⬅ ÎNAPOI

Cum a decurs venirea la domnie a lui Carol I al României?

venire domnie carol 1

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul pe care elitele politice din Moldova și Țara Românească l-au ales pentru a pune capăt perioadei de Restriște de după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza.

În definitiv, alesul inițial a fost Filip de Flandra, membru al Casei de Orleans, una dintre pretendentele la tronul Franţei, ocupat la 1866 de împăratul Napoleon al III-lea. Vestea că Principatele Române îl vor ca rege pe Filip l-a nemulţumit pe suveranul francez, iar Filip de Flandra nu a dorit să se complice într-o Europă tulbure, ce avea să fie prinsă de războiul dintre Austro-Prusac. De asemenea, viața de curte era pe placul lui Filip, povești din epocă afirmând că prințul belgian le făcea să ofteze atât pe doamnele de la curte nebăgate în seamă de soții lor, cât și pe soții de la curte nebăgați în seamă de soții[1].

Revenind la Carol, acesta avea să accepte propunerea românilor. Legenda, dar și Elisabeta, viitoarea soție a lui Carol I, au afirmat faptul că domnul prusac ar fi urmărit expunerea lui Brătianu cu o hartă a lumii în faţă, că în cele din urmă ar fi pus mâna pe creion şi, arătând spre linia directă Londra–Bombay care traversează România, ar fi zis: Aceasta este o ţară a viitorului![2].

Călătoria avea să fie cu multiple peripeții, legendele sau poate doar simplele aluzii îmbrăcând-o cu anumite picanterii.

Cert e faptul că domnul prusac a călătorit sub o altă identitate pe baza unui pașaport fals emis pe numele Karl Hettingen, doar la clasa a doua a trenului[3]. În noua identitate era întruchipat un negustor care avea afaceri la Odessa si se menţiona, ca semne particulare, portul ochelarilor, graţie cărora prinţul spera să se facă de nerecunoscut.

Traseul pe calea ferată a fost efectuat pe ruta Dusseldorf – Bonn – Freiburg – Zurich – Viena – Budapesta, iar de la Baziaş se îmbarca clandestin pe un vapor dunărean ce i-a dus la Turnu Severin.

În dimineaţa zilei de 29 aprilie pregătirile pentru plecarea lui Carol sunt pe sfârşite, şi după ce citeşte o mulţime de telegrame de felicitări adresate din România care salutau cu bucurie decizia lui, îşi ia rămas bun de la părinţi şi pleacă spre Renn, unde în gară era aşteptat de consilierul von Werner.

La 4 mai prinţul ajunge la Salzburg, unde era să fie recunoscut de un grup de ofițeri care l-au oprit pentru a-l legitima. La 5 mai ajung la Viena, de unde s-au urcat într-o trăsură pentru a fi duşi la gara Pestei, traversând Ungaria. La 6 mai ajung la Baziaş însă aici plana starea de război, vapoarele având sarcina de a transporta trupe, iar Carol a fost nevoit să petreacă două zile în zona portului.  La 8 mai urcă pe vas, unde o oră mai târziu îşi va face apariţia şi I.C.Brătianu. La ora patru vaporul ajunge la Turnu-Severin.

Carol este recunoscut pentru prima dată în România în momentul coborârii de pe vas, iar I.C.Brătianu se prezintă înaintea lui, rugându-l sa ia loc într-o trăsură pregătită anterior.

Este recunoscut de căpitanul vasului care a exclamat: Mare Dumnezeule! Acesta trebui să fie prinţul de Hohenzollern.

Multipli cercetători au asociat traseul lui Carol, pe calea apei, la data de 8 mai 1866, dinspre Baziaş, pe la Turnu-Severin, asemenea împăratului Traian, în popor menținându-se încă în limbajul colocvial drept „drumul lui Carol”. Intrat în țară cu o identitate falsă de negustor elveţian, acesta avea să ajungă la București la data de 10 mai, unde a fost învestit ca domnitor sub titulatura de „Carol I al României“.

Resurse

[1] https://www.catavencii.ro/primul-rege-al-romaniei-filip-al-belgiei/, accesat la data de 13.12.2020

[2] Paul Lindenberg, Regele Carol I, Traducere din germană de Ion Nastasia, Ediţia a II- a, Editura Humanitas, București, 2016, p. 53.

[3] Mite Kremniyz, Regele Carol al României. Povestea unei vieți, Editura Corint, București, 2014, p. 34.


Articolul pe care l-ați citit face parte din nouă noastră rubrică, o porție de istorie. Editarea articolului şi realizarea imaginii de cover aparțin Mirunei-Casiana Dumitrașcu, redactor Avocatoo. Fotografia lui Carol I a fost preluată de pe www.familiaregala.ro, iar semnătura de pe www.historic.ro. 

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.