⬅ ÎNAPOI

COVID-19 și remediile contractuale: cum te poate ajuta impreviziunea

În plină pandemie COVID-19, afacerile au fost afectate, iar antreprenorii, mici și mari întreprinzători deopotrivă, caută soluții pentru a diminua efectele economice negative și să optimizeze afacerea. Dacă nu poți invoca forța majoră, una din metodele pe care le ai la îndemână este impreviziunea contractuală: altfel spus, la momentul când ai semnat contractul, era extrem de puțin probabil, aproape imprevizibil, să prevezi că o să vină o pandemie care să închidă tot.

Ca să înțelegi în ce condiții poți folosi acest remediu, trebuie să trecem în revistă mecanismul lui și modul de aplicare. Să începem!

Articolele avocatoo.ro în contextul COVID-19 au fost citite de peste 500.000 de persoane:

Ce este impreviziunea?

Dacă e să luăm exact după e denumită, e o chestie pe care chiar nu am putut s-o prevăd și care afectează buna desfășurare a relațiilor dintre părți.

Impreviziunea este în strânsă corelație cu principiul forței obligatorii a actului juridic, reglementat cu caracter general în cuprinsul art. 1270 alin.1:„contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”.

Astfel, potrivit acestuia, un contract se modifică sau încetează, numai prin acordul părților şi, în lipsa acordului părţilor, prin excepție, în cazurile prevăzute de lege.

Ca regulă, încălcarea principiului atrage nulitatea absolută a actelor juridice (actul este lipsit de efectele sale). 

Însă, nu are un caracter absolut. Atunci când nu mai putem executa o obligație pe care ne-am asumat-o prin intermediul unui contract, de regulă mult mai oneroasă decât cea contractată inițial, datorită unui eveniment neașteptat, va conduce la adaptarea sau desființarea contractului, prin intervenția instanței.

Așadar, impreviziunea este reglementată de legiuitor ca excepție de la principiul forței obligatorii.

Temeiul juridic este reprezentat de art. 1271 din Codul civil:

“dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește”.

Prin urmare, impreviziunea se referă la situații total neașteptate, ce modifică executarea contractului, iar pentru partea care este “forțată” să-și execute obligația ar fi atât de dificil, încât ar ajunge “în sapă de lemn”.

Un exemplu foarte frecvent se întâlnește în materia contractelor de credit când dezechilibrul semnificativ se datorează schimbărilor bruște ale cursului valutar. Adică, undeva prin 2009, 1 euro era egal cu 3 lei și puțin. În prezent, cursul valutar indică pentru euro 4.82 lei. Deci o persoană, pentru un împrumut făcut acum 10 ani, în 2020 ar ajunge să plătească mai mult față de momentul încheierii contractului (dezechilibru financiar).

Care sunt condițiile impreviziunii?

Pentru a putea fi antrenată intervenţia instanţei în contract trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

Condiția 1: Schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului

În principiu, fiind vorba de schimbări obiective și independente de voinţa părţilor.

Momentul intervenirii disproporțiilor vădite dintre contraprestații are un rol fundamental, deoarece prin raportare la acesta se realizează diferențierea dintre impreviziune şi alte instituţii juridice, cum ar fi leziunea. 

Schimbarea împrejurărilor ce duc la nașterea dezechilibrului financiar apar pe parcursul executării contractului şi nu la momentul încheierii acestuia, fapt care diferenţiază impreviziunea de leziune (viciu de consimțământ).

Situațiile deja încheiate nu pot fi avute în vedere. 

Spre exemplu, nu poți invoca impreviziunea pe motiv ca acum 5 ani ai cumpărat un anumit bun și ți se pare că la momentul respectiv era mai scump cu câțiva lei față de un magazin unde l-ai văzut ulterior. Dacă pandemia de COVID-19 este ulterioară încheierii contractului, impreviziunea poate fi invocată cu succes.

Astfel, în cazul un contract încheiat în vara anului trecut, ce a devenit extrem de dificil de executat pentru una dintre părți datorită coronavirusului, aceasta poate invoca impreviziunea pentru că schimbarea împrejurărilor contractului a intervenit după încheierea acestuia.

Ascultă mai jos exact cum poți invoca forța majoră, impreviziunea și cum să negociezi cu partenerii tăi contractuali în perioada pandemiei și post-pandemie.

Condiția 2: Schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea obligaţiei nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului

De regulă, incertitudinea schimbărilor are caracter relativ (nu ai cum să prevezi cu exactitate că va avea loc un cutremur sau nu), criteriu ce diferențiază impreviziunea de forța majoră, ce este definită de o imprevizibilitate absolută și inevitabilă.

Totodată, dacă părțile au prevăzut la momentul încheierii contractului posibilitatea de modificare a contractului și au introdus în contract o clauză de indexare sau de hardship, nu mai poate fi invocată cu succes impreviziunea.

Atenție!  În contextul COVID-19 este important momentul încheierii contractului.

Astfel, dacă contractul a fost încheiat în octombrie 2019 când nu existau cazuri și nici măcar Nostradamus nu putea să prevadă o posibilă pandemie, poate fi invocată impreviziunea (debitorul nu putea să prevadă apariția virusului). În cazul unui contract încheiat în luna februarie a acestui an, când deja în România apăruseră primele cazuri și o posibilă pandemie era deja prevăzută de autorități, impreviziunea nu poate fi invocată.

Condiția 3: Partea aflată în dificultate să nu-şi fi asumat suportarea riscul schimbării împrejurărilor şi nici să nu se poată în mod rezonabil considera că şi-ar fi asumat acest risc

Este necesar ca circumstanţele noi să creeze un dezechilibru semnificativ, de natură a-l pune pe debitor într-o postură economică foarte dificilă. Cel mai comun exemplu, o situaţie falimentară, însă posibilul faliment nu este singurul caz care ar atrage aplicarea teoriei impreviziunii.

Condiția 4: Debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile a contractului

Termenul rezonabil se apreciazăapreciează în funcție de natura obligației contractuale. Intervenția instanței reprezintă pentru partea aflată în dificultate “un plan B”, inițial aceasta încercând negocierea amiabilă a contractului.

Simplu spus, sunt un mic comerciant și am un magazin de cartier. Pandemie, lumea mai mult prin casă, vânzările scad considerabil, profit nu, dar rate, facturi și furnizori care mă bat la cap să le plătesc marfa, încă da. Încerc mai întâi să mă înțeleg cu ei, le spun că nu am avut așa mare câștig din cauza COVID-19, dar fără succes. În această situație pot apela la “planul B”, să invocarea impreviziunii, întrucât o parte are mai mult de câștigat (furnizorii) și am încercat negocierea amiabilă a contractului.

De reținut, aprecierea îndeplinirii sau nu a condițiilor enumerate mai sus rămâne la latitudinea instanței. 

Ar putea fi invocată imprevizunea în contextul COVID-19?

Bineînțeles. Contextul actual se încadrează perfect în categoria împrejurărilor excepționale ce nu puteau fi prevăzute de părți la momentul încheierii contractului. Dacă sunt îndeplinite și celelalte trei condiții enumerate mai sus partea care a fost afectată de un dezechilibru financiar semnificativ poate invoca impreviziunea.

Remediul contractual al impreviziunii poate fi utilizat cu succes mai ales în materia contractelor de credit (programul “Prima Casă”, imobiliar, garantate cu bunuri mobile, leasinguri  etc.).

Astfel, companiile ar trebui să își revizuiască clauzele contractelor de credit existente pentru a evalua dacă se pot conforma în urma perturbărilor recente apărute în activitatea lor. Când executarea contractului ar deveni excesiv de oneroasă datorită schimbărilor excepționale din cauza pandemiei de coronavirus, schimbare ce ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, debitorii pot invoca impreviziunea.

Chiar dacă reprezintă exemplul cel mai des întâlnit în materie, contractele de credit nu sunt singurele față de care poate fi folosită impreviziunea.

Cum am menționat și mai sus, în contextul COVID-19 este extrem de important a se stabili momentului “nașterii” contractului.

Astfel, dacă am un business, import Panettone din Italia, și am niște contracte încheiate prin luna noiembrie, când încă oamenii doar se plimbau liniștiți pe la Colosseum (pandemia nu putea fi prevăzută), iar în contextul actual îmi este extrem de greu să-mi execut obligațiile pentru că lumea se ferește de produsele venite din Italia, nu mai vrea panettone de Paște și nu fac profit (la fel, furnizorii vor banii pe mărfuri) pot să invoc impreviziunea până “se mai liniștesc apele”.

Însă, dacă am în vedere niște contracte încheiate prin luna decembrie, când coronavirus se plimba el liniștit pe la Colosseum (pandemia putea fi prevăzută), nu pot să apelez la impreviziune deoarece schimbările împrejurărilor executării contractelor puteau fi avute în vedere de mine, în calitate de debitor.

Ce pot să obțin dacă invoc impreviziunea?

Cu privire la efectele impreviziunii, instanța poate alege între:

  1. Adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor avute în vedere la momentul încheierii contractului;
  2. Încetarea contractului, la momentul și condițiile pe care le va stabili.

Ca să beneficiezi de impreviziune, trebuie să te adresezi instanței de judecată.


La avocatoo.ro ajutăm afacerile să treacă peste perioada pandemiei în siguranță, prin optimizarea proceselor și găsirea unor soluții viabile. De aceea am lansat ”Trusa de prim ajutor: afacerea ta vs. COVID-19”. Scrie-ne.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code