Dezindexarea unor informații sensibile de către un motor de căutare nu echivalează cu ștergerea datelor de pe site-ul inițial

• GDPR

80 minute • Ana-Maria Udriste • 25 septembrie 2019

Cum funcționează dexindexarea?

Motoarele de căutare online, precum Google, sunt agregatori de conținut – practic acestea scanează diferite site-uri și face o bază mare de date cu informațiile regăsite prin care caută apoi să-ți întoarcă rezultatele.

Atunci când faci o cerere de dezindexare (delistare) către Google, asta înseamnă că îi ceri să nu îți mai întoarcă respectiva informație în căutări. Însă informația rămâne pe site-ul inițial, căruia i te poți adresa separat.

Dreptul de a fi uitat și dezindexarea

Dreptul de a fi uitat permite oricărei persoane să ceară ca un operator de motoare de căutare să scoată anumite rezultate legate de numele său și prenumele din rezultatele căutării. Această eliminare nu implică ștergerea informațiilor de pe site-ul inițial, a decis CJUE în cauza C-136/17.

Pe scurt, Curtea de Justiție a hotărât că:

Citește în paginile următoare comunicatul de presă CJUE și hotărârea integrală.

Mai jos găsești comunicatul de presă al CJUE. Hotărârea integrală este în pagina următoare.

Interdicția privind prelucrarea anumitor categorii de date personale sensibile se aplică și operatorilor de motoare de căutare

În cadrul unei cereri de dezindexare, trebuie efectuată o evaluare comparativă între drepturile fundamentale ale persoanei care solicită dezindexarea și cele ale utilizatorilor de internet potențial interesați de aceste informații

Doamna G.C. și domnii A.F., B.H. și E.D. au acționat în fața Conseil d’État (Consiliul de Stat, Franța) împotriva Commission nationale de l’informatique et des libertés (Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți, Franța) (CNIL) în legătură cu patru decizii ale acesteia prin care refuză să pună în întârziere societatea Google Inc. pentru a proceda la dezindexarea a diverse linkuri incluse în lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele lor. Aceste linkuri duc spre pagini de internet publicate de terți care conțin, printre altele, un fotomontaj satiric referitor la o femeie politică postat sub pseudonim, precum și articole care menționează calitatea uneia dintre persoanele interesate de responsabil pentru relații publice al Bisericii Scientologice, punerea sub acuzare a unui om politic și condamnarea altei persoane interesate pentru fapte de agresiune sexuală asupra unor minori.

Conseil d’État a adresat Curții de Justiție mai multe întrebări cu privire la interpretarea normelor de drept al Uniunii referitoare la protecția datelor cu caracter personal. Conseil d’État solicită să se stabilească în special dacă, având în vedere responsabilitățile, competențele și posibilitățile specifice ale operatorului unui motor de căutare, interdicția pentru alți operatori de a prelucra date care fac parte din anumite categorii speciale (precum opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice, precum și viața sexuală) se aplică și unui asemenea operator.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește că, întrucât activitatea unui motor de căutare este susceptibilă să afecteze semnificativ și în mod adițional în raport cu cea a editorilor de site-uri internet drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, operatorul acestui motor, în calitate de persoană care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate îndeplinește cerințele dreptului Uniunii pentru ca garanțiile prevăzute de acesta să își producă efectul deplin și pentru ca o protecție eficientă și completă a persoanelor vizate, în special a dreptului lor la respectarea vieții private, să poată să fie realizată efectiv.

Curtea subliniază, în continuare, că se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice, apartenența la sindicate, precum și prelucrarea de date privind sănătatea sau viața sexuală, sub rezerva anumitor excepții și derogări. În plus, cu excepția unei derogări speciale, prelucrarea datelor referitoare la infracțiuni, condamnări penale sau măsuri de securitate se poate efectua numai sub controlul autorității publice, iar un registru complet al condamnărilor penale nu poate fi ținut decât sub controlul autorității publice.

Curtea consideră că această interdicție și aceste restricții se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de dreptul Uniunii, ansamblului operatorilor care efectuează asemenea prelucrări.

Ea subliniază însă că operatorul unui motor de căutare nu răspunde pentru faptul că datele cu caracter personal vizate de dispozițiile menționate figurează pe o pagină de internet publicată de un terț, ci pentru indexarea acestei pagini și în special pentru afișarea linkului către aceasta în lista rezultatelor prezentată utilizatorilor de internet în urma unei căutări. Interdicția sau restricțiile se aplică operatorului unui motor de căutare în temeiul acestei indexări și, așadar, prin intermediul unei verificări care trebuie efectuată, sub controlul autorităților naționale competente, pe baza unei cereri formulate de persoana vizată.

Curtea constată, în continuare, că, deși drepturile persoanei prevalează, ca regulă generală, asupra libertății de informare a utilizatorilor de internet, acest echilibru poate fi însă repus în discuție în funcție de natura informației în discuție și de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate și în funcție de interesul publicului de a dispune de informația respectivă, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de această persoană în viața publică.

Astfel, Curtea concluzionează că, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare privind un link către o pagină de internet pe care sunt publicate date sensibile, acesta trebuie să verifice, pe baza tuturor elementelor relevante din speță și ținând seama de gravitatea ingerinței în drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, dacă includerea acestui link în lista de rezultate, care se afișează în urma unei căutări efectuate plecând de la numele acestei persoane, se dovedește strict necesară pentru protecția libertății de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină de internet prin intermediul unei asemenea căutări.

În plus, atunci când prelucrarea se referă la date care sunt făcute publice în mod manifest de către persoana vizată, un operator al unui motor de căutare poate refuza admiterea unei cereri de dezindexare, cu condiția ca această prelucrare să îndeplinească ansamblul celorlalte condiții de legalitate, iar persoana vizată să nu se poată opune acestei prelucrări din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară.

În sfârșit, în ceea ce privește paginile de internet care conțin date referitoare la o procedură judiciară în materie penală desfășurată împotriva unei anumite persoane, care se referă la o etapă anterioară a acestei proceduri și nu mai corespund situației actuale, revine operatorului motorului de căutare sarcina de a aprecia dacă această persoană are dreptul ca informațiile în discuție să nu mai fie, în stadiul actual, legate de numele său prin intermediul unei liste de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său. Pentru a aprecia acest drept, operatorul motorului de căutare trebuie să ia în considerare ansamblul împrejurărilor speței, precum în special natura și gravitatea infracțiunii în discuție, desfășurarea și rezultatul procedurii menționate, timpul scurs, rolul jucat de această persoană în viața publică și comportamentul său în trecut, interesul publicului la momentul cererii, conținutul și forma publicării, precum și repercusiunile acesteia pentru persoana menționată.

Operatorul unui motor de căutare este astfel obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini de internet pe care figurează informații referitoare la o procedură judiciară căreia i-a făcut obiectul o persoană fizică și, dacă este cazul, informații referitoare la condamnarea care a rezultat, atunci când acestea se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund situației actuale, în măsura în care se constată că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați.

Curtea precizează de asemenea că, chiar dacă operatorul unui motor de căutare ar constata că persoana vizată nu are dreptul la dezindexarea unor astfel de linkuri pentru motivul că includerea linkului în cauză se dovedește strict necesară pentru a concilia drepturile la respectarea vieții private și la protecția datelor acestei persoane cu libertatea de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați, acest operator este obligat, în orice caz, cel târziu cu ocazia cererii de dezindexare, să organizeze lista de rezultate astfel încât imaginea globală care rezultă pentru utilizatorul de internet să reflecte situația judiciară actuală, ceea ce necesită în special ca linkurile către paginile de internet care includ informații cu privire la acest subiect să apară în primul rând pe această listă.

Sursa: comunicat de presă CJUE

Ediție provizorie

HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră)

24 septembrie 2019(*)

„Trimitere preliminară – Date cu caracter personal – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea acestor date care figurează pe pagini web – Directiva 95/46/CE – Regulamentul (UE) 2016/679 – Motoare de căutare pe internet – Prelucrarea datelor conținute pe site‑uri web – Categorii de date specifice prevăzute la articolul 8 din această directivă și la articolele 9 și 10 din acest regulament – Aplicabilitatea acestor articole în cazul operatorului motorului de căutare – Întinderea obligațiilor acestui operator în raport cu articolele menționate – Publicarea datelor pe site‑uri web numai în scopuri jurnalistice, artistice sau literare – Incidență asupra prelucrării unei cereri de dezindexare – Articolele 7, 8 și 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”

În cauza C‑136/17,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Conseil d’État (Consiliul de Stat, Franța), prin decizia din 24 februarie 2017, primită de Curte la 15 martie 2017, în procedura

GC,

AF,

BH,

ED

împotriva

Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL),

cu participarea

Premier ministre,

Google LLC, succesor în drepturi al Google Inc.,

CURTEA (Marea Cameră),

compusă din domnul K. Lenaerts, președinte, domnul A. Arabadjiev, doamna A. Prechal, domnul T. von Danwitz, doamna C. Toader și domnul F. Biltgen, președinți de cameră, și domnii M. Ilešič (raportor), L. Bay Larsen, M. Safjan, D. Šváby, C. G. Fernlund, C. Vajda și S. Rodin, judecători,

avocat general: domnul M. Szpunar,

grefier: doamna V. Giacobbo‑Peyronnel, administratoare,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 11 septembrie 2018,

luând în considerare observațiile prezentate:

–        pentru AF, de el însuși;

–        pentru BH, de L. Boré, avocat;

–        pentru Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL), de I. Falque‑Pierrotin, de J. Lessi și de G. Le Grand, în calitate de agenți;

–        pentru Google LLC, de P. Spinosi, de Y. Pelosi și de W. Maxwell, avocats;

–        pentru guvernul francez, de D. Colas, de R. Coesme, de E. de Moustier și de S. Ghiandoni, în calitate de agenți;

–        pentru Irlanda, de M. Browne, de G. Hodge, de J. Quaney și de A. Joyce, în calitate de agenți, asistați de M. Gray, BL;

–        pentru guvernul elen, de E.‑M. Mamouna, de G. Papadaki, de E. Zisi și de S. Papaioannou, în calitate de agenți;

–        pentru guvernul italian, de G. Palmieri, în calitate de agent, asistată de F. De Luca și de P. Gentili, avvocati dello Stato;

–        pentru guvernul austriac, de G. Eberhard și de G. Kunnert, în calitate de agenți;

–        pentru guvernul polonez, de B. Majczyna, de M. Pawlicka și de J. Sawicka, în calitate de agenți;

–        pentru guvernul Regatului Unit, de S. Brandon, în calitate de agent, asistat de C. Knight, barrister;

–        pentru Comisia Europeană, de A. Buchet, de H. Kranenborg și de D. Nardi, în calitate de agenți,

după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 10 ianuarie 2019,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO 1995, L 281, p. 31, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 10).

2        Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între GC, AF, BH și ED, pe de o parte, și Commission nationale de l’informatique et des libertés (Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți, CNIL) (Franța), pe de altă parte, în legătură cu patru decizii ale acesteia din urmă prin care refuză să pună în întârziere Google Inc., devenită Google LLC, pentru a proceda la dezindexarea a diverse linkuri incluse în lista de rezultate, care se afișează în urma unei căutări efectuate plecând de la numele lor și care duc spre pagini web publicate de terți.

 Cadrul juridic

 Dreptul Uniunii

 Directiva 95/46

3        Directiva 95/46, potrivit articolului 1 alineatul (1) din aceasta, are ca obiect protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei și în special a dreptului la viață privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a acestor date.

4        Considerentele (33) și (34) ale Directivei 95/46 au următorul cuprins:

„(33)      întrucât datele care pot, prin natura lor, să aducă atingere libertăților fundamentale sau vieții private nu ar trebui să fie prelucrate fără consimțământul explicit al persoanei vizate; întrucât, cu toate acestea, trebuie prevăzute derogări în mod expres de la această interdicție, în cazul nevoilor specifice […]

(34)      întrucât statele membre trebuie, de asemenea, să fie autorizate să deroge de la interdicția privind prelucrarea categoriilor de date sensibile atunci când aceasta se justifică din motive de interes public important […]; întrucât este totuși de datoria lor să prevadă garanții specifice și corespunzătoare în scopul protejării drepturilor fundamentale și vieții private a persoanelor.”

5        Articolul 2 din această directivă prevede:

„În sensul prezentei directive:

(a)      «date cu caracter personal» înseamnă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată); […]

(b)      «prelucrarea datelor cu caracter personal» (prelucrare) înseamnă orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea;

[…]

(d)      «operator» înseamnă persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenția sau orice alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; […]

[…]

(h)      «consimțământul persoanei vizate» înseamnă orice manifestare de voință, liberă, specifică și informată prin care persoana vizată acceptă să fie prelucrate datele cu caracter personal care o privesc.”

6        Inclus în secțiunea I din capitolul II din directiva menționată, intitulată „Principii referitoare la calitatea datelor”, articolul 6 din aceeași directivă are următorul cuprins:

„(1)      Statele membre stabilesc că datele cu caracter personal trebuie să fie:

(a)      prelucrate în mod corect și legal;

(b)      colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și să nu mai fie prelucrate ulterior într‑un mod incompatibil cu aceste scopuri. […]

(c)      adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopurile pentru care sunt colectate și prelucrate ulterior;

(d)      exacte și, dacă este necesar, actualizate; trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct[ul] de vedere al scopului pentru care sunt colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior să fie șterse sau rectificate;

(e)      păstrate într‑o formă care permite identificarea persoanelor vizate o perioadă nu mai lungă decât este necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care vor fi prelucrate ulterior. Statele membre stabilesc garanțiile corespunzătoare pentru datele cu caracter personal care sunt stocate pe o perioadă mai mare decât cea menționată, în scopuri istorice, statistice sau științifice.

(2)      Operatorul are obligația să asigure respectarea alineatului (1).”

7        Inclus în secțiunea II din capitolul II din Directiva 95/46, intitulată „Criterii privind legitimitatea prelucrării datelor”, articolul 7 din această directivă prevede:

„Statele membre prevăd ca datele cu caracter personal să fie prelucrate numai dacă:

[…]

(f)      prelucrarea este necesară pentru realizarea interesului legitim urmărit de operator sau de către unul sau mai mulți terți, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protecție în temeiul articolului 1 alineatul (1).”

8        În secțiunea III din capitolul II din directiva menționată, intitulată „Categorii speciale de prelucrare”, figurează articolele 8 și 9 din aceeași directivă. Acest articol 8, intitulat „Prelucrarea unor categorii speciale de date”, prevede:

„(1)      Statele membre interzic prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice, apartenența sindicală, precum și prelucrarea datelor privind sănătatea sau viața sexuală.

(2)      Alineatul (1) nu se aplică în oricare din următoarele situații:

(a)      persoana vizată și‑a dat consimțământul explicit pentru prelucrarea acestor date, cu excepția cazului în care legislația statului membru prevede ca interdicția prevăzută la alineatul (1) să nu poată fi ridicată prin consimțământul persoanei vizate

sau

[…]

(e)      prelucrarea se referă la date care sunt făcute publice de către persoanele vizate în mod manifest sau sunt necesare pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiție.

[…]

(4)      Sub rezerva unor garanții corespunzătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare față de cele prevăzute în alineatul (2) fie în legislația internă, fie prin decizia autorității de supraveghere.

(5)      Prelucrarea datelor referitoare la infracțiuni, condamnări penale sau măsuri de securitate se poate efectua numai sub controlul autorității publice sau dacă garanțiile corespunzătoare și specifice sunt prevăzute de dreptul intern, sub rezerva derogărilor pe care statul membru le poate acorda în temeiul dispozițiilor de drept intern care prevăd garanții corespunzătoare și specifice. Cu toate acestea, un registru complet al condamnărilor penale nu poate fi ținut decât sub controlul autorității publice.

Statele membre pot să prevadă ca datele referitoare la sancțiunile administrative sau sentințele civile să fie, de asemenea, prelucrate tot sub controlul autorității publice.

[…]”

9        Articolul 9 din Directiva 95/46, intitulat „Prelucrarea datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare”, prevede:

„Statele membre prevăd exonerări și derogări de la dispozițiile prezentului capitol, ale capitolului IV și ale capitolului VI pentru prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată numai în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, în măsura în care se dovedesc necesare pentru a pune dreptul la viață privată în acord cu normele care reglementează libertatea de exprimare.”

10      Articolul 12 din această directivă, intitulat „Dreptul de acces”, prevede:

„Statele membre garantează oricărei persoane vizate dreptul de a obține de la operator:

[…]

(b)      după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor a căror prelucrare nu respectă dispozițiile prezentei directive, în special datorită caracterului incomplet sau inexact al datelor;

[…]”

11      Articolul 14 din directiva menționată, intitulat „Dreptul de opoziție al persoanei vizate”, prevede:

„Statele membre acordă persoanei vizate dreptul:

(a)      cel puțin în cazurile prevăzute în articolul 7 literele (e) și (f), să se opună în orice moment, din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară, prelucrării datelor în cauză, exceptând cazul când dreptul intern prevede altfel. Dacă opoziția este justificată, prelucrarea efectuată de operator nu se mai aplică acestor date;

[…]”

12      Articolul 28 din aceeași directivă, intitulat „Autoritatea de supraveghere”, are următorul cuprins:

„(1)      Fiecare stat membru prevede ca una sau mai multe autorități publice să fie responsabile de supravegherea aplicării pe teritoriul său a dispozițiilor adoptate de statele membre în temeiul prezentei directive.

[…]

(3)      Fiecare autoritate este, în special, învestită cu:

–        competențe de investigare, cum ar fi cea de acces la datele care fac obiectul unei prelucrări și cea de a colecta toate informațiile necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor de supraveghere;

–        competențe efective de intervenție, cum ar fi, de exemplu, competența […] de a ordona blocarea, ștergerea sau distrugerea datelor, de a impune interdicția temporară sau definitivă de prelucrare […]

[…]

Deciziile autorităților de supraveghere care dau naștere unor plângeri pot face obiectul unei acțiuni în justiție.

(4)      Fiecare autoritate de supraveghere poate fi sesizată de orice persoană sau de orice asociație care o reprezintă printr‑o cerere de protecție a drepturilor și libertăților sale în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Persoana vizată este informată despre soluția dată plângerii sale.

[…]

(6)      Fiecare autoritate de supraveghere are competența, indiferent de dreptul intern aplicabil prelucrării în cauză, să exercite pe teritoriul statului membru din care provine competențele conferite în conformitate cu alineatul (3). Fiecare autoritate este chemată să își exercite competențele la cererea unei autorități a unui alt stat membru.

Autoritățile de supraveghere cooperează în măsura necesară îndeplinirii îndatoririlor lor, în special prin schimburi de informații utile.

[…]”

 Regulamentul (UE) 2016/679

13      Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46 (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1, rectificare în JO 2018, L 127, p. 2) se aplică, în temeiul articolului 99 alineatul (2) din acesta, de la 25 mai 2018. Articolul 94 alineatul (1) din acest regulament prevede că Directiva 95/46 se abrogă cu efect de la aceeași dată.

14      Considerentele (1), (4), (51), (52) și (65) ale regulamentului menționat au următorul cuprins:

„(1)      Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene («carta») și articolul 16 alineatul (1) [TFUE] prevăd dreptul oricărei persoane la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

[…]

(4)      Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetățenilor. Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității. Prezentul regulament respectă toate drepturile fundamentale și libertățile și principiile recunoscute în cartă astfel cum sunt consacrate în tratate, în special respectarea vieții private și de familie, […] a protecției datelor cu caracter personal, a libertății de gândire, de conștiință și de religie, a libertății de exprimare și de informare, a libertății de a desfășura o activitate comercială, […]

[…]

(51)      Datele cu caracter personal care sunt, prin natura lor, deosebit de sensibile în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale necesită o protecție specifică, deoarece contextul prelucrării acestora ar putea genera riscuri considerabile la adresa drepturilor și libertăților fundamentale. […]

(52)      Derogarea de la interdicția privind prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ar trebui să fie permisă, de asemenea, în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern prevede acest lucru și ar trebui să facă obiectul unor garanții adecvate, astfel încât să fie protejate datele cu caracter personal și alte drepturi fundamentale […]

[…]

(65)      O persoană vizată ar trebui să aibă […] «dreptul de a fi uitată», în cazul în care păstrarea acestor date încalcă prezentul regulament sau dreptul Uniunii sau dreptul intern sub incidența căruia intră operatorul. […] Cu toate acestea, păstrarea în continuare a datelor cu caracter personal ar trebui să fie legală în cazul în care este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare […]”

15      Articolul 4 punctul 11 din Regulamentul 2016/679 definește noțiunea de „consimțământ” ca „orice manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr‑o declarație sau printr‑o acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate”.

16      Articolul 5 din acest regulament, intitulat „Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”, prevede la alineatul (1) literele (c)-(e):

„Datele cu caracter personal sunt:

[…]

(c)      adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate («reducerea la minimum a datelor»);

(d)      exacte și, în cazul în care este necesar, actualizate; trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele cu caracter personal care sunt inexacte, având în vedere scopurile pentru care sunt prelucrate, sunt șterse sau rectificate fără întârziere («exactitate»);

(e)      păstrate într‑o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele; […] («limitări legate de stocare»).”

17      Articolul 9 din regulamentul menționat, intitulat „Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal”, prevede:

„(1)      Se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.

(2)      Alineatul (1) nu se aplică în următoarele situații:

(a)      persoana vizată și‑a dat consimțământul explicit pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul intern prevede ca interdicția prevăzută la alineatul (1) să nu poată fi ridicată prin consimțământul persoanei vizate;

[…]

(e)      prelucrarea se referă la date cu caracter personal care sunt făcute publice în mod manifest de către persoana vizată;

[…]

(g)      prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate;

[…]”

18      Articolul 10 din același regulament, intitulat „Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni”, prevede:

„Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni sau la măsuri de securitate conexe în temeiul articolului 6 alineatul (1) se efectuează numai sub controlul unei autorități de stat sau atunci când prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care prevede garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. Orice registru cuprinzător al condamnărilor penale se ține numai sub controlul unei autorități de stat.”

19      Articolul 17 din Regulamentul 2016/679, intitulat „Dreptul la ștergerea datelor («dreptul de a fi uitat»)”, are următorul cuprins:

„(1)      Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre următoarele motive:

(a)      datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;

(b)      persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrare;

(c)      persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);

(d)      datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;

(e)      datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află operatorul;

(f)      datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la articolul 8 alineatul (1).

(2)      În cazul în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal și este obligat, în temeiul alineatului (1), să le șteargă, operatorul, ținând seama de tehnologia disponibilă și de costul implementării, ia măsuri rezonabile, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal că persoana vizată a solicitat ștergerea de către acești operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.

(3)      Alineatele (1) și (2) nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară:

(a)      pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare;

[…]”

20      Articolul 21 din acest regulament, intitulat „Dreptul la opoziție”, prevede la alineatul (1):

„În orice moment, persoana vizată are dreptul de a se opune, din motive legate de situația particulară în care se află, prelucrării în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (e) sau (f) sau al articolului 6 alineatul (1) a datelor cu caracter personal care o privesc, inclusiv creării de profiluri pe baza respectivelor dispoziții. Operatorul nu mai prelucrează datele cu caracter personal, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că are motive legitime și imperioase care justifică prelucrarea și care prevalează asupra intereselor, drepturilor și libertăților persoanei vizate sau că scopul este constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.”

21      Articolul 85 din regulamentul menționat, intitulat „Prelucrarea și libertatea de exprimare și de informare”, prevede:

„(1)      Prin intermediul dreptului intern, statele membre asigură un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare.

(2)      Pentru prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, statele membre prevăd exonerări sau derogări de la dispozițiile capitolului II (principii), ale capitolului III (drepturile persoanei vizate), ale capitolului IV (operatorul și persoana împuternicită de operator), ale capitolului V (transferul datelor cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale), ale capitolului VI (autorități de supraveghere independente), ale capitolului VII (cooperare și coerență) și ale capitolului IX (situații specifice de prelucrare a datelor) în cazul în care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare.

[…]”

 Dreptul francez

22      Punerea în aplicare a Directivei 95/46 în dreptul francez este asigurată de loi n° 78-17, du 6 janvier 1978, relative à l’informatique, aux fichiers et aux libertés (Legea nr. 78-17 din 6 ianuarie 1978 privind informatica, fișierele electronice și libertățile), în versiunea aplicabilă faptelor din litigiile principale.

