât consumatorilor, cât și economiei în ansamblu, acestea nu sunt interzise. De pildă, avem acele acorduri privind cercetarea și dezvoltarea și transferul de tehnologii, considerate acceptate.

Dacă nu ești sigur că un asemenea comportament poate fi sau nu ilegal, cel mai bine este să soliciți opinia unui specialist sau să stabilești o întrevedere cu cei de la Consiliul Concurenței.

Ce am înțeles din toate astea?

  • Cartelul este o grupare de întreprinderi sau organizații independente care colaborează pentru a manipula prețul unui produs sau al unui serviciu;
  • Cartelurile cuprind concurenți ai aceleiași industrii;
  • Ei încearcă să reducă sau să elimine concurența controlând prețul de comun acord;
  • Tacticile lor cuprind, mai ales, reducerea ofertei și stabilirea prețurilor;
  • În majoritatea regiunilor, cartelurile sunt considerate ilegale fiindcă promovează practici anticoncurențiale;
  • Acțiunile cartelurilor afectează consumatorii prin creșterea prețurilor și prin lipsa transparenței, precum afectează și alte afaceri, dar și pe noii intrați pe piață.
  • Practicile anticoncurențiale sunt interzise atât la nivelul UE, cât și la nivel național;
  • Dacă avem o întreprindere trebuie să fim foarte atenți la intențiile întreprinderilor concurente.

Prin urmare, deși poate nu te-ai fi gândit atât de mult, până acum, la acest lucru, concurența este un element esențial și imperios de respectat. Fiecare companie trebuie să ocupe poziția sa pe piață, asigurând o concurență loială, care să stimuleze spiritul antreprenorial, dar care susține și alte aspecte importante pentru consumator, precum prețuri mai mici, inovare, calitate mai bună și o ofertă mai variată.

Photo by Dylan Gillis on Unsplash


Legislația concurenței se aplică indiferent dacă ești firmă mică sau mare, la început de drum sau ”consacrat” pe piață. Tocmai de aceea este bine să le iei din timp și să te asiguri că ai totul pus la punct. Scrie-ne azi și hai să vedem cum îți protejăm afacerea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *