⬅ ÎNAPOI

CNA și YouTube – pisica și șoarecele?

youtube cenzura cnaPhoto by Adam Fejes from Pexels

Guvernul Cîțu (de domeniul trecutului acum..) a adoptat în seara de 4 octombrie, înainte de moțiunea de cenzură, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului şi a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. De ce? Ca să transpună Directiva (UE) 2018/1808, care la rândul ei vine în completarea Directivei (UE) 2010/13.

Avem un episod din podcast foarte bun pe tema asta și poți găsi tot transcriptul aici.

De ce ne interesează proiectul de lege?

Majoritatea conținutului vizual pe care îl consumăm este creat de o categorie de furnizori care abia acum au fost introduși în Legea nr. 504/2002, pentru că, deh, 2002, YouTube, Vimeo și alte cele nu erau prea populare. Mai exact, legea introduce în primul articol: serviciul de platformă de partajare a materialelor video, în care se încadrează și platformele de mai sus.

Academie pe Legale Avocatoo

Ce făcea oricum Legea nr. 504/2002?

CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului) obișnuia să le facă probleme în special televiziunilor atunci când difuzau un conținut care încălca drepturi sau prevederi din Legea audiovizualului. Deci, CNA poate de acum să facă probleme și celorlalte platforme de partajare a materialelor video.

Ce fel de probleme îți face CNA?

Amenzile destul de mari (de la mii la zeci de mii de euro) reprezentau sancțiunea cea mai frecventă în cazul televiziunilor, pentru că ele transmit de regulă live și să dea conținutul jos ar fi putut doar în ipoteza unei mașini a timpului. Dar, sancțiunile prevăzute în Legea audiovizualului, în mod firesc încep prin control, avertismente, cenzurarea conținutului, ajungând în cele din urmă și la amenzi.

Îți dă jos CNA conținutul peste noapte?

Cu siguranță nu. În primul rând, conform articolului art. 2 indice 1 nou introdus, CNA întocmeşte şi administrează lista actualizată a furnizorilor de servicii media audiovizuale, aflaţi în jurisdicţia României, cuprinzând şi criteriile în baza cărora s-a stabilit jurisdicţia pentru fiecare furnizor, asigurând comunicarea periodică a acesteia, inclusiv a actualizărilor ei, către Comisia Europeană şi către public, prin afişarea acesteia pe pagina de internet a Consiliului. Deci, furnizorii și conținutul lor va trebui să înceapă să fie cunoscute de CNA.

Dacă, totuși ai un conținut care încalcă prevederile legale, nici atunci CNA nu poate acționa direct. Din contră, are destui pași de parcurs, adică:

Consiliul Național al Audiovizualului trebuie să satisfacă următoarele cerințe înainte de a cere unui furnizor să se conformeze normelor de interes public:

  • CNA a notificat Comisiei Europene şi autorităţii competente din statului membru în care este stabilit furnizorul de servicii media audiovizuale intenţia sa de a lua măsurile respective, prezentând totodată motivele pe care îşi întemeiază evaluarea;
  • CNA a respectat dreptul la apărare al furnizorului de servicii media audiovizuale în cauză şi, în special, a oferit furnizorului de servicii media audiovizuale respectiv posibilitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la presupusa eludare şi la măsurile pe care intenţionează să le ia;
  • există avizul ERGA (către care transmite toate informaţiile necesare, referitoare la cazul respectiv, dacă aceasta consideră că informaţiile deţinute nu sunt suficiente) potrivit dispozițiilor art. 30b alin. (3) din Directiva 2010/13/UE, cu privire la conformitatea măsurilor respective cu dreptul european, și în special cu privire la faptul că evaluările efectuate de către CNA sunt corect fundamentate.

În cazul în care solicitările CNA și examinarea cazului la nivel european nu sunt suficiente, CNA poate solicita:

  • să îndepărteze conținutul ilegal sau să restricționeze accesul la acesta ori să afişeze un avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut;
  • furnizorilor de servicii care oferă spaţiu de stocare pentru platformele de partajare a materialelor video să înlăture, să dezactiveze sau să restricționeze accesul la o platformă de partajare a materialelor video;
  • operatorilor de registre, care alocă nume de domeniu pentru platformele de partajare a materialelor video, să elimine numele de domeniu al platformei de partajare a materialelor video.

Ce norme ar trebui să respecte conținutul?

În primul rând, normele și principiile cuprinse în directivă. În dulcele stil european, limitele sunt exprimate în puține cuvinte, care însă setează standarde suficiente: materialele audio vizuale trebuie realizate pentru a-i proteja pe minori de conținutul dăunător și pe toți cetățenii de incitarea la ură, la violență, la terorism, la infracțiuni legate de pornografia infantilă sau infracțiuni de natură rasistă și xenofobă.

De asemenea, la nivel național pot fi adoptate norme în completarea celor europene. În proiectul de lege pentru a transpune directiva sunt menționate codurile de conduită pentru furnizorii de pe platformele de partajare a materialelor video, care trasează, asemeni conținutului directivei, doar linii directoare.

E decizia CNA obligatorie și definitivă?

Cu siguranță, nu. În directivă este prevăzut faptul că furnizorilor trebuie să le fie asigurat dreptul de a ataca decizia CNA, necesară de altfel pentru a aplica orice sancțiune, și este subliniat faptul că acest drept de a contesta ar trebui valorificat în cadrul insituțiilor europene, evitându-se pe cât posibil instanțele naționale.

Restrânge proiectul de lege de transpunere libertatea de exprimare?

Proiectul de lege preia în multe dintre modificări pur și simplu textul directivei, deci întrebarea mai bună ar fi dacă directiva însăși restrânge libertatea de exprimare. În opinia noastră, nu, întrucât sunt menționate constant pe parcursul textului normativ nevoia ca CNA să aplice măsuri proporționale, nediscriminatorii, libertatea de a ataca decizia motivată a CNA și chiar expres faptul că prin măsurile luate nu trebuie încălcate drepturi precum cel la libera exprimare. Sigur că orice reglementare a unei noi arii înseamnă noi limite, însă în maniera permisivă a instituțiilor europene nu credem că putem vorbi de o încălcare a acestui drept.

Trebuie avute în vedere politicile deja existente ale furnizorilor de materiale vizuale precum YouTube care deja sunt foarte bine puse la punct și adesea aplicate, deci va fi curios să vedem cât va ‘cenzura’ de fapt, CNA.

Concluzie

  • Guvernul a transpus în final Directiva 2018/1808 completând Legea audiovizualului și O.G. 39/2005.
  • CNA va fi autoritatea națională ce va asigura respectarea noilor norme.
  • CNA acționează numai în baza deciziilor motivate, atacabile în instanță și acționează progresiv.
  • Directiva și, implicit, proiectul de lege sunt necesare și nu restrâng libertatea de exprimare, cel puțin în opinia mea

Poză de Adam Fejes pe Pexels

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.