23      Articolul 11 din această lege precizează că, printre misiunile sale, CNIL se asigură că prelucrările datelor cu caracter personal sunt efectuate conform dispozițiilor legii menționate și că, în acest scop, CNIL primește reclamațiile, petițiile și plângerile referitoare la efectuarea prelucrărilor de date cu caracter personal și informează autorii lor despre soluția dată acestora.

 Litigiile principale și întrebările preliminare

24      GC, AF, BH și ED au solicitat, fiecare, societății Google să dezindexeze, din lista de rezultate afișată de motorul de căutare operat de această societate ca răspuns la o căutare efectuată plecând de la numele lor respectiv, diverse linkuri care duc spre pagini web publicate de terți, ceea ce, totuși, societatea menționată a refuzat.

25      Mai precis, GC a solicitat dezindexarea unui link care trimite la un fotomontaj satiric postat, sub pseudonim, la 18 februarie 2011 pe Youtube, în care aceasta apare alături de primarul unei comune căruia i‑a fost directoare de cabinet și care evocă în mod explicit relația intimă ce ar exista între ei, precum și impactul acestei relații asupra propriului său parcurs politic. Acest fotomontaj a fost postat cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile cantonale la care GC era candidată la momentul respectiv. La data la care a fost refuzată cererea sa de dezindexare, persoana interesată nu era nici aleasă, nici candidată pentru un mandat electiv local și nu mai exercita funcția de directoare de cabinet al primarului comunei.

26      AF a solicitat dezindexarea unor linkuri care trimit la un articol din cotidianul Libération din 9 septembrie 2008, reprodus pe site‑ul Centre contre les manipulations mentales (Centrul contra manipulărilor mentale, CCMM) (Franța), referitor la sinuciderea unei adepte a Bisericii Scientologice în luna decembrie a anului 2006. AF este menționat în acest articol în calitate de responsabil pentru relații publice al Bisericii Scientologice, profesie pe care a încetat să o exercite de atunci. Pe de altă parte, autorul articolului menționat precizează că l‑a contactat pe AF pentru a obține versiunea acestuia în ceea ce privește faptele și relatează declarațiile obținute cu această ocazie.

27      BH a solicitat dezindexarea unor linkuri care duc spre articole, în principal de presă, referitoare la cercetarea penală deschisă în luna iunie a anului 1995 cu privire la finanțarea Partidului Republican (PR) în cadrul căreia a fost pus sub acuzare împreună cu mai mulți oameni de afaceri și personalități politice. Procedura care îl privea s‑a încheiat printr‑o ordonanță de scoatere de sub urmărire penală la 26 februarie 2010. Majoritatea linkurilor în litigiu duc spre articole care sunt contemporane cu deschiderea instrucției penale și, în consecință, nu menționează rezultatul procedurii.

28      ED a solicitat dezindexarea unor linkuri care duc spre două articole publicate în Nice‑Matin și în Le Figaro, care descriu ședința de judecată în materie penală în cursul căreia a fost condamnat la o pedeapsă de șapte ani de închisoare și la o pedeapsă complementară de zece ani de supraveghere socio‑judiciară pentru infracțiuni de agresiuni sexuale asupra unor minori de cincisprezece ani. Una din aceste cronici judiciare menționează, în plus, mai multe detalii intime referitoare la ED, care au fost dezvăluite cu ocazia procesului.

29      În urma refuzurilor exprimate de societatea Google cu privire la cererile lor de dezindexare, reclamanții din litigiile principale au sesizat CNIL cu plângeri prin care se solicita obligarea acestei societăți să procedeze la dezindexarea linkurilor în cauză. Prin scrisorile din 24 aprilie 2015, 28 august 2015, 21 martie 2016 și, respectiv, 9 mai 2016, președinta CNIL i‑a informat pe reclamanții din litigiile principale cu privire la închiderea procedurilor referitoare la plângerile lor.

30      În aceste condiții, reclamanții din litigiile principale au formulat la instanța de trimitere, Conseil d’État (Consiliul de Stat, Franța), cereri îndreptate împotriva acestor refuzuri ale CNIL de a pune în întârziere Google pentru a proceda la dezindexările solicitate. Aceste cereri au fost conexate de instanța de trimitere.

31      Constatând că cererile respective prezintă mai multe dificultăți serioase de interpretare a Directivei 95/46, Conseil d’État (Consiliul de Stat) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      Având în vedere responsabilitățile, competențele și posibilitățile specifice ale operatorului unui motor de căutare, interdicția pentru alți operatori de a prelucra date prevăzute la alineatele (1) și (5) ale articolului 8 din Directiva [95/46], sub rezerva excepțiilor prevăzute de acest text, se aplică și acestui operator în calitate de operator al prelucrării efectuate de respectivul motor de căutare?

2)      În cazul unui răspuns afirmativ la [prima întrebare]:

[a)]      [D]ispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva [95/46] trebuie interpretate în sensul că interdicția astfel aplicată, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, operatorului unui motor de căutare de a prelucra date care intră sub incidența acestor dispoziții l‑ar obliga să admită sistematic cererile de dezindexare a unor linkuri ce duc spre pagini web care conțin astfel de date?

[b)]      [D]in această perspectivă, în ce mod sunt interpretate excepțiile prevăzute la articolul 8 alineatul (2) literele (a) și (e) din Directiva [95/46] atunci când se aplică operatorului unui motor de căutare, având în vedere responsabilitățile, competențele și posibilitățile sale specifice? În special, un astfel de operator poate refuza admiterea unei cereri de dezindexare dacă acesta constată că linkurile în cauză duc spre conținuturi care, în cazul în care cuprind date care se încadrează în categoriile enumerate la alineatul (1) al articolului 8, intră de asemenea în domeniul de aplicare al excepțiilor prevăzute la alineatul (2) al aceluiași articol, în special [literele (a) și (e) ale acestui alineat]?

[c)]      [D]e asemenea, dispozițiile [D]irectivei [95/46] trebuie interpretate în sensul că, atunci când linkurile a căror dezindexare este solicitată duc spre prelucrări de date cu caracter personal efectuate numai în scopuri jurnalistice, artistice sau literare care, ca atare, în temeiul articolului 9 din Directiva [95/46], pot colecta și prelucra date care se încadrează în categoriile menționate la articolul 8 alineatele (1) și (5) din această directivă, operatorul unui motor de căutare poate, pentru acest motiv, să refuze admiterea unei cereri de dezindexare?

3)      În cazul unui răspuns negativ la [prima întrebare]:

[a)]      [C]are dintre cerințele specifice din Directiva [95/46] trebuie să fie îndeplinite de operatorul unui motor de căutare, având în vedere responsabilitățile, competențele și posibilitățile sale?

[b)]      [Î]n cazul în care constată că paginile web, către care duc linkurile a căror dezindexare este solicitată, cuprind date a căror publicare, pe paginile respective, este ilegală, dispozițiile [D]irectivei [95/46] trebuie interpretate în sensul că:

–        obligă operatorul unui motor de căutare să elimine aceste linkuri din lista de rezultate afișate în urma unei căutări efectuate plecând de la numele solicitantului

–        sau că implică numai luarea în considerare de către operator a acestei împrejurări pentru aprecierea temeiniciei cererii de dezindexare

–        sau că această împrejurare nu are impact asupra aprecierii pe care operatorul trebuie să o realizeze?

În plus, dacă această împrejurare nu este inoperantă, în ce mod se poate aprecia legalitatea publicării datelor în litigiu pe pagini web ce provin din prelucrări care nu intră în domeniul de aplicare teritorial al [D]irectivei [95/46] și, prin urmare, al legislațiilor naționale care o pun în aplicare?

4)      Oricare ar fi răspunsul la [prima întrebare]:

[a)]      [I]ndiferent de legalitatea publicării datelor cu caracter personal pe pagina web către care duce linkul în litigiu, dispozițiile [D]irectivei [95/46] trebuie interpretate în sensul că:

–        atunci când solicitantul stabilește că aceste date au devenit incomplete sau inexacte ori că nu sunt actualizate, operatorul unui motor de căutare trebuie să admită cererea de dezindexare corespunzătoare?

