Demisia în alb: ce este, ce efecte are și care sunt consecințele?
7 minute • Cojocariu Denisa-Gabriela • 02 noiembrie 2021
Ce este demisia?
Demisia este un instrument pe care îl are la îndemână salariatul, mai exact reprezintă intenția salariatului de a-și încheia contractul individual de muncă. Codul Muncii definește demisia în art. 81 ca fiind “actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea termenului unui termen de preaviz“. Așadar, dacă vrei ca demisia pe care o scrii să fie efectivă, adică să conducă la încetarea contractului de muncă pe care l-ai încheiat, atunci: trebuie să-i spui angajatorului, mai precis îi înmânezi foaia pe care ai scris-o, ce poate să fie motivată sau nu. Ce este important de menționat, demisia trebuie redactată în scris.
Ce reprezintă demisia în alb?
Dacă citim articolul din Codul Muncii referitor la demisie, observăm că nu reglementează și “demisia în alb“. De aici și concluzia că este nelegală și încalcă prevederile legislației muncii. Cu toate acestea, este întâlnită în practică. Dar ce reprezintă? Demisia în alb este un act pe care îl impune angajatorul. Cu alte cuvinte, salariatul, fie înainte, fie în momentul semnării contractului individual de muncă, semnează și o demisie, însă nu o datează. Salariatul se află în ipostaza de a accepta demisia în alb sau de a renunța, dar cu riscul ca viitorul contract să nu se încheie.
De asemenea, mai există și ipoteza în care, pe parcursul executării contractului de muncă, angajatorul vine și îți zice să semnezi o demisie în alb, ca să fie.
Spre exemplu, dacă lucrezi pentru o firmă de livrări și îi ceri șefului o mărire de salariu, poate să ți-o dea cu jumătate de gură, dar te pune să semnezi o demisie în alb. Sau poate că vrei să iei un credit și vorbești cu șeful tău să îți schimbe contractul de muncă din perioadă determinată în nedeterminată. Ca el să-și asigure spatele, te pune să semnezi o demisie în alb, ca să te poată da afară oricând.
Deși persoana care decide faptul că respectivul contract de muncă își va înceta efectele este angajatorul, efectele pe care le produce demisia în alb sunt asemănătoare cu cele de la încetarea contractului din inițiativa salariatului, respectiv de la demisie.
Unul din riscurile la care este expus salariatul care a semnat o astfel de decizie este cel prin care angajatorul îl anunță că de la o anumită dată va fi dat afară. De aceea este important să citești cu atenție toate documentele înainte să le semnezi.
Cum arată demisia în alb?
Fotografie creată de Andrea Piacquadio, de la Pexels
Poate fi anulată în instanță?
Salariatul trebuie să motiveze faptul că demisia nu reprezintă voința sa reală, astfel spus este afectată de viciul de consimțământ al violenței. Mai precis, salariatul a fost constrâns să semneze demisia, iar dacă nu se supunea acestei condiții a angajatorului, contractul individual de muncă nu se încheia.
Instanța de judecată trebuie să verifice dacă cele afirmate de salariat intră sub sfera de incidență a noțiunii de violență, respectiv dacă amenințarea cu un rău făcută asupra salariatului îi produce o stare de temere justificată ce o face să încheie un act juridic, act ce în alte condiții nu l-ar fi contractat. Viciul de consimțământ al violenței este apreciat într-un mod subiectiv de către judecători, ținând seama printre altele de: vârsta salariatului, starea socială și orice împrejurări ce l-ar fi putut influența starea la momentul semnării actului.
În continuare vom prezenta câteva cazuri întâlnite în practică.
Un prim exemplu este Hotărârea nr. 551/2019 pronunțată de Tribunalul Vâlcea. În fapt, reclamantul susține că a intimata a emis decizia de concediere, având ca temei legal art. 81, alin. 7 din Codul Muncii, cu toate că acesta nu a depus nicio demisie în această perioadă. În apărarea sa, reclamantul a motivat că s-a aflat în concediu medical, iar decizia de concediere este ilegală, deoarece a fost emisă și comunicată pe durata incapacității temporare de muncă, aducând, în acest sens, înscrisuri doveditoare (certificatele medicale).
De asemenea, reclamantul susține că “decizia de încetare a raporturilor de muncă se întemeiază pe o cerere de demisie, scrisă și semnată la momentul angajării”, pe care însă nu-și amintește să o fi semnat la momentul încheierii contractului.
În apărarea sa, intimata a susținut că decizia de concediere este legală, dar nu a putut dovedi existența unei demisii din partea reclamantului, astfel că instanța a dispus că “modalitatea prin care intimata a înțeles să dispună încetarea contractului individual de muncă este una nelegală. Salariatul nu a formulat o cerere de demisie, astfel că angajatorul nu putea uza de prerogativa renunțării la termenul de preaviz, deci nici de dispozițiile art.81 alin.7 din Codul Muncii”, prin urmare, decizia de concediere este nelegală.
Întru-un alt exemplu, Hotărârea nr. 744/2018 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiectul contestația la decizia de concediere, instanța a reținut că încetarea raporturilor de muncă s-a realizat prin acordul părților, “iar la baza deciziei a stat cererea contestatoarei care, potrivit acesteia, a fost semnată în alb și datată în fals de un fost angajat al intimatei”. În fapt, s-a arătat că decizia de încetare a contractului individual de muncă nu a fost semnat nici de angajator, nici de salariat, astfel că nu se poate reține existența consimțământului părților, iar decizia de concediere este nelegală.
Există însă și situații când salariatul nu poate să-și dovedească afirmațiile în fața instanței. Un exemplu în acest sens este Hotărârea nr. 2350/2021 pronunțată de Tribunalul Argeș. În fapt, reclamantul susține că i-a fost desfăcut contractul de muncă, aflând de această decizie printr-un apel telefonic și “i s-a comunicat faptul că aveam o demisie semnată în alb”. În apărarea sa, susține că a luat cunoștință de decizia de concediere în momentul în care a venit un curier și trebuia să semneze actele, însă a refuzat. Intimata, prin întimpinare, a susținut că reclamantul s-a s-a prezentat personal la sediul angajatoarei, cu demisia semnată, acesta doar înregistrând-o. În acest caz, instanța a reținut că susținerile formulate de reclamant nu au fost dovedite, respingând cererea ca nefondată.
Ce se întâmplă după ce se anulează?
Dacă instanța constată că încetarea contractului individual de muncă s-a dispus în mod ilegal, va dispune următoarele:
- va anula decizia de concediere;
- va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul ( conform art. 80, alin. (1) din Codul Muncii);
- la cererea expresă a salariatului, angajatorului trebuie să-l reintegreze, în mod efectiv, pe postul deținut anterior.
Concluzie
Demisia în alb este un instrument nereglementat în dreptul intern, însă destul de frecvent utilizat de angajatori, deoarece evit procedura de concediere. Cu toate că este ilegal, nu există și o sancțiune expresă în legislația muncii pentru astfel de practici. Astfel, sfatul nostru este să citești cu atenție orice document semnezi, iar dacă angajatorul îți impune să semnezi o foaie în alb (că poate îi trebuie mai târziu) să refuzi să îți pui semnătura.
Fotografie creată de energepic.com, de la Pexels
