DECIZIA 615/2006
5 minute • Miruna Casiana Dumitrașcu • 21 decembrie 2017
| 1. |
Autorul sesizãrii
|
Din textul deciziei reiese faptul cã autorul sesizãrii este reprezentat de Curtea de Apel Timișoara – Secția comercialã și de contencios administrativ. |
| 2. |
Obiectul sesizãrii
|
Sesizarea se referã la ridicarea unei excepții de neconstituționalitate de cãtre o persoanã fizicã, Mãlin Bot, fiind parte a unui litigiu, o excepție referitoare la dispozițiile art.2 lit.b), art.12 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) din Legea nr.544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public, cât și ale art.158 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii. Excepția de neconstituționalitate este supusã unui control a posteriori, control defensiv, pe cale de excepție. |
| 3. |
Motivarea sesizãrii
|
În ceea ce privește Legea nr.544/2001, autorul excepției susține cã se aduce atingere dreptului de a avea acces liber la informațiile de interes public prin faptul cã, prin noțiunea de “informație de interes public” nu se înțelege (deși ar trebui) și cele referitoare la persoanele fizice care exercitã funcții publice sau de autoritate publicã, reprezentând astfel informații cu caracter esențial pentru membrii unei societãți, așadar ar trebui ca fiecare dintre aceștia sã aibã la dispoziție orice informație cu privire la aceste persoane de fiecare datã când solicitã acest lucru. Pe de altã parte, dispozițiile criticate din Codul muncii cu privire la confidențialitatea salariilor nu este în conformitate cu legea noastrã fundamentalã, întrucât este aplicabil și persoanelor fizice la care s-a fãcut referire anterior, cele ocupând funcții publice. Se adaugã faptul cã salariul acestora ar trebui sã fie, de altfel, public, exact cum este și funcția acestora, încadrându-se la “informație de interes public”, deoarece remunerația provine din fondurile statului, iar fiecare cetãțean are dreptul de a cunoaște modul în care se realizeazã cheltuielile publice. |
| 4. |
Decizia Curții Constituționale
|
Curtea Constituționalã se pronunțã în legãturã cu excepția de neconstituționalitate ridicatã și, evaluând argumentele sesizãrii, ajunge la concluzia ca aceasta trebuie sã fie respinsã, fiind o decizie definitivã și general obligatorie, dispozițiile puse spre controlul de constituționalitate nefiind în contradictoriu cu Constituția. |
| 5. |
Motivarea deciziei Curții Constituționale
|
Criteriu formal – Curtea Constituționalã a fost legal sesizatã și este componentã, potrivit dispozițiilor art.146 lit.d) din Constituție, ale art.1 alin.(2), ale art.2,3,10 și 29 din Legea nr.47/1992, sã soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Criteriu material – Curtea constatã cã în Legea nr.544/2001, art.2 lit.b), se definește noțiunea de “informație de interes public”, neexcluzând astfel informațiile privitoare la cei ce ocupã funcții publice. [Art. 2- “In sensul prezentei legi: [..] b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitãțile sau rezultã din activitãțile unei autoritãți publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației [..] ] Dar, tot la acest articol, la litera c), este precizatã noțiunea de “informație cu privire la datele personale” și se specificã “orice informație privind o persoanã fizicã indentificatã sau identificabilã”. Cu privire la art.12, lit.d), acesta precizeazã cã datele personale nu pot fi fãcute publice. [Art.12 – “(1) Se excepteazã de la accesul liber al cetãțenilor, prevãzute la art.1, urmãtoarele informații: [..] d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii […]“] Totuși, și datele persoane reprezintã un interes public, dar doar “în mãsura în care afecteazã capacitatea de exercitare a unei funcții publice”. Așadar, cele referitoare la viața intimã, familialã și privatã, dreptul la imagine sunt protejate de lege prin Constituție. [Art.14- “(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetãțeanului pot deveni informații de interes public numai în mãsura în care afecteazã capacitatea de exercitare a unei funcții publice[..]” ] Curtea Constituționalã a României mai adaugã faptul cã salariile personalului din instituțiile sectorului bugetar sunt stabilite prin acte normative, fiind publice. Aceste salarii intrã în bugetul public, buget care are în componența sa și aceste cheltuieli cu personalul și cu salariile. Doar cã salariul concret al unei persoane este strict confidențial și nu mai prezintã un interes de ordin public, salariu obținut fiind luând în calcul mai multe coordinate, spre exemplu importanța muncii depuse, riscurile muncii, șamd, articolul 158 regãsindu-și astfel aplicabilitatea. [Art.158- “(1) Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua mãsurile necesare pentru asigurarea confidențialitãții. (2) Ȋn scopul promovãrii intereselor și apãrãrii drepturilor salariaților, confidențialitatea salariilor nu poate fi opusã sindicatelor sau, dupã caz, reprezentanților salariaților, în strictã legãturã cu interesele acestora și în relația lor direct cu angajatorul.” |