–        mai precis, atunci când solicitantul demonstrează că, având în vedere derularea procedurii judiciare, informațiile cu privire la o etapă anterioară a procedurii nu mai corespund cu realitatea actuală a situației sale, operatorul unui motor de căutare este obligat să dezindexeze linkurile care duc spre pagini web ce conțin astfel de informații?

[b)]      [D]ispozițiile articolului 8 alineatul (5) din Directiva [95/46] trebuie interpretate în sensul că informațiile privind punerea sub acuzare a unui individ sau care descriu un proces și condamnarea ce rezultă în urma acestuia constituie date referitoare la infracțiunile și la condamnările penale? În general, dacă o pagină web cuprinde date care dezvăluie condamnări sau proceduri judiciare la care a fost supusă o persoană fizică, ea intră în domeniul de aplicare al acestor dispoziții?”

 Cu privire la întrebările preliminare

32      Întrebările adresate privesc interpretarea Directivei 95/46, care era aplicabilă la data introducerii cererii de decizie preliminară. Această directivă a fost abrogată cu efect de la 25 mai 2018, dată începând cu care este aplicabil Regulamentul 2016/679.

33      Curtea va examina întrebările adresate din perspectiva Directivei 95/46, ținând totuși seama și de Regulamentul 2016/679 în analiza sa cu privire la acestea, pentru a se asigura că răspunsurile sale vor fi, în orice caz, utile pentru instanța de trimitere.

 Cu privire la prima întrebare

34      Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă dispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că interdicția sau restricțiile referitoare la prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal, menționate de aceste dispoziții, se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, și operatorului unui motor de cutare în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale în calitate de operator al prelucrării efectuate pentru nevoile funcționării acestui motor.

35      În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că activitatea unui motor de căutare care constă în a găsi informații publicate sau postate pe internet de terți, în a le indexa în mod automat, în a le stoca temporar și, în sfârșit, în a le pune la dispoziția utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferință trebuie calificată drept „prelucrare a datelor cu caracter personal”, în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 95/46, atunci când aceste informații conțin date cu caracter personal și, pe de altă parte, că operatorul acestui motor de căutare trebuie considerat „operator” al prelucrării menționate, în sensul articolului 2 litera (d) din această directivă (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 41).

36      Astfel, prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în cadrul activității unui motor de căutare este diferită de și se adaugă la cea efectuată de editorii de site‑uri web, care constă în a face ca aceste date să figureze pe o pagină web, iar această activitate joacă un rol decisiv în difuzarea globală a datelor menționate prin faptul că le face accesibile oricărui utilizator de internet care efectuează o căutare plecând de la numele persoanei vizate, inclusiv utilizatorilor de internet care altfel nu ar fi găsit pagina web pe care sunt publicate aceleași date. În plus, organizarea și reunirea informațiilor publicate pe internet efectuate de motoarele de căutare în scopul de a facilita accesul utilizatorilor lor la aceste informații pot conduce, în cazul în care căutarea acestora din urmă este efectuată plecând de la numele unei persoane fizice, la faptul că, prin intermediul listei de rezultate, aceștia obțin o imagine de ansamblu structurată a informațiilor referitoare la această persoană care pot fi găsite pe internet, ce le permite să stabilească un profil mai mult sau mai puțin detaliat al persoanei vizate (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctele 35-37).

37      În consecință, întrucât activitatea unui motor de căutare este susceptibilă să afecteze semnificativ și în mod adițional în raport cu cea a editorilor de site‑uri web drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, operatorul acestui motor, în calitate de persoană care stabilește scopurile și mijloacele acestei activități, trebuie să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că această activitate îndeplinește cerințele Directivei 95/46 pentru ca garanțiile prevăzute de directiva respectivă să își producă efectul deplin și pentru ca o protecție eficientă și completă a persoanelor vizate, în special a dreptului lor la respectarea vieții private, să poată să fie realizată efectiv (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 38).

38      Prima întrebare preliminară urmărește să determine dacă, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, operatorul unui motor de căutare trebuie să îndeplinească și cerințele pe care Directiva 95/46 le stabilește cu privire la categoriile speciale de date cu caracter personal, prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (5) din aceasta, atunci când asemenea date figurează printre informațiile publicate sau postate pe internet de terți și fac obiectul unei prelucrări de către acest operator pentru nevoile funcționării motorului său de căutare.

39      În ceea ce privește aceste categorii speciale de date, articolul 8 alineatul (1) din Directiva 95/46 prevede că statele membre interzic prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice, apartenența sindicală, precum și prelucrarea datelor privind sănătatea sau viața sexuală. Anumite excepții și derogări de la această interdicție sunt prevăzute, printre altele, la acest articol 8 alineatul (2).

40      Articolul 8 alineatul (5) din Directiva 95/46 prevede că prelucrarea datelor referitoare la infracțiuni, condamnări penale sau măsuri de securitate se poate efectua numai sub controlul autorității publice sau dacă garanțiile corespunzătoare și specifice sunt prevăzute de dreptul intern, sub rezerva derogărilor pe care statul membru le poate acorda în temeiul dispozițiilor de drept intern care prevăd garanții corespunzătoare și specifice. Cu toate acestea, un registru complet al condamnărilor penale nu poate fi ținut decât sub controlul autorității publice. Statele membre pot să prevadă ca datele referitoare la sancțiunile administrative sau sentințele civile să fie, de asemenea, prelucrate tot sub controlul autorității publice.

41      Conținutul articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 a fost reluat, cu câteva modificări, la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 din Regulamentul 2016/679.

42      Trebuie să se constate, mai întâi, că din modul de redactare a acestor dispoziții ale Directivei 95/46 și ale Regulamentului 2016/679 reiese că interdicția și restricțiile pe care le stabilesc se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă și de acest regulament, oricărui tip de prelucrare a categoriilor speciale de date prevăzute de dispozițiile menționate și ansamblului operatorilor care efectuează asemenea prelucrări.

43      În continuare, nicio altă dispoziție din directiva menționată sau din regulamentul menționat nu prevede o derogare generală de la această interdicție sau de la aceste restricții în favoarea unei prelucrări precum cea efectuată în cadrul activității unui motor de căutare. Dimpotrivă, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 37 din prezenta hotărâre, din economia generală a acestor texte rezultă că operatorul unui astfel de motor trebuie, asemenea oricărui alt operator, să asigure, în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale, că prelucrarea datelor cu caracter personal pe care o efectuează îndeplinește cerințele Directivei 95/46 sau, respectiv, ale Regulamentului 2016/679.

44      În sfârșit, o interpretare a articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 sau a articolului 9 alineatul (1) și a articolului 10 din Regulamentul 2016/679 care ar exclude, a priori și în mod general, activitatea unui motor de căutare din sfera cerințelor specifice pe care aceste dispoziții le prevăd în legătură cu prelucrările privind categoriile speciale de date care sunt vizate de acestea ar fi contrară scopului dispozițiilor menționate, care constă în a asigura o protecție sporită împotriva unor asemenea prelucrări care, din cauza caracterului deosebit de sensibil al acestor date, sunt susceptibile să constituie, astfel cum reiese și din considerentul (33) al acestei directive și din considerentul (51) al acestui regulament, o ingerință deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, garantate de articolele 7 și 8 din cartă.

45      Deși, contrar celor susținute în special de Google, specificitățile prelucrării efectuate de operatorul unui motor de căutare în cadrul activității acestuia nu pot, așadar, să justifice ca acest operator să fie exonerat de respectarea articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46, precum și a articolului 9 alineatul (1) și a articolului 10 din Regulamentul 2016/679, aceste specificități sunt totuși susceptibile să influențeze întinderea responsabilității și a obligațiilor concrete ale operatorului menționat în raport cu aceste dispoziții.

46      În această privință, trebuie să se arate că, astfel cum subliniază Comisia Europeană, operatorul unui motor de căutare nu răspunde pentru faptul că datele cu caracter personal vizate de dispozițiile menționate figurează pe o pagină web publicată de un terț, ci pentru indexarea acestei pagini și în special pentru afișarea linkului către aceasta în lista rezultatelor prezentată utilizatorilor de internet în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane fizice, o asemenea afișare a linkului în discuție într‑o asemenea listă fiind susceptibilă să afecteze semnificativ drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții sale private și la protecția datelor cu caracter personal care o privesc (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 80).

47      În aceste condiții, ținând seama de responsabilitățile, de competențele și de posibilitățile operatorului unui motor de căutare în calitate de operator al prelucrării efectuate în cadrul activității acestui motor, interdicțiile și restricțiile prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46, precum și la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 din Regulamentul 2016/679, astfel cum a precizat domnul avocat general la punctul 56 din concluziile sale și după cum arată în esență toate persoanele interesate care au adoptat o poziție cu privire la acest subiect, nu se pot aplica acestui operator decât în temeiul acestei indexări și, așadar, prin intermediul unei verificări ce trebuie efectuată, sub controlul autorităților naționale competente, pe baza unei cereri formulate de persoana vizată.

48      Din ceea ce precedă rezultă că este necesar să se răspundă la prima întrebare că dispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că interdicția sau restricțiile referitoare la prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal, menționate de aceste dispoziții, se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, și operatorului unui motor de căutare în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale în calitate de operator al prelucrării efectuate în cursul activității acestui motor, cu ocazia unei verificări realizate de acest operator, sub controlul autorităților naționale competente, în urma unei cereri formulate de persoana vizată.

 Cu privire la a doua întrebare

49      Prin intermediul celei de a doua întrebări, care cuprinde trei părți, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească:

–        dacă dispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, în temeiul acestora, operatorul unui motor de căutare este obligat, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, să admită cererile de dezindexare privind linkuri care duc spre pagini web pe care figurează date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale vizate de aceste dispoziții;

–        dacă articolul 8 alineatul (2) literele (a) și (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că, în temeiul acestuia, un asemenea operator poate refuza să admită o cerere de dezindexare atunci când constată că linkurile în cauză duc spre conținuturi care includ date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale vizate la acest articol 8 alineatul (1), dar a căror prelucrare este acoperită de una dintre excepțiile prevăzute la respectivul articol 8 alineatul (2) literele (a) și (e), și

–        dacă dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că operatorul unui motor de căutare poate refuza să admită o cerere de dezindexare și pentru motivul că linkurile a căror dezindexare este solicitată duc spre pagini web pe care datele cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale prevăzute la articolul 8 alineatul (1) sau (5) din această directivă sunt publicate numai în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, iar această publicare este, așadar, acoperită de excepția prevăzută la articolul 9 din directiva menționată.

50      Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, în cadrul Directivei 95/46, cererile de dezindexare precum cele în discuție în litigiile principale își au fundamentul în special în articolul 12 litera (b) din aceasta, în temeiul căruia statele membre garantează persoanelor vizate dreptul de a obține de la operator ștergerea datelor a căror prelucrare nu respectă dispozițiile acestei directive.

51      În plus, potrivit articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46, statele membre acordă persoanei vizate dreptul, cel puțin în cazurile prevăzute la articolul 7 literele (e) și (f) din această directivă, să se opună în orice moment, din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară, prelucrării datelor în cauză, exceptând cazul când dreptul intern prevede altfel.

52      În această privință, trebuie amintit că Curtea a statuat că articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pentru respectarea drepturilor prevăzute de aceste dispoziții și în măsura în care condițiile prevăzute de acestea sunt îndeplinite efectiv, operatorul unui motor de căutare este obligat să elimine de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkurile către paginile web publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană și în ipoteza în care acest nume sau aceste informații nu sunt șterse în prealabil sau simultan de pe paginile web respective, și aceasta, dacă este cazul, chiar dacă publicarea lor în sine pe paginile menționate este legală (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 88).

53      Curtea a precizat, în plus, că, în cadrul aprecierii condițiilor de aplicare a acelorași dispoziții, trebuie să se examineze în special dacă persoana vizată are dreptul ca informația în discuție referitoare la persoana sa să nu mai fie, în stadiul actual, asociată cu numele său prin intermediul unei liste de rezultate afișate în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său, fără însă ca constatarea unui asemenea drept să presupună că includerea informației în discuție pe această listă cauzează un prejudiciu acestei persoane. Întrucât aceasta din urmă poate, având în vedere drepturile sale fundamentale prevăzute la articolele 7 și 8 din cartă, să solicite ca informația în discuție să nu mai fie pusă la dispoziția marelui public prin intermediul includerii sale într‑o asemenea listă de rezultate, aceste drepturi prevalează în principiu nu numai asupra interesului economic al operatorului motorului de căutare, ci și asupra interesului acestui public de a avea acces la informația menționată cu ocazia unei căutări referitoare la numele acestei persoane. Nu aceasta ar fi însă situația dacă ar reieși că, din motive speciale precum rolul jucat de persoana respectivă în viața publică, ingerința în drepturile sale fundamentale este justificată de interesul preponderent al publicului menționat de a avea acces, ca urmare a acestei includeri, la informația în discuție (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 99).

54      În cadrul Regulamentului 2016/679, legiuitorul Uniunii Europene a prevăzut, la articolul 17 din acest regulament, o dispoziție care reglementează în mod specific „dreptul la ștergerea datelor”, denumit de asemenea, în titlul acestui articol, „dreptul de a fi uitat”.

55      În temeiul acestui articol 17 alineatul (1), persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului ștergerea datelor cu caracter personal care o privesc, fără întârzieri nejustificate, iar operatorul are obligația de a șterge datele cu caracter personal fără întârzieri nejustificate în cazul în care se aplică unul dintre motivele enumerate de această dispoziție. Printre aceste motive, dispoziția respectivă menționează că datele nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor prelucrării, că persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea și că nu există niciun alt temei juridic pentru aceasta, că persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) sau (2) din Regulamentul 2016/679, care înlocuiește articolul 14 din Directiva 95/46, că datele au fost prelucrate ilegal, că ele trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale sau că au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale unui copil.

56      Totuși, articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul 2016/679 precizează că articolul 17 alineatul (1) din acest regulament nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară pentru unul dintre motivele enumerate la această primă dispoziție. Printre aceste motive figurează, la articolul 17 alineatul (3) litera (a) din regulamentul menționat, exercitarea dreptului referitor, printre altele, la libertatea de informare.

57      Împrejurarea că articolul 17 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul 2016/679 prevede în prezent în mod expres că dreptul la ștergerea datelor persoanei vizate este exclus atunci când prelucrarea este necesară pentru exercitarea dreptului referitor, printre altele, la libertatea de informare, garantată de articolul 11 din cartă, constituie o expresie a faptului că dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, ci trebuie, astfel cum subliniază considerentul (4) al acestui regulament, să fie luat în considerare în raport cu funcția pe care o îndeplinește în societate și să fie echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității [a se vedea de asemenea Hotărârea din 9 noiembrie 2010, Volker und Markus Schecke și Eifert, C‑92/09 și C‑93/09, EU:C:2010:662, punctul 48, precum și Avizul 1/15 (Acordul PNR UE‑Canada) din 26 iulie 2017, EU:C:2017:592, punctul 136].

58      În acest context, trebuie amintit că articolul 52 alineatul (1) din cartă admite că pot fi impuse restrângeri ale exercițiului unor drepturi precum cele consacrate la articolele 7 și 8 din aceasta, în măsura în care aceste restrângeri sunt prevăzute de lege, respectă substanța acestor drepturi și libertăți și, prin respectarea principiului proporționalității, sunt necesare și răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți (Hotărârea din 9 noiembrie 2010, Volker und Markus Schecke și Eifert, C‑92/09 și C‑93/09, EU:C:2010:662, punctul 50).

59      Regulamentul 2016/679 și în special articolul 17 alineatul (3) litera (a) din acesta consacră astfel explicit cerința unei evaluări comparative între, pe de o parte, drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, consacrate la articolele 7 și 8 din cartă, și, pe de altă parte, dreptul fundamental la libertatea de informare, garantat de articolul 11 din cartă.

60      Ținând seama de aceste considerații, trebuie să se examineze condițiile în care operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare și, așadar, să șteargă de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele persoanei vizate, linkul către o pagină web, pe care figurează date cu caracter personal, care se încadrează în categoriile speciale prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46.

61      În această privință, este necesar să se constate, mai întâi, că prelucrarea de către operatorul unui motor de căutare a categoriilor speciale de date prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 95/46 este în principiu susceptibilă să intre sub incidența excepțiilor prevăzute la acest articol 8 alineatul (2) literele (a) și (e), la care se referă instanța de trimitere și care prevede că interdicția prelucrării acestor categorii speciale de date nu se aplică atunci când persoana vizată și‑a dat consimțământul explicit pentru o asemenea prelucrare, cu excepția cazului în care legislația statului membru vizat interzice un asemenea consimțământ sau atunci când prelucrarea se referă în special la date care sunt făcute publice de această persoană în mod manifest. Aceste excepții sunt în prezent reluate la articolul 9 alineatul (2) literele (a) și (e) din Regulamentul 2016/679. În plus, acest articol 9 alineatul (2) litera (g), care reia în esență articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46, permite prelucrarea respectivelor categorii de date atunci când este necesar din motive de interes public major, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate.

62      În ceea ce privește excepția prevăzută la articolul 8 alineatul (2) litera (a) din Directiva 95/46 și la articolul 9 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul 2016/679, rezultă din definiția noțiunii de „consimțământ” furnizată la articolul 2 litera (h) din această directivă și la articolul 4 punctul 11 din acest regulament că acest consimțământ trebuie să fie „specific” și, așadar, să se refere în mod specific la prelucrarea efectuată în cadrul activității motorului de căutare și astfel la faptul că această prelucrare permite unor terți să obțină, prin intermediul unei căutări plecând de la numele acestei persoane, o listă de rezultate care include linkuri ducând spre pagini web care conțin date sensibile ce o privesc. Or, este, în practică, dificil de conceput, și nu reiese de altfel din dosarul prezentat Curții, ca operatorul unui motor de căutare să solicite consimțământul explicit al persoanelor vizate înainte de a proceda, pentru nevoile activității sale de indexare, la prelucrarea datelor cu caracter personal care le privesc. În orice caz, astfel cum au observat în special guvernele francez și polonez, precum și Comisia, simplul fapt că o persoană formulează o cerere de dezindexare semnifică în principiu că, cel puțin la data acestei cereri, ea nu își mai dă consimțământul pentru prelucrarea efectuată de operatorul motorului de căutare. În acest context, trebuie de asemenea amintit că articolul 17 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat vizează, printre motivele care justifică „dreptul de a fi uitat”, împrejurarea că persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) litera (a) din același regulament, și că nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrare.

63      În schimb, împrejurarea, prevăzută la articolul 8 alineatul (2) litera (e) din Directiva 95/46 și la articolul 9 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul 2016/679, că datele în cauză au fost făcute publice de persoana vizată în mod manifest are vocație, astfel cum au arătat în esență toate persoanele interesate care s‑au exprimat cu privire la acest subiect, să se aplice în egală măsură operatorului motorului de căutare și editorului paginii web în discuție.

64      Prin urmare, într‑o asemenea ipoteză, în pofida prezenței pe pagina web indexată a unor date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 95/46 și la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679, prelucrarea acestor date de către operatorul motorului de căutare în cadrul activității sale este conformă cu aceste texte, sub rezerva ca el să îndeplinească și celelalte condiții de legalitate stabilite, printre altele, la articolul 6 din această directivă sau la articolul 5 din acest regulament (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 72).

65      Totuși, chiar în această ipoteză, persoana vizată este susceptibilă, în temeiul articolului 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 sau al articolului 17 alineatul (1) litera (c) și al articolului 21 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679, să aibă dreptul la dezindexarea linkului în cauză din motive legate de situația sa particulară.

66      În orice caz, operatorul unui motor de căutare, atunci când este sesizat cu o cerere de dezindexare, trebuie să verifice, în temeiul motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46 sau la articolul 9 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul 2016/679 și cu respectarea condițiilor prevăzute de aceste dispoziții, dacă includerea linkului către pagina web în discuție în lista afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele persoanei vizate este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de informare, protejată de articolul 11 din cartă, al utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină web prin intermediul unei asemenea căutări. Deși drepturile persoanei vizate protejate de articolele 7 și 8 din cartă prevalează, ca regulă generală, asupra libertății de informare a utilizatorilor de internet, acest echilibru poate să depindă însă, în cazuri particulare, de natura informației în discuție și de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate, precum și de interesul publicului de a dispune de informația respectivă, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de această persoană în viața publică (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 81).

67      Se adaugă faptul că, în ipoteza în care prelucrarea privește categoriile speciale de date prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 sau la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 din Regulamentul 2016/679, ingerința în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal ale persoanei vizate este susceptibilă, astfel cum s‑a arătat la punctul 44 din prezenta hotărâre, să fie deosebit de gravă din cauza caracterului sensibil al acestor date.

68      Prin urmare, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare privind un link către o pagină web pe care sunt publicate asemenea date sensibile, acest operator trebuie să verifice, pe baza tuturor elementelor relevante din speță și ținând seama de gravitatea ingerinței în drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, consacrate la articolele 7 și 8 din cartă, în temeiul motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46 sau la articolul 9 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul 2016/679 și cu respectarea condițiilor prevăzute de aceste dispoziții, dacă includerea acestui link în lista de rezultate, care se afișează în urma unei căutări efectuate plecând de la numele acestei persoane, se dovedește strict necesară pentru protecția libertății de informare, consacrată la articolul 11 din cartă, a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină web prin intermediul unei asemenea căutări.

69      Din ansamblul considerațiilor care precedă rezultă că trebuie să se răspundă la a doua întrebare după cum urmează:

–        Dispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, în temeiul acestora, operatorul unui motor de căutare este în principiu obligat, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, să admită cererile de dezindexare privind linkuri care duc spre pagini web pe care figurează date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale vizate de aceste dispoziții.

–        Articolul 8 alineatul (2) litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că, în temeiul acestuia, un operator poate refuza să admită o cerere de dezindexare atunci când constată că linkurile în cauză duc spre conținuturi care includ date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale vizate la acest articol 8 alineatul (1), dar a căror prelucrare este acoperită de excepția prevăzută la respectivul articol 8 alineatul (2) litera (e), cu condiția ca această prelucrare să îndeplinească ansamblul celorlalte condiții de legalitate stabilite de această directivă și cu excepția cazului în care persoana vizată are, în temeiul articolului 14 primul paragraf litera (a) din directiva menționată, dreptul de a se opune respectivei prelucrări din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară.

–        Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare privind un link către o pagină web pe care sunt publicate date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale prevăzute la articolul 8 alineatul (1) sau (5) din această directivă, acest operator trebuie să verifice, pe baza tuturor elementelor relevante din speță și ținând seama de gravitatea ingerinței în drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, consacrate la articolele 7 și 8 din cartă, în temeiul motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată și cu respectarea condițiilor prevăzute la această din urmă dispoziție, dacă includerea acestui link în lista de rezultate, care se afișează în urma unei căutări efectuate plecând de la numele acestei persoane, se dovedește strict necesară pentru protecția libertății de informare, consacrată la articolul 11 din cartă, a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină web prin intermediul unei asemenea căutări.

 Cu privire la a treia întrebare

70      Întrucât această întrebare este adresată numai în ipoteza unui răspuns negativ la prima întrebare, nu este necesar, având în vedere răspunsul afirmativ dat la aceasta din urmă, să se răspundă la ea.

 Cu privire la a patra întrebare

71      Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că,

–        pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i‑a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la „infracțiuni” și la „condamnări penale”, în sensul articolului 8 alineatul (5) din Directiva 95/46, și

–        pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale.

72      În această privință, trebuie să se constate că, astfel cum a arătat domnul avocat general la punctul 100 din concluziile sale și după cum au evidențiat în special guvernul francez, Irlanda, guvernele italian și polonez, precum și Comisia, informațiile privind o procedură judiciară desfășurată împotriva unei persoane fizice, precum cele care relatează punerea sa sub acuzare sau procesul, și, dacă este cazul, condamnarea care a rezultat constituie date referitoare la „infracțiuni” și la „condamnări penale”, în sensul articolului 8 alineatul (5) primul paragraf din Directiva 95/46 și al articolului 10 din Regulamentul 2016/679, și aceasta independent de faptul că, în cursul acestei proceduri judiciare, s‑a stabilit efectiv sau nu comiterea infracțiunii pentru care persoana era urmărită.

