⬅ ÎNAPOI

Cyberbullying – înţelegere, prevenire şi combatere

Se poate vorbi despre cyberbullying atunci când internetul, telefonia fixă sau mobilă, precum şi alte forme de tehnologie digitală sunt folosite de indivizi pentru a ameninţa, umili, hărţui, supăra o altă persoană.  Această formă modernă de bullying a devenit, din păcate, din ce in ce mai răspândită. Deşi devine, din ce în ce mai mult, o preocupare publică, societatea are nevoie de o mai mare conştientizare a problemei pentru ca aceasta să fie abordată şi prevenită.

La fel ca în cazul multor schimbări din cadrul societăţii, internetul şi social media au schimbat şi modul în care acest tip de agresiune poate apărea. Tehnologia digitală permite utilizarea mai multor dispozitive pentru ca un comportament dăunător şi intimidant să poată fi răspândit şi repetat. Platformele digitale oferă agresorilor mijloacele pentru a ajunge la o audienţă vastă, îngreunând şi misiunea de pedepsire a acestor persoane a căror identitate este, de cele mai multe ori, anonimă.

În Marea Britanie există legi care se aplică şi în cazul cyberbullying-ului, cu toate că nu privesc, în mod special, această problemă: Legea privind protecţia împotriva hărţuirii (the Protection from Harassment Act), Legea privind criminalitatea şi tulburările (the Crime and Disorder Act), Legea privind comunicările (the Communications Act) şi Legea privind defăimarea (the Defamation Act 2013).

Problemele întâmpinate în crearea unor legi specifice acestei metode de hărţuire sunt:

  • Cyberbullying-ul este o problemă internaţională. Tocmai de aceea, ţările trebuie să ia măsuri de combatere a acestuia şi este necesară o abordare coordonată la nivel mondial pentru dezbaterea acestei probleme
  • Care este rolul filialelor social media în abordarea acestei probleme, ce ar trebui să facă acestea şi dacă ar trebui să fie răspunzătoare penal pentru astfel de cazuri? Care sunt limitele libertăţii de exprimare şi unde se situează aceasta în acest domeniu?
  • Cum ar trebui să fie definită hărţuirea cibernetică? Fiind o problemă modernă în plină ascensiune, este posibil ca ea să fie definită cu riscul de a nu se ţine cont de o rapiditatea cu care evoluează epoca digitală?

În ciuda dificultăţilor, societatea trebuie să adopte măsurile necesare pentru a încerca să prevină hărţuirea cibernetică. Unele dintre strategiile recomandate sunt:

  • Explicaţi-le copiilor despre modul în care informaţiile online pot fi folosite şi distribuite la nivel global
  • Identificaţi şi explicaţi riscurile care privesc schimbul de informaţii online
  • Informaţi copiii despre impactul pe care îl poate avea un timp prelungit petrecut online asupra lor şi a celorlaţi
  • Utilizaţi controlul parental, mai ales prin configurarea dispozitivelor copiilor în acest sens, în special în ceea ce priveşte setările de confidenţialitate
  • Fiţi conştienţi de „masquerading” – utilizarea unei identităţi false pentru a hărţui persoane în mod anonim. Recent, au existat numeroase cazuri de utilizare a identităţii celebrităţilor pentru a atrage atenţia copiilor.

Cyberbullying-ul poate apărea, de asemenea, şi la locul de muncă. Cercetările sugerează că 1 din 5 angajaţi a experimentat o formă de agresiune cibernetică, fapt ce a condus la creşterea stresului şi apariţia bolilor. Angajatorii au o obligaţie legală faţă de angajaţi de a asigura un mediu de lucru sigur. Dacă tehnologia unei companii este folosită pentru hărţuirea cibernetică a angajaţilor, angajatorii se confruntă cu încălcarea propriei lor obligaţii legale de îngrijire.

În cazul în care aflaţi că cineva a fost agresat pe cale cibernetică, este important să:

  • Acordaţi asistenţă victimei
  • Să înregistraţi incidentul şi să îl investigaţi, dacă este necesar
  • Dacă nu sunt implicate acţiuni criminale, să luaţi măsurile necesare pentru eliminarea materialului ofensator. În cazul în care a fost comisă şi o infracţiune, aceasta trebuie raportată poliţiei
  • Opriţi distribuirea conţinutului supărător. Dacă identitatea persoanei care a cauzat umilinţa este cunoscută, obligaţi persoana respectivă să elimine materialul. Dacă identitatea acesteia este anonimă, contactaţi furnizorul de servicii pentru ca acesta să elimine conţinutul ofensator
  • Informaţi alte persoane cu privire la această problemă, în general, pentru a spori conştientizarea acesteia.

Internetul şi mass-media permit oamenilor să distribuie cunoştinţe şi să înveţe cum să prevină astfel de cazuri, într-un mod pozitiv. Prevenirea prin cunoaştere amănunţită este esenţială, dar societatea şi legea trebuie să înţeleagă că nu orice agresiune cibernetică va fi împiedicată, iar atunci când acest lucru se întâmplă trebuie să existe acţiuni clare care să îi pună capăt.

În România, art. 208, alin. (2) din Noul Codul Penal prevede că:

Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *