photo of woman playing with her children 3806953 scaled 1

Covid-19: Drepturile şi obligaţiile părinţilor care stau acasă cu copiii

24 minute • Adina-Georgiana Cocuț • 18 martie 2020


Update 03 aprilie 2020: potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Muncii, părinții care stau acasă cu copiii de până în 12 ani, inclusiv cei care sunt la creșă, primesc indemnizația și pe parcursul vacanțelor școlare care ar fi trebuit să aibă loc.

Update 21.03.2020 : S-a adoptat OUG 30/2020 care modifică Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ. S-a publicat şi HG nr. 217/2020 care conţine normele de aplicare ale acestei legi, astfel încât poate fi de astăzi aplicată de angajatori. Ambele sunt în Monitor Oficial nr. 230/21.03.2020. În cuprinsul articolului de mai jos am adus completări în acord cu noile prevederi.

Update 19.03.2020: În ședința de Guvern din 18 martie 2020, s-au aprobat modificările Legii nr. 19/2020 privind acordarea zilelor libere angajaților care au copiii la școală. Mai jos regăsești principalele prevederi.

Cine este părintele?

Prin părinte,se înțelege:

  1. părintele biologic;
  2. adoptatorul;
  3. persoana care are copilul/copii în încredințare în vederea adopției;
  4. persoana care are în plasament copilul sau în tutelă;
  5. persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare
  6. părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrisă într-o unitate de învățământ.

Beneficiază de aceste prevederi și părintele sau reprezentantul care are un copil cu handicap grav ce primește indemnizație

Condiții pentru acordare:

  • în cazul copiilor cu handicap grav neșcolarizați: activitatea serviciului de zi a părintelui este suspendată ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu
  • în cazul copiilor cu handicap grav cu asistent personal: activitatea serviciului de zi a părintelui este suspendată ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu

Nu se acordă părinților care se află în alt tip de concediu

Zilele libere plătite nu se acordă dacă unul dintre părinți se află în una din următoarele situații:

  • se află în concediu pentru creșterea copilului (spre exemplu, o familie are un copil de 8 ani, dar mama se află în concediu de creștere pentru al doilea copil în vârstă de 1 an)
  • este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  • celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
  • se află în concediu de odihnă/concediu fără plată.

Update 21.03.2020: Prevederile prezentei legi nu se aplică nici în cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sunt suspendate pentru întreruperea temporară a activității angajatorului sau în cazul soțului/soției acestora, în condițiile art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, adică în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Așadar, nu este aplicabilă în cazul în care părintele intră în şomaj tehnic.

În anumite domenii trebuie acordul angajatorului

În cazul unor domenii de activitate, acordarea de zile libere se realizează doar cu acordul angajatorului. Intră aici părinții angajați:

  • la sectoarele nucleare;
  • din unitățile cu foc continuu;
  • din unitățile de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice;
  • din transporturile pe căile ferate;
  • din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților;
  • din unitățile care asigură aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerț alimentar, producție și distribuție medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți;
  • în cadrul unităților farmaceutice.

Legea se aplică drept ultimă variantă

Angajatorii vor acorda zilele libere după epuizarea tuturor opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, inclusiv prin decalarea programului de lucru sau implementarea formelor de muncă flexibile.

Practic, până să acorde zile libere, angajatorul trebuie mai întâi să recurgă la mijloace de lucru flexibile sau să încerce să implementeze telemunca / munca la domiciliu.

Ghid complet Legea 19/2020

Vreau ghidul

Nu spamam. Te poti dezabona oricand.

Prin descarcarea materialului, esti de acord cu activitatile noaste de marketing si trimitere de newsletter.

Powered By ConvertKit


Pe 14 martie 2020, Parlamentul a adoptat Legea specială nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților, pentru supravegherea copiilor, din cauza situaţiei recente a închiderii temporare a unităților de învățământ.

Această lege dă dreptul părinţilor de a beneficia de zile libere, pe timpul închiderii şcolilor, adică pentru 30 de zile, conform decretului privind situaţia de urgenţă, din 16 martie 2020. Însă, trebuie îndeplinite trei condiţii cumulative, conform art 1 alin. (2) şi art. 2 alin (2) din lege:

  1. să aibă copii cu vârsta de până la 12 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ sau copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ, inclusiv la creșă;
  2. locul de muncă să nu permită munca la domiciliu sau telemunca;
  3. celălalt părinte să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere în baza acestei legi

Cererea trebuie depusă la angajator împreună cu declaraţia celuilalt părinte şi cu o copie a certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor.

