pexels karolina grabowska 4968506

Cum protejează Statul francez acei copii influenceri?

9 minute • Monica Stoica • 25 iulie 2021


În ultimii ani, odată cu dezvoltarea deosebită a rețelelor sociale, termenul de influencer a devenit familiar pentru toată lumea. Cu siguranță, fiecare dintre noi urmărește activitatea unor persoane celebre pe internet, în diferite domenii – lifestyle, makeup, fashion, fitness, gaming și multe altele. În plus, din ce în ce mai multe companii aleg să își promoveze produsele cu ajutorul acestor copii influenceri, ale căror postări sunt urmărite chiar și de milioane de oameni. Am scris mai multe despre influencer marketing aici.

Mai mult decât atât, în prezent, putem vorbi și despre influencerii copii, la rândul lor tot mai vizibili pe social media. Forbes estima că cel mai bine plătit youtuber al anului 2018 a fost un băiat de numai 7 ani, care face unboxinguri și review-uri pentru jucării. Pentru asta, în doar un an, el a încasat 22 de milioane de dolari, având 17,3 milioane de urmăritori în 2018 (în prezent, noul său canal a ajuns la 30 de milioane de abonați).

Deși din ce în ce mai mulți copii sub 16 ani devin influenceri pe social media, exemplele fiind numeroase, legislația nu este adaptată acestui fenomen, ceea ce înseamnă că de multe ori apar probleme în ceea ce privește protecția minorilor. De aceea, decizia Franței de a adopta o lege care reglementează acest domeniu și care protejează copiii influenceri este bine-venită și merită analizată în continuare.

De ce copiii influenceri au nevoie de legi speciale care să îi protejeze?

După cum am văzut, activitatea unor copii influenceri este din ce în ce mai frecventă și mai profitabilă – unii copii care nici măcar nu au vârsta necesară pentru a-și face singuri un cont pe social media, care poate nici nu sunt destul de mari încât să știe să citească, au o prezență online care generează venituri semnificative.

Toate platformele de social media, precum Youtube, Instagram, TikTok sau Snapchat, impun o vârstă minimă de 13 ani pentru ca un utilizator să își creeze un cont, această vârstă putând fi chiar mai mare în unele țări, în funcție de legislația națională. Ca urmare, majoritatea conturilor acestor influenceri copii sunt create și administrate de părinții lor, care încasează și veniturile de pe urma publicității și a colaborărilor. Problema este că, de multe ori, părinții nu separă veniturile copiilor de cele proprii, astfel încât copiii nu beneficiază de pe urma muncii lor.

Dar poate fi considerată activitatea acestor influenceri „muncă”? Ei bine, da. Extinderea acestui fenomen ridică numeroase întrebări legate de timpul de muncă, remunerație, protecția copiilor, sănătatea și siguranța lor, educația și așa mai departe. Chiar dacă se spune că cei mici „se distrează” în timp ce filmează acele clipuri sau fac poze, de multe ori, asupra lor există o presiune enormă din partea părinților. Există chiar și cazuri în care acești copii sunt abuzați de părinți, fiind filmați fără consimțământ sau chiar forțați să se comporte într-un anumit fel. Astfel, sănătatea lor psihică și, uneori, chiar integritatea fizică le sunt amenințate. În plus, programul de muncă de pentru acei copii influencer poate interfera cu orele de școală, astfel încât educația copiilor este afectată negativ, drepturile lor fiind deci încălcate.

Siguranța copiilor este pusă în pericol și de către cei care vizualizează videoclipurile sau postările lor. În 2019, mai multe branduri au refuzat să mai difuzeze reclame pe Youtube după ce s-au descoperit multiple comentarii explicite ale unor pedofili la adresa unor copii. Ca urmare, platforma a dezactivat comentariile pentru aproape toate videoclipurile în care apar copii, cu unele excepții, precum cele ale creatorilor celebri, dacă videoclipurile lor „prezintă un risc mic de a atrage comentariile agresorilor” și cu condiția ca secțiunea de comentarii să fie moderată în mod activ.

Vedem, astfel, că influencerii copii se confruntă cu multe riscuri, activitatea lor nefiind, în principiu, reglementată legal. În acest context, o lege nou intrată în vigoare în Franța reprezintă un pas important înainte.

Cum au fost reglementate aceste probleme în Franța?

Anul acesta, pe 19 aprilie, în Franța a intrat în vigoare Legea 2020-1266 privind reglementarea exploatării comerciale a imaginii copiilor mai mici de 16 ani pe platformele online, adoptată în octombrie 2020. De ce e asta important? Pentru că este prima lege care oferă protecție acel copii influenceri, cel puțin într-o anumită măsură.

Legea nu se referă la toți copiii care apar pe social media, ci doar la cei care lucrează online și a căror activitate produce venituri. Ea oferă aceeași protecție ca cea prevăzută prin lege pentru copiii modele și actori din Franța. Așa cum aminteam, activitatea lor este considerată muncă, legea modificând mai multe secțiuni din Codul muncii.

Necesitatea unei aprobări prealabile

În primul rând, legea franceză prevede că este nevoie de o aprobare individuală prealabilă din partea autorităților administrative pentru ca un copil de mai puțin de 16 ani să fie subiectul principal al unor imagini sau înregistrări difuzate cu titlu lucrativ pe o platformă online.

În plus, dacă minorul are între 13 și 16 ani, pe lângă autorizația administrativă, este nevoie și de acordul scris al acestuia.

Dacă acordă aprobarea, autoritatea administrativă va trebui să-i informeze pe reprezentanții legali (părinți sau tutore) cu privire la protecția drepturilor copilului în contextul realizării acestor videoclipuri. Informarea trebuie să se refere în special la consecințele difuzării imaginii copilului asupra vieții sale private, la riscurile psihologice, la importanța frecventării școlii de către copil, dar și la obligațiile financiare ale părinților (pe care le vom analiza imediat). De asemenea, se vor formula recomandări cu privire la orele de lucru și la asigurarea unor condiții sigure de filmare.

În cazul în care o postare este publicată în absența acestei aprobări obligatorii, platforma în cauză va fi ținută să retragă conținutul respectiv, la solicitarea autorităților administrative competente.

Ce se întâmplă cu veniturile copiilor

După cum am văzut, activitatea influencerilor copii poate produce venituri foarte mari, așa că o întrebare importantă rămâne cea de a ști cum ne asigurăm că aceștia vor beneficia cu adevărat de pe urma muncii lor.

Astfel, legea prevede că doar o parte din aceste venituri poate fi lăsată la dispoziția reprezentanților legali. Cea mai mare parte va trebui depusă la Casa de depozite și consemnațiuni (echivalentul CEC-ului din România), adică într-un depozit bancar, până la majoratul sau, după caz, emanciparea copilului. Copilul este deci singurul titular al veniturilor obținute din munca sa, putând dispune de ele când devine adult, ceea ce îl protejează de eventualele abuzuri din partea părinților.

Obligațiile platformelor online

Legea în discuție impune anumite obligații și în sarcina platformelor online, care vor trebui să adopte niște guideline-uri speciale privind:

  • Informarea utilizatorilor cu privire la dispozițiile legale în domeniul difuzării imaginii copiilor sub 16 ani prin intermediul serviciilor acelei rețele și cu privire la riscurile, în special psihologice, asociate difuzării acestor imagini;
  • Informarea minorilor sub 16 ani asupra consecințelor psihice și juridice ale muncii lor online și asupra mijloacelor de care dispun pentru a le fi protejate drepturile, demnitatea și integritatea morală și fizică;
  • Încurajarea raportării de către utilizatori a postărilor în care apar minori sub 16 ani, dacă acestea aduc atingere demnității sau integrității morale și fizice a acestora;
  • Luarea măsurilor necesare pentru a împiedica folosirea datelor cu caracter personal colectate de la minori în scopuri comerciale, spre exemplu pentru a opri targetarea publicitară a unor anumite categorii de vârstă etc.

Dreptul de a fi uitat

Un ultim aspect extrem de important este recunoașterea dreptului de a fi uitat, adică a dreptului la ștergerea datelor cu caracter personal, la cererea copilului. Astfel, dacă minorul solicită acest lucru, platformele vor fi obligate să șteargă conținutul respectiv, fără a fi nevoie de intervenția sau măcar de consimțământul părinților.

Prin urmare, acei copii influenceri pot avea de acum controlul deplin asupra propriei imagini, prevedere pusă în acord cu legislația europeană, mai exact cu articolul 17 din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care protejează dreptul de a fi uitat.

Există o astfel de legislație și în alte țări?

În acest moment, Franța este singura țară care a adoptat o lege ce protejează în mod expres copiii influenceri.

O încercare de reglementare a acestui domeniu s-a remarcat și în Statele Unite. În California, New York, Louisiana și New Mexico se aplică o lege datând din 1939, numită Legea Coogan, care protejează copiii actori. Aceasta cuprinde prevederi asemănătoare cu legea franceză în ceea ce privește veniturile obținute de actorii minori, un anumit procent fiind depozitat obligatoriu într-un cont bancar la care doar actorul are acces de la data majoratului. Totuși, legea nu a fost (încă) extinsă și în cazul copiilor influenceri, astfel încât internetul rămâne considerat o „zonă gri”.

Din păcate, deși fenomenul copiilor influenceri este din ce în ce mai prezent și în România, nici aici nu există vreo lege care să reglementeze această sferă de activitate.

Concluzie

Că suntem de acord cu acest fenomen sau nu, copiii influenceri sunt din ce în ce mai prezenți pe rețelele de socializare, ajungând uneori chiar și la zeci de milioane de urmăritori (și de dolari). În ciuda acestei influențe, nu trebuie să uităm că aceștia sunt în continuare niște copii, care pot fi supuși unor abuzuri diverse și care au, deci, nevoie de protecție.

Primul pas înainte a fost făcut de Franța, prin reglementarea autorizațiilor necesare pentru desfășurarea acestui tip de activități, a obligațiilor platformelor online, a destinației veniturilor obținute de copii și a dreptului de a fi uitat.

Rămâne, deci, de văzut cât de eficientă se va dovedi în practică legea franceză pentru protecția copiilor influenceri, dar și dacă și alte țări vor urma acest model în viitor.

Fotografie creată de Karolina Grabowska, de la Pexels


Activezi în domeniul digital, social media și e-commerce? Știm exact care sunt ”hibele” juridice și te ajutăm să devii #legal. Scrie-ne și povestește-ne despre proiectul tău!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *