⬅ ÎNAPOI

Cum poți fi tras la răspundere pentru comentarii de pe Facebook?

răspundere comentarii Facebook

În prezent, rețelele de socializare sunt aproape indispensabile comunicării cu ceilalți. În ceea ce privește Facebook, 2.8 miliarde de oameni îl folosesc în 2021, iar pentru mai mult de jumătate dintre aceștia vizitarea platformei face parte din rutina zilnică. Iar întrebarea: ce răspundere am pentru când vorbim de comentarii pe Facebook este tot mai des întâlnită.

Facebook a devenit, în ultimii ani, un spațiu care găzduiește o diversitate de persoane, care se remarcă, în mod evident, printr-o diversitate de opinii și comportamente. Natural, reunirea unui număr imens de oameni proveniți din medii diferite în același spațiu conduce, frecvent, spre apariția de conflicte. Pe lângă dezbaterile firești pe care cu siguranță le-ai observat în secțiunea de comentarii la diferite postări, își fac loc, mai des decât ne-am dori, injurii, jigniri, afirmații cu tentă rasistă, sexistă, homofobă sau xenofobă. În unele cazuri, se ajunge chiar la amenințări.

Pe de altă parte, există pe Facebook și persoane care, prin comentariile pe care le lasă, instigă la infracțiuni grave: viol, agresiune fizică, tortură, omor. În contextul sensibil al pandemiei de COVID-19, în ultimele săptămâni, au avut loc proteste împotriva restricțiilor impuse de autorități. Printre părerile împărtășite pe rețeaua socializare de către publicul larg, s-au regăsit și comentarii care încurajau violența față de forțele de ordine (jandarmi, polițiști), nepurtarea măștilor de protecție în cadrul manifestațiilor din stradă, vandalismul. În aceste condiții, devine tot mai util să ne dăm seama că avem o răspundere pentru acele comentarii de pe Facebook pe care le considerăm ”o joacă”.

Academie pe Legale Avocatoo

De aceea, este esențial să fie aplicate măsuri de filtrare a conținutului de pe platformă și de sancționare a celor responsabili, iar în acest sens fiecare dintre noi, în calitate de utilizator, poate interveni.

În ce condiții cineva poate fi sancționat pentru comentariile pe care le lasă pe Facebook?

Răspunderea pentru comentarii pe Facebook are legătură cu standardele comunității Facebook. Mai întâi, hai să vedem ce presupun acestea. Ele descriu, în principal, ce ne este permis și ce nu atunci când accesăm rețeaua de socializare. Sunt reguli pe care fiecare utilizator trebuie să le respecte, asumându-și, în caz contrar, sancțiunile la care va fi supus. Și sunt măsuri esențiale de asigurare a protecției utilizatorilor pe platformă, precum și de evitare și, eventual, combatere a abuzurilor care pot apărea.

Cei de la Facebook își propun, potrivit acestui set de reguli, să creeze un safe space pentru exprimare, prin intermediul căruia „să permită persoanelor să se facă auzite”. Așadar, platforma oferă garanții pentru libertatea de exprimare, însă ea nu trebuie să fie înțeleasă ca fiind absolută. Mai exact, suntem liberi să ne exprimăm opiniile și credințele, cu condiția de a nu aduce atingere demnității, vieții particulare sau imaginii altora și, firește, de a nu comite sau instiga la comiterea unor infracțiuni.

Astfel, avem posibilitatea de a raporta pagini, grupuri, profiluri, conținut individual și comentarii, în cazul în care sesizăm că acestea nu se încadrează în limitele pe care rețeaua, prin standardele ei, raportate la legislația în vigoare, le urmărește.

De asemenea, avem control asupra a ceea ce vedem și, implicit, consumăm pe Facebook, prin intermediul funcțiilor de blocare, întrerupere a urmăririi și ascundere a unor persoane sau postări care ne deranjează. Există, firește, o linie fină între ceea ni se pare nouă și ceea ce reprezintă cu adevărat conținut nepotrivit în mediul online, astfel că, atunci când, de pildă, raportăm un comentariu și solicităm Facebook ștergerea sa, trebuie să fim cât mai preciși cu privire la motivul pentru care comentariul nu ar trebui să apară pe platformă.

