⬅ ÎNAPOI

CJUE: răspunderea companiei aeriene pentru pierderea sau distrugerea bagajului

pierderea bagajului

Este august, luna vacanțelor în România. Respectând normele de distanțare socială, vrei totuși să petreci o vacanță liniștită undeva departe. Fie că e în țară sau în străinătate, dacă alegi să zbori cu avionul vara aceasta, vei fi interesat să citești ce a avut Curtea de Justiție a Uniunii Europene de spus într-o cauză privind pierderea bagajului unui pasager, întrucât decizia devine obligatorie pentru instanțele din Uniunea Europeană.

Ce s-a întâmplat?

Pe data de 9 iulie 2020, Curtea de Justiție a oferit soluția în cauza C-86/19 SL v Vueling Airlines SA și a interpretat art. 17 alin. (2) și art. 22 alin. (2) din Convenția de la Montreal pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internațional.

La aterizarea zborului dinspre Ibiza (Spania) către Fuerteventura (Spania), zbor operat de către Vueling Airlines, SL a descoperit că bagajul său nu a sosit la destinație, așa că a introdus o acțiune în fața Tribunalul Comercial nr. 9 din Barcelona, solicitând companiei aviatice să plătească despăgubiri potrivit sumei maxime stabilite în art. 22 alin. (2) din Convenția de la Montreal (suma maximă la acea vreme era de 1131 drepturi speciale de tragere – moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional –  adică aproximativ 1350 de euro).

Compania Vueling Airlines a recunoscut faptul că bagajul nu poate fi găsit, însă a refuzat să plătească suma maximă și a arătat că SL nu a oferit informații privind conținutul bagajului, greutatea și valoarea acestuia sau documente justificative care să indice valoarea cumpărăturilor efectuate pentru înlocuirea obiectelor pierdute, respectiv pierderea bagajului. În opinia Vueling Airlines, aceste informații și documente sunt esențiale pentru acordarea despăgubirii în sumă maximă. Ca atare, compania s-a oferit să plătească numai 250 de euro pentru pierderea bagajului.

Pentru a interpreta legislația, Tribunalul din Barcelona i-a adresat Curții de Justiție două întrebări preliminare:

  1. suma de 1131 DST este un plafon de despăgubire sau o sumă fixă datorată de drept pasagerului? și
  2. care este modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor?

Citește mai jos și despre cum îți poți recupera prejudiciul în cazul în care avionul tău are întârziere:

Ce a zis Curtea?

În ceea ce privește prima întrebare, Curtea a statuat că suma reprezintă un plafon de despăgubire și că pasagerul nu beneficiază de drept de aceasta, așadar revine instanței naționale sarcina de a stabili care este cuantumul despăgubirii datorate pentru pierderea bagajului, raportându-se la împrejurările speței și la limita din textul Convenției.

Referitor la cea de-a doua întrebare, Curtea a decis că suma despăgubirilor datorate unui pasager trebuie stabilită în conformitate cu normele de drept național aplicabile, în special în ceea ce privește administrarea probelor. De notat este faptul că dispozițiile naționale nu trebuie să facă imposibilă sau extrem de dificilă exercitarea acestor drepturi în practică.

Și eu ce fac cu bagajele mele?

Data viitoare când împachetezi pentru o vacanță e bine să ai în vedere faptul că nu ești automat îndreptățit la suma maximă prevăzută ca despăgubire și că dreptul național (Codul civil în cazul nostru) reglementează repararea prejudiciului în cazul în care ți se rătăcesc bagajele, deci poate lași acasă gadgeturile fancy și optezi pentru o conexiune wireless cu natura.
Dacă te interesează modul de reparare a prejudiciului în cazul în care îți întârzie zborul, ar fi bine să arunci un ochi pe articolul ăsta, iar dacă în timpul zborului varsă o fantomă supărată cafeaua pe tine, ai și atunci dreptul la despăgubiri, așa cum am arătat în articolul ăsta.

Și nu uita să te abonezi mai jos la newsletterul nostru :)

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code