CJUE: vanzarea in pierdere poate fi limitata doar in anumite conditii
6 minute • Ana-Maria Udriste • 02 iulie 2017
CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
HENRIK SAUGMANDSGAARD ØE
prezentate la 29 iunie 2017
Cauza C‑295/16
Europamur Alimentación SA
împotriva
Dirección General de Comercio y Protección del Consumidor de la Comunidad Autónoma de la Región de Murcia
[cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo no 4 de Murcia (Tribunalul Provincial de Contencios Administrativ nr. 4 din Murcia, Spania)]
„Trimitere preliminară – Protecția consumatorilor – Directiva 2005/29/CE – Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori – Vânzări ale unui comerciant angro către comercianți cu amănuntul – Competența Curții – Legislație națională care interzice în mod general vânzările în pierdere – Excepții întemeiate pe criterii care nu sunt prevăzute de Directiva 2005/29/CE”
Scurt istoric
Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu privind sancțiunea administrativă aplicată unui comerciant angro ca urmare a încălcării interdicției de a vinde în pierdere care este prevăzută, cu excepția a două situații specifice, de legislația spaniolă privind comerțul cu amănuntul.
Dreptul spaniol
Articolul 14 din LOCM, intitulat „Interzicerea vânzării în pierdere”, prevede la alineatele 1 și 2 după cum urmează:
„1. Fără a aduce atingere prevederilor articolului anterior [care privește principiul libertății stabilirii prețurilor], se interzice oferirea și efectuarea de vânzări în pierdere, în afara situațiilor prevăzute în capitolele IV [privind vânzările de soldare] și V [privind vânzările de lichidare] din titlul II din prezenta lege, cu excepția cazului în care scopul acestor vânzări în pierdere este alinierea prețurilor la cele ale unuia sau ale mai multor concurenți care îi pot afecta în mod semnificativ vânzările sau este vorba despre articole perisabile aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate.
2. În sensul celor arătate la alineatul anterior, se consideră că există vânzare în pierdere atunci când prețul de vânzare al unui produs este mai mic decât prețul său de achiziție conform facturii, după deducerea proporțională a reducerilor menționate pe factură, sau decât prețul său de înlocuire în cazul în care acesta este mai mic ori decât costul efectiv de producție în cazul în care produsul a fost fabricat chiar de comerciant, majorate cu cotele taxelor indirecte aplicate operațiunii.”
Scurt istoric al litigiului
Europamur Alimentación SA (denumită în continuare „Europamur”) este o societate de comerț cu ridicata care vinde articole de uz casnic și produse alimentare către supermarketuri și magazine de cartier. Europamur, fiind integrată într‑un organism central de achiziție, poate oferi clienților săi, reprezentați de micii comercianți, produse la un preț competitiv, cu care aceștia să poată să facă față concurenței din partea marilor centre comerciale și a marilor lanțuri de distribuție.
Prin decizia din 23 februarie 2015, Dirección General de Comercio y Protección del Consumidor de la Comunidad Autónoma de la Región de Murcia (Direcția Generală de Comerț și de Protecție a Consumatorilor din cadrul Comunității Autonome a Regiunii Murcia, Spania), denumită anterior „Dirección General de Consumo, Comercio y Artesanía de la Comunidad Autónoma de la Región de Murcia” (Direcția Generală de Consum, de Comerț și de Artizanat din cadrul Comunității Autonome a Regiunii Murcia, denumită în continuare „administrația regională”), a aplicat o amendă în cuantum de 3 001 euro societății Europamur pentru încălcarea interdicției care rezultă din articolul 14 din LOCM, prin vânzarea în pierdere a anumitor produse pe care le comercializează.
Administrația regională a motivat această decizie în special prin diverse considerații referitoare la protecția consumatorilor. În plus, atunci când a stabilit cuantumul amenzii, administrația regională a luat în considerare criteriul „prejudicierii grave cauzate intereselor consumatorilor” enunțat la articolul 55 din Legea regională 11/2006. Ea nu a precizat, în schimb, în ce măsură comportamentul Europamur a afectat in concreto interesele consumatorilor, dat fiind că, potrivit interpretării predominante a articolului 14 din LOCM, vânzarea în pierdere ar fi susceptibilă prin ea însăși să cauzeze un prejudiciu consumatorilor și utilizatorilor.
Intrebarea preliminara adresata
1) Directiva [2005/29] trebuie interpretată în sensul că se opune unei dispoziții naționale precum articolul 14 din [LOCM], care are un caracter mai restrictiv decât directiva în cauză, dat fiind că interzice în mod automat vânzarea în pierdere – inclusiv comercianților angro – prin considerarea acestei practici drept contravenție și sancționarea acesteia, ținând seama de faptul că legea spaniolă urmărește, pe lângă reglementarea pieței, și protecția intereselor consumatorilor?
2) Directiva [2005/29] trebuie interpretată în sensul că se opune articolului 14 din [LOCM], inclusiv dacă această dispoziție permite înlăturarea interdicției generale de vânzare în pierdere în situațiile în care (i) contravenientul demonstrează că vânzarea în pierdere avea ca scop alinierea prețurilor sale la cele ale unuia sau ale mai multor concurenți care îi pot afecta semnificativ vânzările sau (ii) este vorba despre articole perisabile ajunse aproape de expirarea termenelor de valabilitate?
Opinia Avocatului General
Având în vedere considerațiile de mai sus, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo no 4 de Murcia (Tribunalul Provincial de Contencios Administrativ nr. 4 din Murcia, Spania) după cum urmează:
Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului («Directiva privind practicile comerciale neloiale») trebuie interpretată în sensul că se opune unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care interzice în mod general oferirea spre vânzare sau vânzarea în pierdere și care prevede motive de derogare de la acest principiu întemeiate pe criterii care nu sunt prevăzute de această directivă.