Cât este cuantumul indemnizaţiei şi cine o plăteşte

Update 21.03.2020: Părinţii care îndeplinesc condiţiile de mai sus primesc o indemnizaţie pentru fiecare zi liberă, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75 % din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Indemnizaţia se plătește de angajator din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al angajatorului şi este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale, după cum prevede art. 3 din Legea 19/2020. Aceasta trebuie acordată pe toată perioada în care autorităţile decid închiderea unităţilor de învăţământ.

Angajatorul va putea cere de la stat decontarea sumelor reprezentând indemnizaţia netă, încasată efectiv de părinte, dar până la închiderea anului fiscal, aceste sume vor fi înapoiate Fondului de garantare din bugetul de stat. Procedura aferentă decontării sumelor nu este cunoscută încă, conform art. 6 din Legea 19/2020 va trebui să fie aprobată în 30 de zile, prin hotărâre de Guvern.

Decretul Preşedintelui României privind situaţia de urgenţă schimbă un pic regulile jocului, în sensul în care anumite categorii de angajaţi, chiar dacă sunt părinţi şi au copii acasă, nu au dreptul la aceste zile libere, dar primesc în schimb sporuri salariale.

Citește și: COVID-19 și relațiile de muncă: tot ce trebuie să știi.

Descarcă gratis modelul de cerere si declaratie

Vreau cererea

Nu spamam. Te poti dezabona oricand.

Prin descarcarea materialului, esti de acord cu activitatile noaste de marketing si trimitere de newsletter.

Powered By ConvertKit

Care sunt categoriile de părinţi excluse de la Legea 19/2020 şi cât este sporul salarial?

Situaţia de urgenţă impune măsuri de urgenţă, astfel că acordarea acestor zile libere, conform art. 31 alin. (1) din decret, nu se aplică părinţilor care:

  • sunt angajați în sistemului național de apărare;
  • sunt angajați în penitenciare;
  • fac parte din personalul unităților sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al Ministrului Afacerilor Interne, al Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de afaceri și al Ministrului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, după caz.

Totuşi, părinţii din această categorie au dreptul la o majorare salarială în cazul de faţă. Cuantumul acestui spor este acelaşi cu indemnizaţia pe care o primeşte părintele care are dreptul să stea acasă şi constă în 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020.

Pot beneficia ambii părinţi de majorarea salarială dacă fac amândoi parte din categoriile prevăzute în Decret?

Legea nr. 19/2020 prevede că indemnizaţia pentru zilele libere se acordă doar unui părinte, celălalt având obligaţia să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu a solicitat acest drept.

Ce se întâmplă în situaţia în care ambii părinţi fac parte din structurile prevăzute în decret, care sunt excluse de la Legea nr. 19/2020 şi implicit de la posibilitatea de a sta acasă pentru supravegherea copiilor? Pot primi amândoi sporul salarial?

Răspunsul este nu.

Decretul prevede, la art. 32 alin. (2), că această majorare se acordă doar dacă celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate de Legea nr. 19/2020.

Din acest articol putem deduce că oferirea sporului are scopul de suplini imposibilitatea unui singur părinte de a sta acasă cu copii. În situaţia în care ambii ar fi obligaţi prin decret să meargă la serviciu, ajutând la implementarea măsurilor privind situaţia de urgenţă, nu înseamnă că ambii trebuie să aibă majorare salarială. Prin urmare, doar unul poate avea o majorare salarială care să înlocuiască drepturile prevăzute în legea menţionată, pentru că aceasta trebuie să acopere cheltuielile şi pierderile suportate de unul dintre părinţi, în situaţia în care ar trebui sa stea acasă cu copii, şi nu a ambilor.

Articolul 32 alin. (2) din Decret mai are o nuanţă: dacă un părinte lucrează într-o categorie neexclusă de la drepturile prevăzute de Legea nr. 19/2020, iar celălalt face parte din structurile menţionate în Decret, atunci acesta din urmă nu poate cere sporul salarial, ca să meargă amândoi la muncă. Dacă primul poate să rămână acasă şi să beneficieze de zile libere şi de indemnizaţie, atunci celălalt este exclus de la majorarea salarială.

De exemplu, să spunem că tatăl este ofițer militar, iar mama lucrează ca vânzător comercial. Tatăl nu poate să ia majorarea salarială, ca să meargă în continuare amândoi la serviciu, pentru că mama are dreptul, conform Legii nr. 19/2020, să-şi ia zile libere pentru a sta acasă cu copiii.

Sporul salarial din Decret vine ca o soluţie pentru acele categorii de persoane care nu pot beneficia de zile libere conform Legii nr. 19/2020, pentru că nevoia lor de a se prezenta la muncă este necesară în situaţia de urgenţă existentă în România, pe fondul pandemiei de coronavirus. Dacă indemnizaţia înlocuieşte salariul propriu-zis pe care l-ar primi un părinte la serviciu, sporul salarial se adaugă la salariu şi este destinat cheltuielilor pe care le-ar suporta tot un părinte, lăsând acasă copilul cu altcineva, cu o bonă spre exemplu, el neavând această posibilitate din punct de vedere legal.

Ce se întâmplă în situaţia unei familii monoparentale, conform Decretului?

Persoana singură din familie monoparentală, aşa cum scrie în art. 1 alin. (3) din Legea 19/2020, este asimilată părintelui, adică beneficiază de dreptul la zile libere pentru supravegherea copiilor şi de indemnizaţie.

Mai mult, aşa cum este normal, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 19/2020, nu i se aplică necesitatea de a avea acea declaraţie din partea celuilalt părinte, întrucât poate fi vorba de o persoană văduvă, de o persoană a cărui soţ este declarat dispărut, ori de o persoană divorţată, situaţii în care ar fi imposibil ori dificil de obţinut. Cu atât mai mult această scutire se aplică în situaţia în care părinţii nu au fost căsătoriţi niciodată, pentru că art. 3 din Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei include la familie monoparentală şi persoana necăsătorită care întreţine singură unul sau mai mulţi copii.

Totuşi, dacă acest părinte este nevoit să meargă la muncă, pentru că face parte din acele categorii de excepţie prevăzute în Decret, nu poate să se prevaleze de o astfel de obligaţie. Legea nu distinge. Chiar dacă este un părinte singur, nu are posibilitatea să rămână acasă şi să aibă grijă de copii, prestarea activităţii sale de muncă este de interes public şi mai importantă în aceste zile.

Decretul, însă, prin majorarea salarială oferită acestor părinţi, vine cu o soluţie pentru ei. Acest spor salarial poate fi folosit de către părintele singur, de exemplu, pentru angajarea unei persoane care să stea cu copiii în lipsa lui. Mai mult, există un proiect de lege, trimis spre promulgare pe 14 martie 2020, care prevede că părinţii pot primi bani de la stat pentru a-şi permite serviciile unei bone, în funcţie de veniturile familiei.

Alte lucruri importante de știut

Măsura se aplică atât în mediul public, cât și în mediul privat.

Numărul de zile acordat potrivit acestei legi se va stabili prin Hotărâre de Guvern.

Care e procedura de urmat în cazul familiilor monoparentale?

Părintele singur va depune doar cererea prin care solicită aceste zile libere.

Se aplică și PFA-urilor?

Nu. Iar aici avem doua situații:

Situația 1: există doi părinți, unul pe contract de muncă, iar al doilea cu PFA în sistem de colaborare. Doar părintele cu contract de muncă poate beneficia de aceste zile libere, dacă nu face parte din categoria exclusă, caz în care va primi sporul salarial.

Situatia 2: părintele singur lucrează de pe un PFA în sistem de colaborare. Nu beneficiază de aceste prevederi întrucât Legea nr. 19/2020 face referire exclusiv la relația angajator – angajat, fără a asimila și persoanele fizice autorizate.

Concluzie

Ca să facem un rezumat, avem următoarele soluții posibile:

  • ambii părinți ai copilului pot să beneficieze de indemnizație: atunci din cei doi se va alege părintele care să stea acasă cu copilul și să o primească, cel mai probabil fiind cel care are salariul mai mic din cei doi;
  • un părinte poate beneficia de indemnizație, dar celălalt face parte din categoriile excluse: atunci doar părintele care poate beneficia de indemnizație o primește, iar celălalt nu are dreptul să o ceară și să primească spor salarial;
  • ambii părinți / părintele monoparental fac parte din categoriile excluse: unul din cei doi va primi sporul salarial, cel mai probabil cel care are salariul mai mare.

Poză de Elly Fairytale pe Pexels.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *