⬅ ÎNAPOI

Dacă îți deschizi o afacere în România, ar trebui să iei în considerare câteva sau toate aceste drepturi de proprietate intelectuală

Vrei să îți deschizi o afacere? Te-ai interesat care ar fi pașii necesari, ți-ai făcut un plan și deja ai totul pregătit? Ei bine, nu te grăbi! Cu siguranță ai mai auzit de noțiunea de drepturi de proprietate intelectuală, întrucât există diverse forme de proprietate intelectuală peste tot în lume (chiar și acest site, Avocatoo, reprezintă o marcă, deci, o formă de proprietate intelectuală), în multe domenii, iar cel al afacerilor face bineînțeles parte din ele. Ca în cazul tuturor drepturilor, încălcarea acestora presupune anumite consecințe, așa că dacă nu te-ai gândit până acum la ele, probabil ar fi bine să iei în considerare măcar câteva din aceste drepturi de proprietate intelectuală (dacă nu chiar toate) esențiale în mediul afacerilor, pe care ți le vom prezenta în cele ce urmează.

Proprietatea intelectuală cuprinde orice poate fi considerat creație a minții. În România, Proprietatea Intelectuală se împarte în:

  • Proprietate industrială, adică invențiile, mărcile și indicațiile geografice, desenele și modelele industriale și
  • Proprietate literară, artistică și științifică ce cuprinde dreptul de autor, ce au ca obiect creații artistice, opere literare, de artă, dar și drepturi conexe, ce aparțin artiștilor interpreți, producătorilor și organismelor de difuzare.

Pe teritoriul României avem în vigoare privind aceste drepturi de proprietate intelectuală atât o legislație națională, cât și norme de drept ale Uniunii Europene aplicabile în toate statele membre. Câteva dintre aceste acte normative sunt:

În continuare, vom oferi o privire de ansamblu în ceea ce privește aceste drepturi pentru a avea în vedere aspectele importante atunci când dorești să îți deschizi o afacere în România, însă pentru o analiză mai detaliată este indicată consultarea legislației sus-menționate.

Marca

Drepturi înregistrate: Dacă îți deschizi o afacere, ar fi cel mai indicat să iei în considerarea înregistrarea firmei sau a brandului tău ca marcă, întrucât, în România, simpla legitimitate a brandului nu va asigura protecția sa.

Teritoriu: În funcție de tipul mărcii alese, acestea pot beneficia de protecție pe teritorii diferite, după cum urmează:

Citește și: Vreau să înregistrez o marcă. Unde încep?

Verificări prealabile: Chiar dacă brandul tău are o legitimitate într-o altă țară sau pe un alt teritoriu, este recomandat ca înainte de a depune cererea de marcă în România să efectuezi o căutare prealabilă pentru a vedea dacă pe teritoriul țării există deținători de marcă anteriori ce pot obiecta cererea de înregistrare. Pentru a verifica dacă există o marcă anterioară identică sau mult prea asemănătoare cu marca ta, este nevoie de efectuarea unei cercetări documentare fie de către oficiu, fie de către un consilier în proprietate industrială.

Cercetarea de marcă se realizează verificând registrele fiecărui oficiu în parte, în funcție de nivelul e protecție pe care îl dorești. Astfel, se va verifica atât la nivelul OSIM-ului, dar și la registrul european, întrucât România este un stat membru UE, precum și la nivelul oficiului mondial, pentru teritoriul României sau UE. Avem și pe Youtube un video despre cercetarea prealabilă de marcă, pentru a vedea mai în amănunt ce presupune aceasta și de ce este importantă.

Clase: Atunci când depui cerere pentru înregistrarea unei mărci, este necesar să menționezi produsele și/sau serviciile pentru care intenționezi să folosești marca. Avem pe de-o parte clasificarea de la Viena, care se referă la elementele figurative sau grafice ce se regăsesc în marcă și, pe de altă parte, de o importanță mai mare pentru viitorii titulari de marcă, clasificarea de la Nisa. Aceasta din urmă se referă la activitățile pe care le vei realiza sub marca respectivă și cuprinde 45 de clase: clasele 1-34 sunt destinate produselor, iar clasele 35-45 serviciilor.

Proces de înregistrare: Ulterior verificării prealabile, pasul următor constă în depunerea cererii de solicitare a înregistrării mărcii dorite împreună cu reprezentarea sa grafică, alături de dovada plății taxelor necesare. Apoi, cererea ta va fi publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI), iar timp de două luni după publicare, titularii unor mărci anterioare pot formula opoziții dacă observă asemănări între marca lor și marca nou publicată. În cazul în care nu s-au formulat opoziții sau au fost respinse, se va realiza o nouă publicare în BOPI, în două luni de la emiterea deciziei de înregistrare, după care te poți bucura de întreaga protecție oferită de marca ta.

Încălcare: Ei bine, dacă ai deja o marcă înregistrată și observi că cineva dorește să înregistreze o marcă identică sau asemănătoare cu a ta, poți formula o opoziție în termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI dacă vorbim de o marcă națională sau trei luni dacă este o marcă UE. Articolul 26 al Legii nr. 84/1998 stabilește condițiile impuse pentru formularea a unei cereri de opoziție (să fie formulată în scris, să fie indicate atât bazele legale avute în vedere în formularea acesteia, cât și motivele concrete pentru care oficiul ar trebui să dispună respingerea mărcii în cauză, să fie atașată dovada plății înregistrării opoziției). Dacă însă marca nu a fost înregistrată, dar este utilizată direct pe piață, soluțiile ar fi notificarea titularului mărcii respective pentru a înceta utilizarea aceasta (soluție care este de preferat întrucât presupune costuri mai mici și este mai eficientă) sau demersurile litigioase. Aceste proceduri sunt prezentate mai în detaliu în articolul următor.

Durata protecției: Marca oferă protecție pentru o perioadă limitată la 10 ani, însă această perioadă poate fi reînnoită succesiv cu încă 10 ani de câte ori se va dori prin plătirea unei taxe de reînnoire, astfel că te poți bucura de protecție eternă asupra mărcii tale.

Marcare: Simbolul de înregistrare a mărcii ® trebuie utilizat numai după obținerea unei înregistrări valabile și acesta ne arată că titularul mărcii deține drepturi exclusive asupra acesteia pe teritoriul unde a fost înregistrată. Simbolul TM poate fi utilizat pentru a indica o marcă înainte ca o cerere să fie depusă sau în timp ce aceasta este în așteptare. Acesta nu trebuie folosit neapărat, însă este o modalitate bună de a semnala intenția înregistrării mărcii de către titular.

Alte înregistrări: Simpla utilizare a unui logo sau deținere a unui domeniu de site nu îți va oferi protecție asupra acestora pentru a-i împiedica pe alții să îți utilizeze marca, așa că cel mai indicat ar fi ca și acestea să fie înregistrate drept marcă.

Indicații geografice

Ce poate fi protejat? Indicația geografică este utilizată pentru produsele ce au o origine geografică specifică, datorită căreia prezintă anumite calități specifice și se bucură de o anume notorietate. Un tip special de indicație geografică o reprezintă denumirea de origine, utilizată pentru acele produse care prezintă o calitate specială datorată mediului geografic de proveniență. Aceste indicații geografice sunt utile pentru a oferi consumatorilor informații despre calitatea și originea produselor. Există însă și indicații geografice „generice”, ce desemnează mai degrabă un tip de produs decât locul său de proveniență (exemplu: „muștarul de Dijon”, asociat pe timpuri cu muștarul produs în orașul francez Dijon a devenit astăzi un tip de produs în sine).

Drepturi: În ceea ce privește legislația națională, avem Legea nr. 8/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, iar la nivel internațional mai multe tratate administrate de către WIPO vizând protecția indicațiilor geografice (Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale din 1883, Aranjamentul de la Lisabona privind protecția indicațiilor locului de origine a produselor și înregistrarea lor internațională).

Încălcare: Conform cadrului legislativ, persoanele neautorizate să folosească o anumită indicație geografică (deoarece astfel pot risca să inducă publicul în eroare cu privire la originea și calitatea produselor) pot fi sancționate dacă încalcă aceste prevederi prin interzicerea utilizării neautorizate a indicației, plata unor daune și amenzi sau chiar pedeapsa cu închisoare în cazuri grave.

Brevetul de invenție

Ce poate fi protejat? Brevetul oferă drept exclusiv asupra unei invenții, care poate fi fie un produs nou, fie un procedeu ce aduce o nouă metodă de a face ceva sau de a rezolva o problemă.

Condiții de înregistrare: Articolul 7 din Legea nr. 64/1991 prevede ca ceea ce face o invenție brevetabilă este să fie rezultatul unei activități de creație științifică și tehnică, să reprezinte o noutate, să aibă aplicabilitate industrială și să reprezinte o soluție tehnică.

Teritoriu: Ca și în cazul mărcilor, brevetele sunt protejate teritorial, în funcție de oficiul la care au fost depuse cererile de brevet – astfel, o protecție asigurată într-un anumit teritoriu nu va asigura automat și protecția în cadrul unui alt teritoriu. Brevetele pot fi acordate atât de oficiile naționale de brevete, cât și de oficiile regionale, precum ar fi Oficiul European de Brevete (European Patent Office – EPO). Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (Patent Cooperation Treaty – PCT) acordat de către WIPO prevede că depunerea unei cereri internaționale unice are același efect ca cererile naționale depuse în țările desemnate. Prin depunerea unei cereri, solicitantul poate cere protecție în oricâte state semnatare dorește.

Procedura de acordare: Primul pas necesar pentru a obține un brevet este depunerea unei cereri de brevet. Această cerere conține în general titlul invenției, domeniul tehnic din care aparține, o descriere a sa (formulată clar și într-un mod în care o persoană cu un nivel mediu de cunoștințe să o poată înțelege), însoțită de ilustrații (desene, scheme, grafice) pentru o mai bună înțelegere, dar și mai multe „revendicări”, adică informații pe baza cărora să se poată stabili întinderea protecției acordate de brevet. După depunerea cererii de brevet la OSIM, se poate opta pentru continuarea procedurii de brevetare prin alegerea uneia dintre următoarele:

  • pe cale națională, la OSIM, cu cheltuieli ce pot fi cuprinse intre 1000-3000 Euro
  • pe cale europeană, la EPO, cu cheltuieli ce pot fi cuprinse intre 28 000-35 000 Euro
  • pe cale internațională, conform PCT, cu cheltuieli ce pot fi cuprinse intre 35 000-50 000 Euro

Aceste cheltuieli sunt suportate de regulă de unități industriale care aplică și valorifică invenția și mai rar de către inventatorii ce doresc să-și valorifice singuri invenția. Procedura de brevetare a invenției se împarte în procedura premergătoare înregistrării cererii de brevet, ce durează 1-6 luni, și procedura ulterioară înregistrării cererii acesteia, ce durează 3-5 ani.

Încălcare: Ca în cazul mărcilor, este necesară o cercetare prealabilă înainte de a lansa o invenție în România, chiar și în cazul în care invenția este deja recunoscută în alte state ale lumii, întrucât pot exista brevete diferite în România care sunt încălcate de invenția ta.

Durata protecției: Durata de protecție oferită de un brevet este în general limitată la 20 de ani, perioadă după care titularul pierde drepturile de brevet, iar invenția intră în domeniul public.

Desenele și modelele industriale

Ce poate fi protejat? Desenele și modelele se referă la aspectul, forma, configurația sau decorarea întregului sau unei părți a unui produs. Cerințele de protecție includ faptul că designul este nou și creează o impresie generală diferită față de orice design anterior existent deja pe piață.

Drepturi: În urma înregistrării desenului sau modelului, se eliberează un certificat de înregistrare. Durata protecției asigurată de acesta este de 10 ani, însă poate fi prelungită cu încă 3 perioade succesive de 5 ani fiecare. Această protecție este în general una națională, însă, conform Aranjamentului de la Haga privind depozitul internațional de desene și modele industriale, administrat de către WIPO, solicitantul poate cere protecție în oricare stat-parte al tratatului, prin efectuarea unui singur depozit fie la WIPO, fie la oficiul național al unei țări semnatare.

Dreptul de autor și drepturi conexe

Ce poate fi protejat? Legea nr. 8/1996 stabilește că drepturile de autor asigură protecție pentru orice opere literare, artistice, științifice și nu numai, indiferent dacă a fost făcută publică sau dacă este nefinalizată ori chiar în stadiu incipient. În strânsă legătură cu acestea se regăsesc și drepturile conexe, de care beneficiază artiștii interpreți sau executanți pentru prestația lor, producători de înregistrări audio pentru creațiile lor, organismele de difuzare pentru programe radio sau TV.

Drepturi: În România, protecția drepturilor de autor și a drepturilor conexe se obține automat, fără a fi nevoie de o înregistrare a acestora sau a altor formalități. Legislația acestor drepturi oferă însă multiple posibilități de apărare ale acestora, în cazul în care este semnalată o încălcare a lor: intentare de acțiuni civile și chiar și de urmărire penală, solicitări de despăgubiri. În contextul digitalizării și a posibilității răspândirii informațiilor, WIPO încearcă să creeze un cadru legislativ care să ofere o protecție cât mai bună a acestor drepturi, prin tratatele administrate: WIPO Copyright (WCT), privind drepturile de autor, și WIPO Performances and Phonograms Treaty (WPPT), privind drepturile conexe.

Durata protecției: Protecția drepturilor de autor conform legislației naționale este pe durata întregii vieți a autorului și se prelungește cu încă 70 de ani, în cazul în care acesta are moștenitori.

Marcare: Cea mai bună practică de a marca lucrarea originală este cu ajutorul simbolului drepturilor de autor ©, numele autorului/creatorului și anul creării – astfel, terții sunt anunțați că lucrarea este protejată prin drepturi de autor și pot în acest fel lua cunoaștere de titularul acestor drepturi.

Citește și: Cum protejăm drepturile de proprietate intelectuală? – Avocatoo

Gestionarea proprietății intelectuale

Bilanț: Este indicat să realizezi periodic un bilanț al activelor tale de proprietate intelectuală (IP audit) pentru a te asigura că protecția proprietății tale intelectuale este actualizată și a putea avea în vedere cele mai bune modalități de a-ți proteja și impune drepturile.

Licențiere și transfer de drepturi de proprietate intelectuală: Drepturile de proprietate intelectuală pentru o afacere pot reprezenta bunuri imobiliare necorporale foarte valoroase. De aceea, ele pot fi licențiate, transferate, vândute sau utilizate în scopul de a asigura investiții.

Dacă deții o proprietate intelectuală și dorești să acorzi unei alte persoane juridice dreptul de a o utiliza, poți încheia un așa-numit contract de licență prin care poți acorda uneia sau mai multor entități posibilitatea de a utiliza proprietatea respectivă. În cazul acordării unor licențe multiple, acestea pot fi deschise sau limitate ca domeniu de aplicare, în funcție de sectoarele industriale sau zonele geografice. Pentru acordarea acestei permisiuni, vei primi o sumă de bani, de regulă un anumit procent de vânzări. În cazul licenței, vei rămâne titular al dreptului (nu are loc un transfer de proprietate) și implicit responsabil pentru întreținerea acestora.

Dacă însă dorești să transferi această proprietate intelectuală, să o vinzi practic, (ceea ce înseamnă că nu vei mai putea utiliza proprietate – dacă nu există o clauză în contract ce permite expres acest lucru – și nu vei mai avea nicio responsabilitate legată de aceasta, dar nici beneficiile ce decurg din potențialele comercializări ale sale), va fi nevoie să închei un contract de transfer sau cesiune.

Aplicare: De asemenea, s-ar putea să dorești sau să fii nevoit să utilizezi protecția oferită de proprietatea ta intelectuală pentru a-ți impune drepturile împotriva altor persoane.

La Avocatoo suntem specializați în industrii creative și știm cât de important este să-ți protejezi afacerea și creațiile de la bun început.
Scrie-ne astăzi și povestește-ne despre proiectul tău.

Concluzie

Proprietatea intelectuală este din ce în ce mai prezentă în realitățile zilelor noastre, mai ales datorită evoluțiilor sociale, economice și tehnologice, interferând cu numeroase domenii de activitate asupra cărora își lasă amprenta. Dacă probabil până acum nu ți s-a părut foarte pronunțată sau importantă legătura dintre aceasta și mediul afacerilor, sperăm că acest articol ți-a oferit o viziune mai clară asupra proprietății intelectuale și asupra drepturilor ce o protejează, drepturi pe care ar fi indicat să le ai în vedere atunci când dorești să îți deschizi o afacere în România.

Fotografie de Diego PH pe Unsplash

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.