73      În consecință, prin includerea în lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele persoanei vizate a linkurilor către pagini web pe care sunt publicate asemenea date, operatorul unui motor de căutare efectuează o prelucrare a acestora care, în temeiul articolului 8 alineatul (5) primul paragraf din Directiva 95/46 și al articolului 10 din Regulamentul 2016/679, este supusă unor restricții speciale. Astfel cum a observat Comisia, o asemenea prelucrare poate fi legală, în temeiul acestor dispoziții și sub rezerva respectării celorlalte condiții de legalitate stabilite de această directivă și de acest regulament, în special dacă dreptul național prevede garanții corespunzătoare și specifice, acesta putând fi cazul când informațiile în discuție au fost divulgate publicului de autoritățile publice cu respectarea dreptului național aplicabil.

74      În ceea ce privește aceste alte condiții de legalitate, trebuie amintit că rezultă din cerințele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (c)-(e) din Directiva 95/46, care sunt în prezent reluate la articolul 5 alineatul (1) literele (c)-(e) din Regulamentul 2016/679, că chiar o prelucrare inițial legală a unor date exacte poate deveni cu timpul incompatibilă cu această directivă sau cu acest regulament atunci când datele respective nu mai sunt necesare în raport cu scopurile pentru care au fost colectate sau prelucrate. Aceasta este situația în special atunci când ele sunt inadecvate, atunci când nu sunt sau nu mai sunt relevante ori sunt excesive în raport cu scopurile respective și cu timpul care s‑a scurs (Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C‑131/12, EU:C:2014:317, punctul 93).

75      Cu toate acestea, astfel cum s‑a constatat la punctul 66 din prezenta hotărâre, chiar în ipoteza în care prelucrarea datelor prevăzute la articolul 8 alineatul (5) din Directiva 95/46 și la articolul 10 din Regulamentul 2016/679 nu îndeplinește restricțiile prevăzute de aceste dispoziții sau celelalte condiții de legalitate, precum cele stabilite la articolul 6 alineatul (1) literele (c)-(e) din această directivă și la articolul 5 alineatul (1) literele (c)-(e) din acest regulament, operatorul unui motor de căutare trebuie totuși să verifice, în temeiul motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată sau la articolul 9 alineatul (2) litera (g) din regulamentul menționat și cu respectarea condițiilor prevăzute la aceste dispoziții, dacă includerea linkului către pagina web în discuție în lista afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele persoanei vizate este necesară pentru exercitarea dreptului la libertatea de informare, protejată de articolul 11 din cartă, al utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină web prin intermediul unei asemenea căutări.

76      În această privință, trebuie arătat că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că cererile adresate de persoanele vizate în vederea interzicerii, în temeiul articolului 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, a unei puneri la dispoziție pe internet, de diferitele mass‑media, a unor vechi reportaje privind un proces penal care fusese îndreptat împotriva acestor persoane impun o examinare a echilibrului just care trebuie asigurat între dreptul la respectarea vieții private a persoanelor menționate și, printre altele, libertatea de informare a publicului. În căutarea acestui just echilibru, trebuie să se țină seama de rolul esențial pe care îl joacă presa într‑o societate democratică și care include redactarea de rapoarte și de comentarii privind procedurile judiciare. În plus, la funcția mass‑media care constă în comunicarea unor asemenea informații și idei se adaugă dreptul publicului de a le primi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut, în acest context, că publicul are un interes nu numai să fie informat cu privire la un eveniment de actualitate, ci și să poată face căutări cu privire la evenimente din trecut, întinderea interesului publicului în ceea ce privește procedurile penale fiind însă variabilă și putând să evolueze în timp în funcție, printre altele, de împrejurările cauzei (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 28 iunie 2018, M. L. și W. W. împotriva Germaniei, CE:ECHR:2018:0628JUD006079810, § 89 și 100-102).

77      Revine astfel operatorului unui motor de căutare sarcina de a aprecia, în cadrul unei cereri de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care sunt publicate informații referitoare la o procedură judiciară în materie penală desfășurată împotriva persoanei vizate, care se referă la o etapă anterioară a acestei proceduri și nu mai corespund situației actuale, dacă, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, precum în special natura și gravitatea infracțiunii în discuție, desfășurarea și rezultatul procedurii menționate, timpul scurs, rolul jucat de această persoană în viața publică și comportamentul său în trecut, interesul publicului la momentul cererii, conținutul și forma publicării, precum și repercusiunile acesteia pentru persoana menționată, aceasta din urmă are dreptul ca informațiile în discuție să nu mai fie, în stadiul actual, legate de numele său prin intermediul unei liste de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la acest nume.

78      Trebuie însă adăugat că, chiar dacă operatorul unui motor de căutare ar constata că nu aceasta este situația pentru motivul că includerea linkului în cauză se dovedește strict necesară pentru a concilia drepturile la respectarea vieții private și la protecția datelor persoanei vizate cu libertatea de informare a utilizatorilor de internet potențial interesați, acest operator este obligat, în orice caz, cel târziu cu ocazia cererii de dezindexare, să organizeze lista de rezultate astfel încât imaginea globală care rezultă pentru utilizatorul de internet să reflecte situația judiciară actuală, ceea ce necesită în special ca linkurile către pagini web care includ informații cu privire la acest subiect să apară în primul rând pe această listă.

79      Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a patra întrebare că dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că,

–        pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i‑a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la „infracțiuni” și la „condamnări penale”, în sensul articolului 8 alineatul (5) din această directivă, și

–        pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale, în măsura în care se constată, în cadrul verificării motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată, că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate, garantate de articolele 7 și 8 din cartă, prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați, protejate de articolul 11 din cartă.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

80      Întrucât, în privința părților din litigiile principale, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară:

1)      Dispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date trebuie interpretate în sensul că interdicția sau restricțiile referitoare la prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal, menționate de aceste dispoziții, se aplică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, și operatorului unui motor de căutare în cadrul responsabilităților, al competențelor și al posibilităților sale în calitate de operator al prelucrării efectuate în cursul activității acestui motor, cu ocazia unei verificări realizate de acest operator, sub controlul autorităților naționale competente, în urma unei cereri formulate de persoana vizată.

2)      Dispozițiile articolului 8 alineatele (1) și (5) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, în temeiul acestora, operatorul unui motor de căutare este în principiu obligat, sub rezerva excepțiilor prevăzute de această directivă, să admită cererile de dezindexare referitoare la linkuri care duc spre pagini web pe care figurează date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale vizate de aceste dispoziții.

Articolul 8 alineatul (2) litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că, în temeiul acestuia, un operator poate refuza să admită o cerere de dezindexare atunci când constată că linkurile în cauză duc spre conținuturi care includ date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale vizate la acest articol 8 alineatul (1), dar a căror prelucrare este acoperită de excepția prevăzută la respectivul articol 8 alineatul (2) litera (e), cu condiția ca această prelucrare să îndeplinească ansamblul celorlalte condiții de legalitate stabilite de această directivă și cu excepția cazului în care persoana vizată are, în temeiul articolului 14 primul paragraf litera (a) din directiva menționată, dreptul de a se opune respectivei prelucrări din considerente întemeiate și legitime legate de situația sa particulară.

Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că, atunci când operatorul unui motor de căutare este sesizat cu o cerere de dezindexare privind un link către o pagină web pe care sunt publicate date cu caracter personal care se încadrează în categoriile speciale prevăzute la articolul 8 alineatul (1) sau (5) din această directivă, acest operator trebuie să verifice, pe baza tuturor elementelor relevante din speță și ținând seama de gravitatea ingerinței în drepturile fundamentale ale persoanei vizate la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, consacrate la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în temeiul motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată și cu respectarea condițiilor prevăzute la această din urmă dispoziție, dacă includerea acestui link în lista de rezultate, care se afișează în urma unei căutări efectuate plecând de la numele acestei persoane, se dovedește strict necesară pentru protecția libertății de informare, consacrată la articolul 11 din această cartă, a utilizatorilor de internet potențial interesați să aibă acces la această pagină web prin intermediul unei asemenea căutări.

3)      Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că,

–        pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i‑a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la „infracțiuni” și la „condamnări penale”, în sensul articolului 8 alineatul (5) din această directivă, și

–        pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale, în măsura în care se constată, în cadrul verificării motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată, că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate, garantate de articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați, protejate de articolul 11 din această cartă.

Semnături

*      Limba de procedură: franceza.