curtea constitutionala q magazine

Decizia 799/2011

4 minute • Miruna Casiana Dumitrașcu • 21 decembrie 2017


 

1.

 

Autorul
sesizării
În conformitate cu Art. 150 cu privire la Inițiativă revizuirii Constituției României, aceasta poate proveni din partea “Presedintelui României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.” În cazul de față, așa cum prevede textul deciziei, “Presedintele României a înaintat Curții Constituționale proiectul de lege privind revizuirea Constituției României, inițiat la propunerea Guvernului”. Așadar, ne aflăm în primul caz citat anterior din Art. 150. 
2.  

Obiectul
sesizării
În ceea ce privește obiectul sesizării, se constată, prin intermediul Deciziei prezente, faptul că aceasta are, ca scop, revizuirea Constituției României, și anume aducerea unor completări, modificări, sau, după caz, abrogării anumitor articole, alineate și litere ale alineatelor cu scopul de a o adapta la realitatile societății actuale.
3.  

Motivarea
Sesizării
(Art.44 & Art. 133)
Prin propunerea de revizuire a art.44 se urmărește răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, astfel că averea unei persoane este prezuma că fiind dobândită ilicit.
Prin propunerea de revizuire a art.133 se urmărește  creșterea numărului de reprezentanți ai societății civile și scăderea numărului de judecători și procurori, precum și alegerea Președintelui CSM din cadrul ambelor părți.
4.  

Decizia
Curții Constituționale
     (Art.44 & Art.133)

 
Și
 

Motivarea
deciziei
Curții Constituționale

 

Asupra modificării Art. 44 din Constituția României (Dreptul de proprietate privată) prin eliminarea tezei a două din alin. (8) potrivit căreia “Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, Curtea Constituțională a constatat că s-a mai pronunțat asupra unor proiecte de lege ce prevedeau acest lucru, de fiecare dată ajungându-se la concluzia că această suprimare este întru totul neconstituțională. Așadar, având în vedere motivarea ca printr-o modificare a unui articol trebuie să se aibă în vedere păstrarea anumitor garanții constituționale sau chiar adăugarea, s-a concluzionat că această eliminare nu va fi aprobată deoarece va avea ca efect eliminarea unei garanții a dreptului de proprietate și astfel se ajunge la încălcarea limitelor revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituție.
 
Asupra modificării Art.133 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, se reține faptul că CC a decis că alin. (2) lit.a) și b) și alin.(3) sunt neconforme cu Constituția României, încălcându-se astfel independența justiției, alin. (5) fiind supus atenției Președintelui României iar alin.(4) și alin.(6) vor fi aprobate. 
 Motivarea CCR în cazul alin.2, lit.a) și lit.b) a fost, prin natură CSM-ului de a fi garant al independenței justiției, faptul că acesta implică următorul lucru: judecătorii și procurorii trebuie să aibă o pondere corespunzătoare imperativului constituțional (dintre care 5 judecători și 5 procurori) ceea ce contravine modificării lit.b) în cadrul căreia se dorește numirea a 6 reprezentați ai societății civile de către Parlament, punând astfel în discuție dacă se mai poate vorbi despre CSM că garant al independenței justiției, având astfel consecințe nefaste în desfășurarea activității de natură juridică.
 
 Motivarea CCR în cazul alin.(3) a făcut referire la alegerea Președintelui CSM, acesta jucând un rol important în ceea ce privește activitatea acestei instituții, astfel deducandu-se că trebuie să întrunească anumite condiții pentru a putea fi capabil de a o conduce și nu poate fi ales, în acest sens, din cadrul reprezentanților societății civile, aceștia neavând pregătirea necesară precum o are un judecător sau procuror, astfel atingând, din nou, garanțiile constituționale.
 
5.  
 Aspecte legate de procedura
Președintele României, la cererea Guvernului, a înaintat un proiect de lege cu privire la revizuirea Constituției României, urmând că acest proiect de lege să fie trimis Curții Constituționale pentru a analiză concretă a modificărilor incluse în acesta și pentru a decide dacă aceste modificări sunt sau nu constituționale și dacă aduc beneficii pentru ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale precum și a organizării statului. CCR decide astfel prin majoritate de voturi, fiind o decizie definitiva și general obligatorie. Decizia s-a comunicat Președintelui României și s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *