Ce se întâmplă dacă trimit bani pe Revolut unei persoane greșite? Cum îi recuperez?
10 minute • Daria-Ioana Tîrnovan • 05 iunie 2022
Trimiterea accidentală a unor bani cuiva, fără să ai o datorie și fără a intenționa să îi faci o donație, este un caz de plată nedatorată frecvent întâlnit. Cum procedezi în acest caz? Ai dreptul să îți primești banii înapoi? Orice fel de transmitere a unor bani din greșeală e o plată nedatorată? Acest articol îți va răspunde la toate întrebările.
Ce este plata nedatorată?
Plata nedatorată reprezintă efectuarea unei plăți către o altă persoană, în absența unei datorii.
❗ A nu se confunda cu o donație, caz în care prestația nu este făcută cu titlu de plată, ci cu scopul de a gratifica.
Codul civil, art. 1341 explică, mai pe scurt:
Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.
Plata nedatorată este unul dintre cele trei exemple de fapte juridice licite prevăzute de codul civil. O faptă juridică licită este acea faptă umană sau acel eveniment care nu este contrar ordinii de drept și care produce efecte juridice în condițiile prevăzute de lege, în ciuda faptului că nu s-a intenționat generarea unui raport obligațional la momentul săvârșirii faptei.
📎 Dacă ai primit o moștenire de la unchiul tău și știi că trebuie să achiți niște datorii, în numele lui, dar în loc să îi plătești 1000$ celui care a avut grijă de afacerea cu cravate a unchiului, îi trimiți acești bani vecinei de la 3, atunci ai făcut o plată nedatorată, iar vecina trebuie să îți trimită neapărat banii înapoi și să renunțe la rochiile pe care și le pusese deja în coșul de cumpărături.
Cel care face plata nedatorată se numește solvens, iar cel care o primește este denumit accipiens.
Cum știu că am făcut o plată nedatorată?
Pentru a fi considerată plată nedatorată, prestația ta trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele cerințe:
- Existența unei plăți – orice executare a unei obligații de a face sau de a da, remiterea fie a unei sume de bani, fie a unui bun (individual determinat – ex: tabloul de Ștefan Luchian al bunicului sau de gen – ex: o sticlă de vin, de orice fel).
De asemenea, este necesar să existe și un element volițional, adică o intenție de a face o plată, de a stinge o datorie, pentru că, altfel, transmiterea unui bun sau a unei sume de bani poate fi considerată donație sau gestiune de afaceri. Chiar art. 1341 alin. 3 spune că se prezumă, până la proba contrară, că plata s-a făcut cu intenția de a stinge o datorie proprie. Această prezumție este foarte importantă, pentru că, în absența ei, orice plată nedatorată ar fi considerată direct o donație.
2. Inexistența datoriei ce se urmărea a fi stinsă prin plată – adică nu a existat niciun raport obligațional premergător plății, și deci, nicio obligație nu a fost stinsă prin efectuarea plății.
Poate să fie absolută (nu exista niciun raport anterior între cel care face plata și cel care o primește, de exemplu, atunci când moștenitorul face o plată a unei datorii deja stinse de către defunct) sau relativă (plata efectuată de solvens nu stinge nicio obligație, dar nu se exclude existența unui alt raport obligațional între cei doi).
3. Realizării plății din eroare – prezența unei impresii (greșite) că cel căruia i se efectuează plata o și merită.
La rândul ei, eroarea trebuie să fie:
i) determinantă – în sensul în care solvens nu ar mai fi efectuat plata dacă avea reprezentarea corectă și reală a respectivei împrejurări.
ii) numai solvens trebuie să fi fost în eroare – nu este relevantă existența erorii de partea lui accipiens. Dacă plata se face prin reprezentant, este de ajuns ca reprezentantul să se fi aflat în eroare.
Delimitarea de alte concepte asemănătoare
Plata nedatorată 🆚 Îmbogățirea fără justă cauză
Îmbogățirea fără justă cauză presupune o împrejurare care determină, în același timp, îmbogățirea unei persoane și sărăcirea alteia, fără vina celei dintâi. Diferența fundamentală stă în faptul că aici persoana nu are intenția de a face o plată, de a stinge o datorie, ci pur și simplu se întâmplă să piardă o sumă de bani, din diverse motive (de exemplu, dacă o sumă de bani dintr-un cont de la bancă este transmisă unei alte persoane, dintr-o eroare informatică).
Cele două fapte juridice diferă și sub aspectul efectelor, în sensul în care la plata nedatorată se cere restituirea prestației, pe când la îmbogățirea fără justă cauză se va restitui prestația în limita îmbogățirii sau sărăcirii creditorului restituirii, adică cea mai mică valoare dintre cele două (îmbogățitul nu va fi nevoit să restituie fructele civile dobândite în urma stăpânirii bunului, de exemplu).
Plata nedatorată 🆚 Obligația naturală
Obligația naturală/imperfectă este acea obligație lipsită de elementul de constrângere, adică obligațiile care nu pot fi aduse la îndeplinire cu forța de constrângere statală, dar pot fi plătite valabil de către debitor. De exemplu, obligația de a plăti o sumă de bani în urma pierderii unui pariu nu poate fi realizată cu ajutorul forței de constrângere a statului.
Diferența dintre cele două stă în faptul că, dacă se execută obligația, făcându-se plata, aceasta este considerată valabilă, adică nu va fi o plată nedatorată, pentru că elementul de datorie exista, doar nu putea fi sancționat statal. Astfel, nu se va putea solicita restituirea prestației după ce s-a făcut plata în urma unei obligații naturale, pe când la plata nedatorată se poate solicita restituirea prestației.
Plata nedatorată 🆚 Executarea obligației înainte de împlinirea termenului suspensiv
Termenul suspensiv amână exigibilitatea obligației până când are loc acel eveniment viitor și sigur ce amână executarea prestațiilor.
Dacă debitorul își execută obligația înainte de termen, în mod voluntar, aceasta nu este considerată plată nedatorată și nu se poate solicita restituirea prestației decât dacă aceasta s-a făcut sub imperiul dolului sau violenței, termenul suspensiv amânând doar momentul în care obligația devine exigibilă și creditorul poate să îl constrângă pe debitor.
Plata nedatorată 🆚 Executarea obligației înainte de îndeplinirea condiției suspensive
Condiția suspensivă afectează eficacitatea drepturilor și a obligațiilor, dreptul existând înainte de îndeplinirea condiției, dar nu poate fi exercitat. Deci, executarea prestației înainte de îndeplinirea condiției este socotită drept plată nedatorată, iar constrângerea debitorului la executarea acesteia nu este posibilă.
Cum procedez dacă am făcut o plată nedatorată?
În urma efectuării unei plăți nedatorate se naște un raport obligațional în care cel care a făcut plata are dreptul de a i se restitui banii/bunul, corelativ obligației celui care a primit prestația de a o înapoia.
Accipiens este, de regulă, obligat să restituie prestația, indiferent dacă a fost de bună-credință sau de rea-credință.
📍Totuși, există cazuri în care accipiens nu este obligat la restituire:
a) accipiens a primit plata cu bună-credință și a lăsat să se împlinească termenul de prescripție. Mai exact, dacă accipiens a crezut că plata primită este meritată, se sancționează pasivitatea lui solvens, care nu a intentat o acțiune într-un termen rezonabil împotriva celui căruia i-a făcut plata.
b) accipiens a primit plata cu bună-credință și s-a lipsit de titlul de creanță (dovada plății) sau a renunțat la garanțiile creanței.
În cazul acesta, solvens are drept de regres împotriva adevăratului debitor, adică dreptul de a cere banii pierduți de la cel care îi datora cu adevărat, acest lucru fiind posibil în temeiul subrogației reale în drepturile creditorului plătit (înlocuirea dreptului său cu dreptul debitorului).
📎 Dacă eu am trimis niște bani unui număr necunoscut pe card pentru a plăti o datorie pe care o aveam, dar scriu o cifră greșit și ajung la altcineva, iar acel cineva îi acceptă, crezând că sunt banii pe care îi datorează colegul de muncă pentru ziua aceea când i-a dus el mașina la service și i-a plătit schimbarea cauciucurilor, el va accepta acei bani, crezând că plata este datorată. Accipiens a fost de bună-credință aici, deci dacă trec 3 ani în care eu nu mă prind că am greșit numărul și am trimis niște bani altcuiva, sau el pierde dovada plății sau renunță la garanțiile creanței, eu nu mai am dreptul să cer banii înapoi. Totuși, ce pot face este să vorbesc cu accipiens, să aflu adevărul și să merg la colegul lui de muncă fericit, cu mașina ieșită din service și să-i cer lui banii pe care îi datora.
Dacă restituirea nu se face voluntar de cel ce a primit plata nedatorată, creditorul poate recurge la o acţiune în justiţie, numită „în repetiţiune” sau acțiune în restituire. Dacă prestația a constat într-o plată, termenul de prescripție este de 3 ani, iar dacă s-a trimis un bun, trebuie intentată acțiunea în revendicare, care este imprescriptibilă. Termenul de prescripție începe să curgă de la momentul la care solvens și-a dat seama sau ar fi trebuit să își dea seama că a efectuat o plată nedatorată.
Ce reținem de aici?
Plata nedatorată constă în transmiterea unui bun sau a unei sume de bani în absența unei datorii. Cel care face plata se numește solvens, iar cel care o primește este denumit accipiens.
Plata nedatorată are trei condiții:
- să fie făcută cu scopul de a stinge o datorie;
- să nu existe datoria pentru care se face plata;
- solvens să se afle în eroare cu privire la plata efectuată.
Odată cu efectuarea unei plăți nedatorate, solvens are dreptul de a i se restitui prestația. Pentru a primi înapoi plata, se poate intenta o acțiune în restituire, însă doar dacă accipiens nu a fost de bună-credință și s-a împlinit termenul de prescripție sau nu a renunțat la garanțiile creanței sau la titlul de creanță.
Deci da, ai dreptul să-ți primești banii înapoi, în cazul în care faci o plată nedatorată, de cele mai multe ori. În orice caz, fii foarte atent cui îi trimiți bani sau lucruri!
Fotografie creată de Ivan Samkov, de la Pexels