Consecințele pe care autorul comentariului le va suporta variază în funcție de istoricul său pe Facebook, dar și de gravitatea acțiunii sale. În general, un utilizator aflat la prima abatere primește avertisment, iar dacă el va continua să încalce politicile rețelei, se vor impune măsuri mai severe: restricționarea posibilității de a mai posta conținut sau chiar ștergerea profilului. În situații mai grave, când se consideră că există un risc de vătămare fizică sau o amenințare la adresa siguranței publice, platforma își rezervă dreptul de a anunța instituțiile de ordine publică.

Din cele expuse mai sus, rezultă că ține de noi să fim proactivi, prin intermediul mecanismelor pe care le avem la dispoziție, când observăm manifestări precum următoarele:

  • Violență și comportament infracțional

Aici se încadrează limbajul care incită la violență sau o facilitează, persoanele sau organizațiile periculoase (care încurajează public activitățile teroriste, ura, traficul de persoane, omorul și tentativele de omor în masă, crima multiplă), acțiunile de popularizare a unor fapte dăunătoare și infracționale țintite către persoane, afaceri, proprietăți, animale. Tot aici intră și încercările de a vinde sau achiziționa substanțe interzise, medicamente, componente sau muniție pentru arme de foc, dar și activitățile de fraudă și înșelătorie.

  • Atacuri la siguranța utilizatorilor

Comentariile care celebrează sau promovează, fie direct, fie indirect, suicidul sau autovătămarea (inclusiv automutilarea și tulburările de alimentație), dar și comentariile care vizează exploatarea sexuală a copiilor, abuzurile și nuditatea în legătură cu aceștia sunt interzise. Același regim se aplică și comentariilor care încurajează exploatarea sexuală (sau de orice altă natură) a adulților și celor care încalcă drepturile de confidențialitate ale utilizatorilor. Intimidarea și hărțuirea se regăsesc tot la acest capitol.

  • Conținut jignitor

Limbajul care incită la ură, care poate consta în „discursuri violente și dezumanizante, stereotipuri vătămătoare, declarații privind inferioritatea, manifestări ale disprețului, ale dezgustului sau ale respingerii, înjurături și apeluri la excludere ori segregare”, îndeosebi atunci când face referire la categorii vulnerabile (refugiați, emigranți, persoane de diferite religii, rase, orientări sexuale sau care suferă de anumite boli), e sancționat de Facebook. La acesta se adaugă violența explicită, nuditatea, solicitările cu conotație sexuală, precum și comentariile care denotă cruzime.

  • Prejudicierea integrității și a autenticității

Facebook șterge conturile care dăunează comunității, adică cele false, care compromit securitatea altor conturi sau a serviciilor oferite de platformă. Activitatea de tip „spam”, încercările de a colecta informații sensibile ale utilizatorilor sau de accesare fără drept a platformei sunt monitorizate și se încearcă ameliorarea acestora. În ceea ce privește știrile false și elementele media manipulate (fotografii sau videoclipuri editate), e dificil să se realizeze o distincție între conținutul creat cu scopul de a dezinforma populația și conținutul realizat pentru satiră, motiv pentru care ele nu sunt șterse de către Facebook, ci pur și simplu li se reduce gradul de distribuție, fiind afișate cu prioritate redusă în secțiunea „Noutăți”.

  • Încălcarea proprietății intelectuale

Condițiile de utilizare ale Facebook nu permit utilizatorilor să posteze conținut (inclusiv în comentarii) care încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altei persoane, aici fiind încadrate dreptul de autor și de marcă comercială. Astfel, dacă ești titularul unui asemenea drept sau un reprezentant autorizat al titularului, poți raporta conținutul, iar în urma analizei desfășurate de Facebook, acesta va fi șters sau restricționat, după caz.

Ca să fie totul cât mai clar, îți oferim și un exemplu. Mai jos se regăsește un comentariu la o postare prin care o structură de reprezentare a elevilor anunță, alături de alte organizații, lansarea unei inițiative de conștientizare privind comunitatea LGBTQIA+, orientările sexuale și cele romantice, prejudecățile existente în societate și în mediul școlar cu privire la membrii acestei comunități. În România, subiectele „sex” și „orientare sexuală” sunt încă tabu, iar nivelul de acceptare față de persoanele din comunitatea LGBTQIA+, deși în creștere, este mai scăzut decât în alte state europene.

Când vezi un astfel de comentariu, ai posibilitatea de a-l raporta.

După ce ai ales opțiunea de a raporta comentariul, ai mai multe categorii de conținut nepotrivit în care îl poți încadra. E important să faci o selecție, fiindcă, în funcție de detaliile pe care le cuprinde raportul tău, angajații de la Facebook pot filtra și gestiona mai rapid conținutul plângerilor. Evident că o răspundere pentru comentarii pe Facebook se oprește între tine și platformă aici, fără să obții alte despăgubiri.

Vei fi întrebat, mai apoi, dacă postarea încalcă Standardele comunității, despre care am vorbit mai sus. Dacă ești sigur că răspunsul e afirmativ, poți trimite raportul.

Vei primi, la final, o confirmare că raportul tău a fost trimis și se află în analiză.

Raportul de mai sus, pe care l-am trimis pentru a exemplifica, a fost soluționat în mai puțin de 12 ore, iar comentariul utilizatorului a fost șters.

În fine, dacă un comentariu jignitor ți-a fost adresat ție, poți bloca persoana responsabilă, pentru a evita orice potențială interacțiune viitoare cu aceasta.

Deci doar persoana care a lăsat comentariul e responsabilă pentru el?

Ish. Putem spune că doar autorul comentariului suportă în mod direct consecințele faptei sale. Însă, în funcție de locul unde a fost lăsat comentariul, pot exista mai multe persoane a căror sarcină, prin calitatea pe care o au pe platformă, ar fi să se ocupe de gestionarea comentariilor:

  • Administratorii și moderatorii de grupuri

Printre rolurile acestora se numără aprobarea (sau refuzarea) cererilor de înscriere în grup, ștergerea postărilor și a comentariilor adăugate la postări, ștergerea utilizatorilor și interzicerea accesului acestora în grup, în cazul în care aceste măsuri sunt necesare pentru respectarea Standardelor comunității Facebook și pentru buna funcționare a grupului.

Mai mult, Facebook este activ și vânează în mod constant grupurile pentru un comportament neadecvat. Dacă grupul este ”sancționat” de mai multe ori, acesta nu va mai fi la fel de vizibil în căutări sau recomandat, iar majoritatea grupurilor stau în acest lucru.

Poți implementa reguli la nivelul grupurilor, care să te ajute să gestionezi moderarea comentariilor, inclusiv să blochezi postările până să fie aprobate de un moderator.

Acum ai inclusiv ”reguli” în fiecare grup, tocmai ca să te protejezi de o răspundere pentru comentarii pe Facebook. Și e foarte important să știi ce scrii acolo.

E important să știm că Facebook a introdus noi instrumente prin care face administratorii de grupuri mai responsabili pentru comentariile și discuțiile care au loc în cadrul acestor grupuri. În momentul în care mutăm responsabilitatea moderării pe umerii administratorilor, este evident că și răspunderea acestora va fi mai mare. Până la urmă grupurile de Facebook nu sunt un no-mans-land, ci au reguli și persoanele pot fi trase la răspundere pentru comentarii pe grupuri de Facebook.

Imagine: Facebook
  • Administratorii și moderatorii de pagini

Ca administrator al unei pagini, ai posibilitatea de a modera în mod proactiv conținutul publicat pe pagină de către vizitatori. Astfel, poți activa din setările paginii blocarea automată a unor cuvinte, precum și „filtrul pentru obscenități”. Poți ascunde sau șterge comentarii, poți șterge persoane care au apreciat în trecut pagina și, în cazuri justificate, poți interzice anumite persoane, astfel încât ele să nu mai poată publica pe pagină, trimite mesaje către ea, aprecia sau comenta la postări.

Așadar, dacă, spre exemplu, ai lăsat un comentariu la o postare pe o pagină, iar cineva ți-a răspuns cu o amenințare, nu poți să faci plângere penală împotriva administratorilor paginii sau împotriva firmei ori instituției pe a cărei pagină ai comentat, dar poți să le transmiți un mesaj pentru a modera comentariile și a lua măsuri.

Iar pentru moderarea conținutului de pe pagini, Facebook are o întreagă secțiune dedicată în resurse, pe care o poți accesa aici.

Nu doar în pagini, dar chiar și în feedul personal poți să implementezi moderarea comentariilor. În 2021, Facebook a depus eforturi tot mai mari pentru moderarea conținutului astfel încât persoanele să aibă un control mai mare.

Imagine: Facebook

Poate cineva să răspundă și în viața reală pentru comentariile de pe Facebook?

Categoric. Sunt câteva situații bine determinate în care răspunderea unui utilizator Facebook pentru comentariile lăsate pe platformă nu se limitează la ștergerea comentariului, restricționarea accesului său sau ștergerea profilului, ci acesta poate suferi sancțiuni mai grave.

1. Dacă comentariul său reprezintă o amenințare.

Când ești amenințat pe Facebook și ai motive întemeiate să crezi că amenințarea se va concretiza, poți merge la poliție. Recent, a apărut în presă cazul actriței Maia Morgenstern, care a fost amenințată cu moartea printr-un e-mail. Textul primit de aceasta, cu un puternic caracter antisemit, a făcut ocolul Internetului la finalul lunii trecute:

Actrița a depus plângere la poliție în urma evenimentului, iar dosarul penal deschis de către autorități a fost inițial înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și mai apoi declinat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Suspectul a fost identificat și reținut pentru 24 de ore de către polițiștii Direcției de Investigații Criminale, iar potrivit comunicatului Inspectoratului General al Poliției Române, procurorul „a admis propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale și a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar, pentru 60 de zile, față de cel în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de «amenințarea unei persoane sau a unui grup de persoane, prin intermediul unui sistem informatic (…)», faptă prevăzută de articolul 6 indice 1 din O.U.G. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.

Firește, nu e relevantă platforma pe care a fost primită amenințarea. Așadar, dacă ai fost amenințat pe Facebook, poți depune la rândul tău plângere la poliție, descriind fapta care formează obiectul plângerii și menționând identitatea făptuitorului, în cazul în care o cunoști (adică în situația în care contul este unul real, nu fake). Nu uita să atașezi la plângere mijloacele de probă de care dispui (screenshoturi).

Amenințarea este o faptă ilicită care se încadrează la infracțiuni contra libertății persoanei și își are reglementarea în Codul penal:

Art. 26 Amenințarea

(1) Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.

(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

2. Dacă, prin comentariile lăsate, persoana în cauză face cyberbullying.

Cyberbullyingul e definit ca o formă de bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. E un comportament repetat care are ca scop umilirea unei persoane, introducerea unui sentiment de teamă sau șantajarea acesteia. Poate consta în răspândirea de informații false cu privire la cineva, postarea de fotografii jenante sau intime cu acea persoană, hărțuirea prin mesaje și comentarii adresate acesteia, iar lista poate continua.

În vara anului 2020, rețelele de socializare au fost zguduite de un videoclip de pe YouTube, în care vloggerul Colo (Alexandru Bălan), cu peste 850.000 de urmăritori, majoritatea cu vârste sub 18 ani, instiga „în glumă” la violență împotriva unei minore, inclusiv la violarea acesteia. O tânără l-a denunțat, ca urmare a vizionării videoclipului în cauză, iar vloggerul a fost reținut pentru 24 de ore și audiat de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2, după care a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, timp în care nu i s-a mai permis să posteze pe rețelele de socializare.

Ulterior, tânăra care l-a denunțat a devenit victima cyberbullyingului, primind zeci de mesaje și comentarii pe conturile de social media din partea fanilor vloggerilor, în care era jignită și amenințată.

Codul penal reglementează, pe lângă amenințare, și hărțuirea, la art. 208:

(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.

(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În speță, ne interesează alineatul 2, care face referire în mod explicit la hărțuirea prin mijloace digitale.

În iulie 2020, conceptul de „violență cibernetică” a primit o reglementare prin Legea nr. 106/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Potrivit acesteia, violența cibernetică poate însemna „hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima”.

Însă, din păcate, legea reglementează violența cibernetică doar în contextul violenței domestice, adică dacă aceasta se produce „în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.

3. Dacă autorul comentariului defăimează, prin comentariul său, o altă persoană.

Dacă până acum am vorbit despre cazurile în care cineva poate răspunde penal pentru comentariile de pe Facebook, defăimarea este o faptă pentru care operează răspunderea civilă delictuală.

