Concluziile Avocatului General. Conservarea sitului Natura 2000 Puszcza Białowieska – Cauza C-441/17
9 minute • Andreea Georgiana Ion • 12 martie 2018
Cauza C-441/17 conform căreia deciziile de gestionare forestieră privind situl Natura 2000 Puszcza Białowieska adoptate de Polonia încalcă dreptul Uniunii
1. Numărul cauzei
Cauza C-441/17 referitoare la situl Natura 2000 Puszcza Białowieska
2. Situația de fapt
În 2007, Comisia a aprobat, în conformitate cu Directiva Habitate, care cuprinde în special cele trei districte forestiere Białowieża, Browsk și Hajnówka, desemnarea sitului Natura 2000 Puszcza Białowieska ca „sit de importantă comunitară”, ca urmare a prezenței unor habitate naturale și a unor habitate ale anumitor specii de animale și de păsări a căror protecție este prioritară. Acest sit constituie, de asemenea, o „zonă de protecție specială” a păsărilor, desemnată în conformitate cu Directiva păsări. Acest sit Natura 2000 Puszcza Białowieska reprezintă una dintre pădurile naturale cel mai bine conservate din Europa, caracterizându-se prin cantităti mari de arbori bătrani, în special seculari, și de lemn mort.
Ca urmare a răspandirii constante a gândacului tipograf, ministrul polonez al mediului a autorizat în 2016, pentru perioada cuprinsă între 2012 și 2021, triplarea exploatării lemnului numai în districtul forestier Białowieża, precum și operațiuni de gestionare forestieră activă, precum tăierile sanitare, operațiuni de reimpădurire și tăieri de întinerire, în zone în care orice intervenție era pană atunci exclusă. Apoi, în 2017, directorul general al Oficiului Pădurilor a adoptat pentru cele trei districte forestiere Białowieża, Browsk și Hajnówka, decizia nr. 51 „privind tăierea arborilor colonizați de gândacul tipograf și recoltarea arborilor care constituie amenintări pentru securitatea publică și care presupun un risc de incendiu, în toate categoriile de varstă a arboreturilor din districtele forestiere (..)”. Astfel, s-a procedat la înlăturarea arborilor uscați și a arborilor colonizați de gândacul tipograf în aceste trei districte forestiere într-o zonă de aproximativ 34 000 de hectare, situl Natura 2000 Puszcza Białowieska întinzându-se pe 63 147 de hectare.
Apreciind că autoritătile poloneze au omis să se asigure că aceste operațiuni de gestionare forestieră nu vor aduce atingere integritătii sitului Natura 2000 Puszcza Białowieska, Comisia a formulat, la 20 iulie 2017, o acțiune prin care solicita să se constate că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivelor Habitate și Păsări.
3. Legislație europeană invocată în speță
Directiva habitate
• Potrivit articolului 2 alineatul (1) din Directiva habitate, obiectivul acesteia este să contribuie la menținerea biodiversitătii prin conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică de pe teritoriul european al statelor membre în care se aplică Tratatul FUE.
• Articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din această directivă prevede:
„Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, lista siturilor selectate ca situri de importantă comunitară, cu evidențierea celor care adăpostesc unul sau mai multe tipuri de habitate naturale prioritare sau specii prioritare.”
• Articolul 6 alineatele (1), (3) și (4) din directiva mentionată prevede:
„(1) Pentru ariile speciale de conservare, statele membre adoptă măsurile de conservare necesare, inclusiv, după caz, planuri de gestionare adecvate, speciale sau incluse în alte planuri de dezvoltare, precum și actele administrative sau clauzele contractuale adecvate în conformitate cu necesitătile ecologice ale tipurilor de habitate naturale din anexa I sau ale speciilor din anexa II prezente pe teritoriul respectivelor situri.
[…]
(3) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcție de concluziile evaluării respective și în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), autoritătile naționale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integritătii sitului respectiv și, după caz, după ce au consultat opinia publică.
(4) Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului și în lipsa unei soluții alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerentă globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.”
• Articolul 12 alineatul (1) literele (a) și (d) din aceeași directivă are următorul cuprins:
„(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de animale enumerate în anexa IV litera (a) în aria lor de extindere, interzicând:
(a) orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii în natură;
[…]
(d) deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihnă.”
Directiva păsări
• Potrivit articolului 1 din Directiva păsări:
„(1) Prezenta directivă se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul. Directiva reglementează protejarea, gestionarea și controlul asupra acestor specii și stabilește normele pentru exploatarea acestora.
(2) Prezenta directivă se aplică păsărilor, precum și ouălor, cuiburilor și habitatelor acestora.”
• Articolul 4 alineatele (1) și (2) din această directivă prevede:
„(1) Speciile menționate în anexa I constituie obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigură supraviețuirea și reproducerea în aria de răspandire.
[…]
(2) Statele membre iau măsuri similare pentru speciile migratoare care apar în mod regulat și nu sunt cuprinse în anexa I, având în vedere nevoia acestora de protecție în zona geografică maritimă și de uscat în care se aplică prezenta directivă, în ceea ce privește zonele de înmulțire, arealul de schimbare a penelor și zonele de hibernare a acestor specii, precum și punctele de popas de a lungul rutelor lor de migrare. În acest scop, statele membre acordă o atenție specială protecției zonelor umede, în special zonelor umede de importantă internatională.”
• Articolul 5 literele (b) și (d) din directiva mentionată prevede:
„Fără a se aduce atingere articolelor 7 și 9, statele membre iau măsurile impuse pentru a stabili un sistem de protecție pentru toate speciile de păsări menționate la articolul 1, interzicând în special următoarele:
[…]
(b) distrugerea sau producerea de daune în mod deliberat asupra cuiburilor sau ouălor sau eliminarea cuiburilor;
[…]
(d) perturbarea deliberată a acestor păsări, în special în perioada de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei directive.”
4. Concluziile Avocatului General
Avocatul general începe prin a aminti că Directiva habitate urmăreste ca statele să ia măsuri de protecție adecvate pentru a menține caracteristicile ecologice ale siturilor care adăpostesc habitatele naturale. Astfel, trebuie stabilite măsuri de conservare necesare pentru ariile speciale de conservare și trebuie respectate cerințe speciale atunci când trebuie adoptat un plan sau un proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria.
Avocatul general apreciază, pe de o parte, că Polonia nu a pus în aplicare măsurile necesare pentru conservarea sitului Natura 2000 Puszcza Białowieska. Acesta arată, mai întâi, că respectiva constatare poate fi dedusă din însăsi natura măsurilor adoptate de autoritătile poloneze care au determinat pierderea unei părti a arboreturilor. În sfârșit, arată că aceste măsuri sunt considerate drept potențiale pericole pentru conservarea habitatelor și a speciilor protejate într-un plan de gestionare (Planul Zadań Ochronnych, „PZO”), adoptat de autoritătile naționale în 2015. Potrivit acestuia, măsurile contestate au drept potentială consecintă lipsirea de efect a acestui PZO și chiar faptul de a permite autoritătilor poloneze nerespectarea dispozițiilor acestuia. În aceste condiții, avocatul general propune Curții să constate că Polonia a încălcat obligațiile care îi revin, în acest sens, atât în temeiul Directivei habitate, cât și în temeiul Directivei păsări.
Avocatul general apreciază că din simpla examinare a cronologiei deciziilor în litigiu și a coerenței inscrisurilor justificative prezentate rezultă că nu s-a putut proceda la evaluarea impusă de directiva habitate, ceea ce este un fapt suficient pentru a considera că Polonia a incălcat obligațiile care îi revin, și în acest sens, în temeiul Directivei habitate.
Pe de altă parte, avocatul general adaugă că, în orice caz, nu au fost îndeplinite cerințele Directivei habitate nici în materie de evaluare, astfel cum sunt interpretate de Curte, întrucât, la data adoptării deciziilor în litigiu, persistă o controversă stiintifică cu privire la metodele adecvate pentru combaterea răspandirii gândacului tipograf.
Apreciază de asemenea că principiul precauției, integrat în Directiva habitate, a fost de asemenea încălcat, întrucât, la momentul adoptării măsurilor contestate, realitatea și gravitatea potențialelor riscuri de nerespectare a conservării și a integritătii sitului Natura 2000 Puszcza Białowieska nu erau complet identificate, evaluate și, eventual, inlăturate.
Avocatul general subliniază, de asemenea, întrucât autoritătile poloneze au invocat motive de sigurantă publică în scopul de a justifica adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor în litigiu, că ele presupun că s-a procedat la o evaluare a incidențelor planului sau proiectului ale cărei concluzii trebuie să fie negative și că nu există soluții alternative. În acest caz, trebuia ca autoritătile poloneze să evalueze recurgerea la măsuri alternative sau compensatorii fată de măsurile de gestionare forestieră adoptate și puse în aplicare. Or, niciuna dintre aceste prescripții nu a fost respectată.
În sfârșit, ca urmare a considerațiilor sale referitoare la incălcarea cerințelor privind evaluarea operațiunilor de gestionare forestieră în discuție, avocatul general concluzionează că aceste operațiuni sunt susceptibile în mod necesar să determine o deteriorare a siturilor de reproducere a speciilor protejate care trăiesc pe situl Natura 2000 Puszcza Białowieska.
