⬅ ÎNAPOI

COVID-19 și GDPR: cum să folosim un termometru sau un termoscanner în mod corect?

Începând cu 15 mai 2020, România a intrat în stare de alertă și, după aproape o săptămână haotică din punct de vedere legislativ, se conturează totuși niște obligații pe care trebuie să le respectăm atât ca angajatori, cât și ca angajați. Una din obligații presupune măsurarea temperaturii persoanelor care intră în incinte, prin folosirea unui termometru (termoscanner).

Mai exact, este vorba despre:

  • Hotârărea CNSSU nr. 24/2020, care a fost abrogată prin Legea nr. 55/2020;
  • Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 – Parlamentul României;
  • Hotărârea CNSU nr. 25/2020 din 18 mai 2020 privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate pe durata pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
  • Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

În aplicarea acestor prevederi există și Ordinul Ministrului Sănătății, nepublicat încă, care prevede noi obligații pentru angajatori și angajați.

https://production.avocatoo.ro/gdpr-covid-19-cum-masuram-temperatura-angajatilor-si-vizitatorilor/

Ce obligații am ca angajator privind măsurarea temperaturii?

În primul rând, trebuie să faci triajul epidemiologic al angajaților și al vizitatorilor, adică al celorlalte persoane cu care nu ai o relație de muncă.

Acest triaj se face diferențiat:

  • pentru vizitatori: măsurarea temperaturii prin orice fel de mijloc, inclusiv contact/non-contact
  • pentru personalul propriu: prin termometru non-contact.

Trebuie să desemnezi un responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituție.

Verificarea temperaturii vizitatorilor se va face la momentul intrării în incintă, iar a angajaților la momentul venirii acestora la muncă, precum și ori de câte ori angajatul intră și iese din clădire.

I. Tipuri de instrumente pentru măsurarea temperaturii

1. Termometru de ureche (“ear gun thermometer”)

Dual Function Ear & Forehead Infrared Thermometer
  • Cu ce seamănă: cu o periuță de dinți electrică fără cap
  • Cum funcționează: Capătul ascuțit, acoperit cu un capac de plastic, e introdus în urechea individului, în timp ce capătul celălalt este ținut de un angajat al aeroportului la 15-20 cm distanță. După fiecare folosire, capacul de plastic este aruncat și înlocuit.
  • Ce măsoară: Temperatura din ureche este foarte asemănătoare cu cea internă. Cu cât poți introduce termometrul mai adânc fără a deteriora membrana internă, cu atât mai precisă va fi măsurătoarea. 
  • Cât de precisă este măsurătoarea: Deși există o marjă de eroare, măsurătoarea este suficient de precisă pentru a detecta febra. 
  • Dezavantaje: Termometrul se poate infecta datorită contactului cu multe persoane; toate capacele de plastic pot reprezenta costuri sporite; angajații intră în contact direct cu vizitatorii; termometrul trebuie calibrat corect. 

Descarcă de aici GRATIS tabelul complet cu sancțiunile din timpul stării de alertă

sau descarcă cu:

2. Scannere corporale cu infrarosu 

Thermal Imaging for Detecting Elevated Body Temperature | FLIR Systems
  • Cu ce seamănă: o cameră foto, montată pe un trepied sau agățată de tavan.
  • Cum funcționează: Detectează căldura corporală, ce va fi apoi transpusă pe un ecran. 
  • Bonus: Mai multe persoane pot fi măsurate odată și acest lucru se poate face din mers (introdus, spre exemplu, la Aeroportul Otopeni în București).
  • Ce măsoară: Temperatura corporală externă. Persoanele ce apar colorate în verde sau galben pot trece mai departe, cele cu roșu sunt oprite pentru mai multe investigații. 
  • Cât de precisă este măsurătoarea: Aceste mașini măsoară temperatura pielii, care nu este întotdeauna conformă cu temperatura internă. Temperatura externă poate fi cauzată și de lucruri precum tensiunea crescută atunci când te grăbești să prinzi un avion sau ai băut un pahar de vin. De asemenea, este ușor de păcălit (e.g. dacă îți stropești apă rece pe față înainte). Au o rată de acuratețe de doar aproximativ 70%.

Aceste termometre au fost populare în Asia în timpul epidemiei de SARS și în timpul gripei aviare. 

3. Termometru de mână (tip “pistol”) cu infraroșu

IR Gun | Purchase an Infrared Thermometer Gun With a -58 to 1102 ...
  • Cu ce seamănă: Un pistol cu raze laser. 
  • Cum funcționează: De la o distanță de aproximativ 15 cm, un angajat țintește laserul către mână sau fruntea unui vizitator/alt angajat și tehnologia cu infraroșu poate estima temperatura internă a acestuia. 
  • Bonus: trebuie dezinfectat mai rar, nu intri în contact direct cu nimeni. 
  • Ce măsoară: Temperatura corporală internă. 
  • Cât de precisă este măsurătoarea: Poate fi influențat de praf, vapori, umiditate etc., dar, în general, este mai precis decât scannerul. Este termometrul preferat în practica din SUA.

II. Ce probleme de protecție a datelor pot apărea prin scanarea temperaturii la locul de muncă? 

Update 20 05 2020: potrivit informațiilor regăsite pe site-ul Ministerului Sănătății, conform ordinului ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, în cazul triajului epidemiologic nu se vor colecta date cu caracter personal.

Odată cu instituirea stării de alertă, companiile și instituțiile din România încep încet încet să redeschidă porțile pentru angajați, clienți și vizitatori, însă cu reguli stricte de igienă și distanțare socială. Pentru a-i proteja cât mai bine pe cei din jur și a încuraja personalul să se întoarcă la muncă, multe firme, muzee, magazine etc. încep să planifice și dotarea locului de muncă, printre altele, cu sisteme de control al accesului, inclusiv cu aparate de măsurat temperatura. 

Cel mai des folosite sunt camerele cu infraroșu, ce permit scanarea simultană a unui număr mare de persoane, prin tehnologia “thermal imaging”, și nu necesită contactul apropiat dintre persoane. Doar în cazul unor valori peste limita stabilită, temperatura este luată din nou de un angajat. 

Companiile nu pot însă justifica această practică doar pe baza autorității domestice a firmei respective. Ele trebuie să se asigure că respectă normele de colectare și de prelucrare a datelor, atunci când adună informații medicale (ce fac parte din categoria de date speciale protejate prin Art. 9(1) GDPR). Acest lucru este necesar deoarece, chiar dacă măsurarea temperaturii nu implică automat colectarea numelui sau a adresei persoanei ce trece prin fața aparatului cu infraroșu, este posibil ca legile de protecție a datelor să fie aplicate și în cazul în care persoanele sunt identificate ulterior.  

În acest caz, datele generate în timpul măsurării automate a temperaturii pot constitui date personale cu caracter special. Acest lucru se aplică mai ales dacă o companie are numeroase alte resurse pe care le poate folosi pentru a identifica persoana respectivă (date ale cititorului de card de acces, sisteme de înregistrare a timpului de muncă, sistem CCTV, cunoștințele persoanelor care supraveghează sistemul de măsurare a temperaturii, personalul care asigură paza, cardurile de identificare ale vizitatorilor sau personalului etc.)

Deși măsurarea temperaturii per se, în lipsa unor documentații ulterioare, nu va genera date personale, folosirea unei camere cu infraroșu ce salvează înregistrările făcute de-a lungul zilei și permite identificarea ulterioară va genera întotdeauna date personale. 

Colectarea informațiilor cu privire la temperatură pentru vizitatori este dificil de justificat din perspectiva interesului public pentru sănătatea populației (Art. 9(2)(i) GDPR), întrucât nu toate persoanele care au febră au neapărat noul tip de coronavirus și, totodată, nu toate persoanele infectate cu COVID-19 prezintă astfel de simptome. Astfel, informațiile cu privire la temperatură nu pot fi corelate și justificate direct pe baza interesului național sau pe fondul necesității în eradicarea virusului/stoparea răspândirii.

Chiar dacă vorbim de un supermarket sau de o altă companie ce se ocupă cu comercializarea de produse, regulile de protecție a datelor trebuie respectate la fel ca în cazul oricărei alte firme. Nu există tratament preferențial, în special pentru că febra în sine nu influențează semnificativ cumva siguranța și igiena locului; principalul risc este împrăștierea virusului pe suprafețe).

Descarcă de aici GRATIS tabelul complet cu sancțiunile din timpul stării de alertă

sau descarcă cu:

III. Ce se întâmplă în alte țări? 

În Italia, prin Decretul de la 11 Martie, măsurarea temperaturii a fost permisă, dar angajatorii sunt nevoiți să angajeze ori un medic, ori un furnizor de servicii specializat, pentru a implementa metode de măsurare a temperaturii. Bazele legale invocate sunt: Art. 6(1)(c) și 9(2)(b) GDPR. 

Organizația mondială a sănătății (ro: OMS, en: WHO) nu menționează și nu recomandă măsurarea temperaturii de către angajați în lista sa de îndrumări. Cu toate acestea, secretarul de stat Raed Arafat a declarat că a luat aceste îndrumări de la OMS.

În Belgia, autoritățile au declarat că un sistem general și sistematic de măsurare a temperaturii nu respectă principiul proporționalității și, deci, nu respectă reglementările GDPR. 

De asemenea, Franța, Luxembourg și Olanda nu permit măsurarea obligatorie a temperaturii fiecărui angajat/vizitator.

În Slovacia, scanarea temperaturii este permisă pe baza condițiilor speciale din Art. 9 și a excepțiilor din Art. 6 

Autoritățile din Spania au declarat că nu te poți baza pe consimțământul persoanelor vizate ca bază legală pentru măsurarea temperaturii, întrucât acesta nu este liber (persoanele vizate nu pot refuza măsurarea temperaturii fără a pierde, în același timp, posibilitatea de a intra la locul de muncă, în școli și spații comerciale sau de a folosi mijloace de transport în comun). 

Monitorizarea temperaturii este permisă în Rusia, deoarece temperatura intră în categoriile speciale de date personale, care pot fi preluate fără acord. Se consideră că acordul indivizilor e dat atunci când aleg să viziteze o anumită instituție. Este, însă, necesar ca angajații și vizitatorii să fie înștiințați atunci când le este măsurată temperatura. Totodată, informațiile pot fi păstrate doar pentru o zi. 

Abonează la newsletter și rămâi informat

IV. Ce este legal în România?

Conform Art. 9(1) GDPR,  datele medicale (incl. temperatura) intră, cel mai probabil, în categoria de date speciale pe care nu este permis să le prelevăm. 

UPDATE: Scanarea temperaturii este obligatorie acum prin lege, astfel că se încadrează în excepția Art. 6(c) GDPR (îndeplinirea unei obligații legale). 

UPDATE 20 05 2020: potrivit ordinului Ministerului Sănătății ce urmează a se publica în Monitorul Oficial, se specifică expres că în cazul triajului epidemiologic prin măsurarea temperaturii nu se vor înregistra date cu caracter personal.

V. Sugestii de măsuri suplimentare pentru asigurarea protecției datelor odată cu protecția angajaților: 

  • Investește într-un sistem de măsurare a temperaturii cu infraroșu (cameră + panou). Vei eficientiza trierea persoanelor care intră în clădire prin scanarea simultană a mai multor oameni și vei evita contactul direct, de aproape, dintre angajați și nou-veniți. Dacă nu îți permiți, poți folosi un termometru de mână tip pistol – angajatul însărcinat cu măsurarea trebuie, însă, protejat prin dezinfectare și mască + mănuși, pentru diminuarea riscului de infectare. 
  • Afișează clar și într-un loc vizibil, la accesul în clădire, un panou care să informeze angajații/clienții cu privire la faptul că temperatura lor va fi măsurată odată cu intrarea în incintă. 
  • Nu păstra informațiile pentru mai mult de 24h, cu excepția situațiilor strict necesare. 

Poză de Ketut Subiyanto pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code