Prin „defăimare” ne referim la acțiunea de a denigra o persoană fizică sau juridică, un produs sau un serviciu, prin informații false care îi pot cauza prejudicii. Sediul materiei (adică ce articole reglementează fapta) se regăsește, în primul rând, în Constituția României, la art. 30, cu privire la libertatea de exprimare, dar și la limitele acesteia. Articolul prevede la alin. (6) că „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. În plus, fiecare persoană beneficiază, conform Constituției, de dreptul la ocrotirea vieții intime, familiale și private. Mai departe, Codul civil stipulează la art. 73 dreptul persoanei la propria imagine.

În cazul în care ești victima defăimării produse de un comentariu de pe Facebook, poți chema autorul său în judecată. Printre lucrurile pe care le poți obține ca urmare a hotărârii instanței se numără: încetarea defăimării, ștergerea comentariului respectiv, interdicția acesteia de a mai lăsa comentarii despre tine, scuze publice pentru prejudiciul adus și, în cazul în care el a fost pecuniar (adică te-a costat, într-un fel sau altul, bani), despăgubirile obținute pot fi la rândul lor pecuniare.

Este important de reținut că defăimarea nu trebuie să fie direcționată neapărat spre tine ca persoană fizică. Dacă, de exemplu, administrezi pagina unei companii, iar cineva lasă comentarii de natură să o denigreze, poate răspunde civil pentru comentariile sale.

Dacă ai fost defăimat în mediul online pe Facebook, suntem aici să-ți apărăm imaginea. Scrie-ne chiar azi și povestește-ne ce ți s-a întâmplat.

Afirmația este valabilă și pentru unele instituții, dovadă fiind decizia nr. 348 din 5 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, prin care o universitate este îndreptățită la despăgubiri pentru prejudiciul moral adus imaginii sale prin defăimare.

Poți afla mai multe despre un caz concret aplicat în care vorbim despre limitele libertății de exprimare și defăimarea în mediul online din videoclipul de mai jos. Sau, altfel spus, ce faci când cineva zice nasoale despre tine în online?

De asemenea, dacă vrei să știi, pas cu pas, cum poți proceda juridic pentru a determina autorul comentariului să răspundă pentru fapta sa, ai întreg procesul detaliat aici.

4. În alte cazuri în care, printr-un comentariu, cineva comite sau instigă la comiterea unor infracțiuni grave.

Există cazuri când Facebook se autosesizează (în cazul amenințărilor directe la adresa siguranței publice, dar și dacă există un risc credibil de vătămare corporală, după cum am spus anterior) și colaborează cu organele de cercetare penală pentru sancționarea utilizatorilor care întreprind activități de natură ilegală pe platformă.

Apropo, postările de pe Facebook pot fi admise ca probă în instanță. Am scris mai multe despre asta aici.

Ce pot face ca să mă simt (mai) în siguranță pe Facebook?

De regulă, ceea ce poți face și în viața reală pentru a te simți în siguranță: restrângerea cercului de oameni cu care interacționezi și o selecție mai strictă a acestora. Poți începe prin a lua următoarele măsuri:

  • Revizuiește-ți lista de prieteni și păstrează în ea doar persoanele cunoscute, pe care le-ai întâlnit personal, și persoanele despre care știi că sunt de încredere, chiar dacă nu interacționezi cu ele în afara spațiului virtual. Nu păstra în lista ta de prieteni conturi fake sau ale unor persoane cu care nu intenționezi să ai contact.
  • Editează din setări confidențialitatea postărilor tale, astfel încât conținutul de pe profilul tău să nu poată fi accesat de către oricine, ci doar de către prietenii din lista ta.
  • Setează opțiunea de a verifica și a aproba etichetele pe care le primești în postările altora. Spre exemplu, dacă cineva te etichetează într-o postare nepotrivită, poți alege dacă va apărea eticheta sau nu. De asemenea, poți alege să omiți includerea postării în cronologia ta.
  • Dacă simți nevoia, limitează persoanele care pot vedea paginile și listele pe care le urmărești, precum și persoanele care îți pot vedea poveștile.

Imagine de Pixabay, de la Pexels

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.