stadion

Are dreptul un fotbalist platit cu intarziere sa rezilieze contractul?

7 minute • Marian Mihail • 14 octombrie 2016


Situatia financiara in continua deteriorare, precum si managementul defectuos din cadrul cluburilor, au facut ca in fotbalul romanesc intarzierile in ceea ce priveste plata salariilor sa devina o obisnuinta.

In cele ce urmeaza, vom incerca sa analizam variantele pe care un fotbalist profesionist, platit mereu cu intarziere, le are la dispozitie pentru a inceta raporturile contractuale cu clubul sau.

In conformitate cu Legea 69/2000 privind educatia fizica si sportul, si Regulamentul privind Statutul si Transferul Jucatorului de Fotbal al Federatiei Romane de Fotbal (RSTJF), fotbalistii profesionisti pot incheia contracte individuale de munca sau conventii civile. In urma aprobarii noului Cod Fiscal, in vigoare de la 1 ianuarie 2016, din punct de vedere al taxarii, diferentele intre contractul individual de munca si conventia civila sunt neglijabile. Insa, din punct de vedere al drepturilor si obligatiilor partilor, ele sunt destul de insemnate.

Conventiile civile

Intrucat majoritatea fotbalistilor profesionisti din Romania lucreaza in baza unor conventii civile, vom analiza prima oara aceasta situatie.

RSTJF prevede modalitatile in care contractul fotbalistuluui profesionist inceteaza:

Articolul 18 – Încetarea raporturilor contractuale

1Contractul individual de muncă sau convenţia civilă încetează în următoarele moduri:

(a) la expirarea termenului pentru care au fost încheiat

(b) prin acordul părților prevăzut în contract sau exprimat ulterior încheierii contractului;

(c) la inițiativa uneia din părți, în condițiile prezentului regulament;

(d) în alte moduri prevăzute de lege.

Conditiile prevazute de regulament, la care face referire litera c) de mai sus, se refera la “denuntarea unilaterala cu justa cauza sportiva”. Consideram usor nepotrivita denumirea aleasa, “denuntare unilaterala”, in conditiile in care, dupa cum vom vedea, anumite cazuri prevazute de regulament implica si culpa co-contractantului.

10Jucătorii şi cluburile pot invoca justa cauză şi justa cauză sportivă pentru denunţarea unilaterală a contractelor pentru următoarele motive:

a) jucătorii:

– nu au fost folosiţi efectiv, în ultimul an competiţional, în minim 10% din numărul total de jocuri oficiale al echipei clubului la care sunt legitimaţi, cu excepţia jocurilor la care au fost suspendaţi de către club sau instanţa disciplinară competentă ori au fost în imposibilitate de a juca din motive medicale, acest fapt urmând a fi probat. Această regulă nu este aplicabilă jucătorilor care evoluează pe postul de portar. Jucătorul interesat trebuie să adreseze o cerere în acest sens, comisiei competente, în termen de maxim 15 zile de la data ultimului joc oficial al anului competiţional respectiv, sub sancţiunea decăderii din drept;

– nu li s-au achitat drepturile contractuale pentru o perioadă mai mare de 90 de zile de la scadenţa obligaţiilor. În cauzele privind denunțarea unilaterală a contractului, din inițiativa jucătorului, pentru neachitarea drepturilor contractuale în termen de 90 de zile de la scadență, dacă din probele administrate rezultă că jucătorul a încasat minim 75% din drepturile contractuale scadente la data introducerii cererii de chemare în judecată, aferente anului competițional respectiv, comisia va pronunța o hotărâre prin care va obliga clubul la achitarea sumelor restante în termen de 5 zile de la comunicare hotărârii. În caz de neplată în termenul de 5 zile arătat anterior, raporturile contractuale între club și jucător încetează cu data pronunțării hotărârii prin care se constată neexecutarea obligației de plată;

– contractele încheiate cu cluburile ajung la termen în afara perioadei de transfer, caz în care, jucătorii pot solicita încetarea contractelor în timpul ultimei perioade de transfer dinaintea ajungerii la termen.

b) cluburile (…)

Strict cu privire la plata salariului, observam ca “RSTJF ofera jucatorului ocazia de a iesi din contract daca “nu li s-au achitat drepturile contractuale pentru o perioadă mai mare de 90 de zile de la scadenţa obligaţiilor“. Pornind de la aceasta prevedere, cluburile au dezvoltat o practica din a achita salariile jucatorului cu intarziere, dar fara a depasi cele 90 de zile mentionate anterior. Principalele motive pentru care aceasta practica a dainuit au fost lipsa de consiliere a jucatorilor si considerarea prevederilor din art. 1810 ca regula generala.

Insa, coroborand Art. 181 si 1810 din RSTJF, concluzia la care trebuie sa ajungem este aceea ca Art. 1810 reprezinta o prevedere speciala, care suplimenteza modalitatile de incetare inainte de termen ale unui contract:

In mod eronat, in practica s-a format un curent de opinie conform caruia numai intarzierea de peste 90 de zile a platilor de catre club da dreptul jucatorului la rezilierea contractului. Astfel, dintr-o analiza mai atenta a RSTJF, reiese ca acesta admite toate modurile de incetare ale contractului prevazute de dreptul comun – “alte cazuri prevazute de lege” (Codul Civil, respectiv Codul Muncii) – dar instituie si un temei suplimentar, “in conditiile prezentului regulament” (justa cauza sportiva, din cauza intarzierii de peste 90 de zile). Insasi diferenta de limbaj folosita, lege/regulament, arata ca regulamentul sportiv nu deroga de la dreptul comun, in sensul ca il exclude de la aplicare.

Prin urmare, toate prevederile Codului Civil cu privire la executarea obligatiilor se aplica si conventiilor civile incheiate de fotbalistii profesionisti cu cluburile.

Astfel, Art. 1551 alin. 1 din Codul Civil spune ca

in cazul contractelor cu executare succesivă, creditorul are dreptul la reziliere, chiar dacă neexecutarea este de mică însemnătate, însă are un caracter repetat. Orice stipulatie contrară este considerată nescrisă.

Din moment ce in raportul jucator profesionist-club de fotbal, plata salariului jucatorului este una esentiala, obiceiul de a nu plati la scadenta, in mod repetat, indeplineste a maiori ad minus conditiile Art. 1551 (1).

Asadar, daca un jucator nu este platit la termenul din contract, o singura data, atunci intarzierea trebuie sa fie de peste 90 de zile, pentru a putea obtine rezilierea (denuntarea unilaterala, cum este denumita de RSTJF) in temeiul Art. 181 din RSTJF. Insa, daca acesta nu este platit la termenul din contract de mai multe ori, jucatorul poate obtine rezilierea in temeiul Art. 1551 (1) din Codul Civil.

Odata declansat un litigiu in acest temei, s-ar pune problema punerii in intarziere. Daca clubul nu este pus in intarziere la momentul sesizarii comisiei jurisdictionale/instantei de judecata, atunci clubul ar putea achita sumele restante intr-un termen rezonabil de la comunicarea cererii de chemare in judecata. Insa, Codul Civil prevede ca debitorul este de drept in intarziere “când, fiind vorba de o obligatie cu executare succesivă, refuză ori neglijează să îsi execute obligatia în mod repetat” (Art. 1523 lit. c). Prin urmare, la momentul formularii cererii de chemare in judecata, clubul este deja pus in intarziere.

O alta chestiune de lamurit ar fi numarul de plati efectuate cu intarziere necesar pentru a putea considera obligatia clubului de plata a salariului ca fiind neexecutata in mod repetat. Intrucat nu s-a format inca o jurisprudenta consistenta in acest sens, probabil ca, in viitor, ne putem astepta la motivari diferite din partea instantelor sau comisiilor jurisdictionale. Cu toate acestea, suntem de parere ca o cerere de chemare in judecata introdusa dupa a treia plata cu intarziere (sau dupa doua plati efectuate cu intarziere si o a treia plata neefectuata) nu ar putea fi respinsa motivand absenta caracterului repetat al intarzierii.

Conform Art. 25 al RSTJF, in cazul litigiilor care apar din executarea contractelor individuale de munca sau ale conventiilor civile, competenta revine fie comisiilor jurisdictionale ale FRF, fie instantelor civile de drept comun, in functie de prevederile din contractul in cauza. Faptul ca regulamentele FRF permit si competenta instantelor de drept comun nu reprezinta un pas inapoi in existenta dreptului sportiv, intrucat dreptul material aplicat cu prioritate cauzelor raman tot regulamentele FRF.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *