⬅ ÎNAPOI

Cum ajungi să ai sechestru pe bunuri și care sunt consecințele?

sechestru bunurihttps://unsplash.com/photos/WdJkXFQ4VHY

Cu siguranță că ai văzut multe știri despre cum anumite bunuri aparținând unor persoane au fost sechestrate și probabil te-ai întrebat ce presupune concret sechestrul asupra bunurilor. Pentru a-ți răspunde la posibilele întrebări, am redactat acest articol care te va ajuta să înțelegi mai bine ce înseamnă să ai sechestru pe bunuri și ce consecințe are această procedură.

Ce înseamnă să ai sechestru pe bunuri?

Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/și imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu. Practic, dacă ai o datorie față de un anumit creditor, spre exemplu o bancă, aceasta poate iniția procedura executării silite pentru a-și recupera sumele de bani pe care le datorezi și/sau anumite bunuri. În acest sens, executorul judecătoresc la care banca ar depune cererea de executare silită va putea pune sechestru pe bunurile mobile/imobile pe care le deții. Partea bună este că vei putea contesta în instanță această măsură printr-o contestație la executare.

Din momentul în care bunurile au fost puse sub sechestru, vei pierde dreptul de a dispune de ele. Cu toate acestea, sechestrul nu acordă creditorului care l-a solicitat o creanță preferențială. Interdicția înseamnă pur și simplu că nu ai dreptul de a vinde bunurile, de a le înstrăina sau de a le greva cu sarcini, spre exemplu să le ipotechezi.

Cum se pune sechestru pe bunuri?

În principiu, procedura executării silite mobiliare se desfășoară în trei etape, și anume:

1. Identificarea și sechestrarea bunurilor;

2. Valorificarea bunurilor supuse urmăriri;

3. Distribuirea sumei obținute în urma valorificării bunurilor.

Pentru început, executorul judecătoresc emite o somație mobiliară cu termen de o zi, prin care îi pune în vedere debitorului să plătească suma datorată către creditor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci executorul va trece la identificarea bunurilor mobile (de exemplu: tablouri, autoturisme, obiecte de uz casnic etc.) pe care le deține debitorul și va pune sechestru pe ele pentru ca proprietarul să nu poată să le înstrăineze.

În acest sens, executorul judecătoresc se va deplasa, în cel mai scurt timp, la fața locului fără somație sau înștiințare prealabilă a debitorului și va aplica măsura sechestrului. În cazul bunurilor supuse unui regim de publicitate, sechestrul asigurător se va înscrie în cartea funciară, Registrul Comerțului, Registrul Național de Publicitate Mobiliară sau alte registre publice, după caz.

Bunurile mobile care se află la domiciliul sau reședința debitorului sau, după caz, la sediul social sau punctul de lucru al acestuia se consideră că îi aparțin, până la proba contrară. În cazul în care debitorul susține că unele bunuri aparțin altei persoane, dar afirmația nu e susținută cu probe, executorul va sechestra bunurile, însă va consemna acest lucru în procesul verbal. Cu toate acestea, executorul judecătoresc nu poate pătrunde în imobilul proprietatea debitorului, decât dacă are o autorizație de pătrundere, dată de instanță în acest sens. Prin urmare, dacă te trezești cu un executor la ușă, nu uita să îi ceri autorizația de pătrundere.

Debitorul va putea împiedica aplicarea sechestrului sau, după caz, va putea obține ridicarea lui numai dacă:

1. plătește creanța, inclusiv accesoriile și cheltuielile de executare, în mâinile creditorului sau reprezentantului său având procură specială;

2. face depunerea cu afectațiunea specială prevăzută la art. 721 alin. (1) din Codul de procedura civilă și predă executorului recipisa de consemnare. În acest caz, executorul judecătoresc va elibera debitorului o dovadă de primire a recipisei, va încheia un proces-verbal în care va face această constatare și, dacă debitorul nu a făcut și contestație va opri urmărirea sau, după caz, va dispune ridicarea sechestrului.

Ce trebuie să conțină procesul verbal de sechestru?

Efectuarea sechestrului se va constata de îndată, la fața locului, printr-un proces-verbal de sechestru care trebuie să cuprindă, conform art. 744 din Codul de procedura civilă, următoarele:

a) somația de plată făcută verbal debitorului și răspunsul lui, dacă a fost prezent;

b) enumerarea, descrierea și evaluarea, după aprecierea executorului, dacă este posibil, a fiecărui bun mobil sechestrat;

c) indicarea bunurilor care, fiind exceptate de la urmărire, nu au fost sechestrate, în cazul în care bunurile sechestrate nu acoperă creanța;

d) menționarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra bunurilor sechestrate;

e) arătarea bunurilor sechestrate asupra cărora exista un drept real de garanție constituit în favoarea unei terțe persoane;

f) arătarea bunurilor sechestrate care au fost sigilate sau ridicate;

g) arătarea persoanei căreia i se lasă în depozit bunurile sechestrate.

Care sunt consecințele sechestrului pe bunuri?

Executorul judecătoresc poate scoate la vânzare bunurile sechestrate, dacă în termen de 15 zile de la aplicarea sechestrului nu au fost plătite suma datorată, toate accesoriile și cheltuielile de executare. Acesta va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitație publică, vânzare directă sau prin alte modalități admise de lege. Cu toate acestea, vânzarea se va putea face de îndată ce bunurile au fost sechestrate, dacă acestea sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii ori dacă păstrarea lor ar necesita cheltuieli disproporționat de mari în raport cu valoarea lor.

Mai jos, poți vedea cum arata un model de proces-verbal de sechestru asupra bunurilor mobile:

Pentru a te lămuri mai bine despre tot ceea ce presupune procedura sechestrului asupra bunurilor, îți propun următorul exemplu:

La data de 03.04.2020 X a încheiat cu Y S.A., contractul de credit nr. 20457 din data de 03.04.2020. În urma acestui contract debitorul X avea de restituit către Y S.A., suma de 68.362,42 lei, în rate lunare pe o perioada de 12 luni. Debitorul a achitat din suma de restituit numai 14.000 lei, iar începând cu luna decembrie a anului 2020, nu a mai restituit nicio sumă.

Deși creditoarea Y S.A., l-a notificat în repetate rânduri pe debitorul X cu privire la achitarea debitului, acesta nu a procedat la achitarea de bunăvoie. În acest sens, la data de 14.01.2021, Y S.A. a depus o cerere de executare silită pe rolul B.E.J. B.A.

Prin cererea de executare silită formulată către B.E.J. B.A., creditoarea Y S.A. a solicitat punerea în executare a titlului executoriu constând în contractul de credit nr. 20457 din data de 03.04.2020, încheiat între Y S.A., în calitate de creditor și X, în calitate de împrumutat.

Creditorul a recurs la procedura executării silite întrucât debitorul nu și-a executat la timp obligația, și anume nu a achitat la timp ratele lunare aferente contractului.

La data de 10.02.2021, B.E.J. B.A. a solicitat instanței de judecată competente încuviințarea executării silite, iar la data de 18.02.2021 aceasta a încuviințat executarea silită prin încheierea nr. 242 pronunțată la data de 18.02.2021, în dosarul nr. Z/22/2021.

În urma acestor proceduri, debitorul a fost somat ca în termen de 1 zi de la comunicarea somației să achite suma de 54.362,42 lei, însă acesta nu a achitat.

Bunurile urmăribile ale debitorului pot fi sechestrate în vederea valorificării lor chiar și cazul în care acestea sunt deținute de o terță persoană. Astfel, în cazul în care bunurile mobile se află în locul care se presupune a fi domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul social sau punctul de lucru al debitorului, până la proba contrară, se prezumă că aparțin acestuia. În cazul în care se afirmă că unele bunuri aparțin altei persoane, dar drepturile acesteia nu rezultă din înscrisuri cu dată certă, executorul judecătoresc va sechestra bunurile, dar va face mențiune despre drepturile pretinse în procesul-verbal de sechestru pe bunuri.

După ce s-a procedat la identificarea bunurilor se va trece la punerea efectivă și concretă a sechestrului. Acesta va fi constatat într-un proces-verbal de sechestru, precum cel din modelul de mai sus, care pe lângă datele de identificare și mențiunile obligatorii prevăzute de lege, trebuie să mai cuprindă și elementele enumerate anterior. După ce executorul judecătoresc a încheiat procesul-verbal de sechestru, ai la îndemână două modalități prin care poți scăpa de sechestru pe bunuri: fie faci o contestație la executare, fie achiți datoria pe care o ai față de creditorul care a introdus cererea de executare.

Poză de Ben Rosett pe Unsplash


Te-ai trezit cu sechestru pe bunuri și nu știi de unde să o apuci și ce să faci? Scrie-ne și te ajutăm.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.