Decizia CCR nr. 257/2017 privind introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal
9 minute • Daniel Balan • 30 noiembrie 2017
1. Sesizarea Curții Constituționale
Judecătoria Baia Mare – Secția penală a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a art. 21 alin. (1) Cod procedură penală raportat la art. 342 și urm. Cod procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o societate comercială, în cadrul unui dosar ce se afla în fața instanței mai sus indicate, în care aceasta avea calitatea de parte responsabilă civilmente.
În cauză, persoana vătămată, după momentul finalizării procedurii de cameră preliminară și înainte de desfășurarea primului termen de judecată, a formulat cerere de constituire de parte civilă, solicitând totodată introducerea în procesul penal a societății civile, în calitate de parte responsabilă civilmente.
Partea responsabilă civilmente a ridicat o excepție de neconstituționalitate, prin care arătă că, din perspectiva ei, dispozițiile art. 21 alin. (1) Cod procedură civilă contravin dispozițiilor Constituției României. În argumentare, societatea comercială a arătat că, în situația în care persoana vătămată se constituie parte civilă și solicită introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente după momentul finalizării procedurii de cameră preliminară, în mod abuziv i se răpește părții responsabile civilmente posibilitatea de a formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței și la legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală.
Autoarea excepției a arătat că prin dispozițiile care reglementează introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, se aduce încălcare următoarelor dispoziții constituționale:
- art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor;
- art. 21 alin. (1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil;
- art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare;
- art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției.
De asemenea, s-a arătat că dispozițiile procesual penale sunt contrare prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reiterându-se și argumentele Curții Constituționale expuse în Decizia nr. 641/2014.
2. Obiectul sesizării
Prin intermediul sesizării Curții Constituționale se criticau dispozițiile art. 21 alin (1) prin raportare la art. 20 alin. (1) Cod procedură penală.
Potrivit art. 21 alin. (1) Cod procedură penală, „Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)”. De asemenea, conform art. 20 alin. (1) Cod procedură penală „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept”.
Prin intermediul sesizării Curții Constituționale, se solicita acesteia să pronunțe „dacă prin interpretarea acestora (dispozițiilor art. 21 alin. (1) rap. la art. 20 alin. (1) C. pr. pen. – n.n.) se restrânge dreptul persoanei responsabile civilmente de a formula cereri și ridica excepții în fața judecătorului de cameră preliminară în raport de obiectul acesteia prevăzut de art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, în condițiile în care introducerea părții responsabile civilmente are loc după închiderea etapei procesuale a camerei preliminare și înainte de începerea cercetării judecătorești”.
3. Argumentele Curții
Curtea Constituțională a arătat că atât partea civilă, cât și partea responsabilă civilmente au un interes și în ceea ce privește modul de soluționare a laturii penale a cauzei, având în vedere faptul că stabilirea faptei penale și a vinovăției făptuitorului produce efecte și cu privire la latura civilă a procesului penal. De asemenea, Curtea a arătat că, în temeiul asigurării contradictorialității, ca element important al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil, este necesar să se ofere părții civile și părții responsabile civilmente aceleași drepturi ca și inculpatului, în toate fazele procesului penal.
Analizând reglementarea procesual penală, Curtea Constituțională a remarcat faptul că, în ipoteza în care partea responsabilă civilmente este introdusă în procesul penal după momentul finalizării procedurii de cameră preliminară, aceasta nu mai are nicio posibilitate de a formula cereri ori excepții referitoare la aspecte deja analizate, în special cu privire la legalitatea mijloacelor de probă care servesc la stabilirea existenței, respectiv a întinderii prejudiciului (rapoarte de expertiză sau constatare).
Având în vedere faptul că, după momentul finalizării fazei de cameră preliminară, problele administrate deja nu mai pot fi contestate, ele urmând a fi analizate în vedere pronunțării soluției finale, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă, Curtea a arătat că este necesar ca părții responsabile civilmente să i se asigure participarea la această fază a procesului penal. În acest fel, partea responsabilă civilmente, în ipoteza în care este introdusă în proces după finalizarea fazei camerei preliminare, această nu mai poate contesta legalitatea modului de administrare a probelor, pe parcursul fazei de urmărire penală.
Așa fiind, Curtea a apreciat că, modul în care art. 21 alin. (1) Cod procedură penală permite introducerea părții responsabile civilmente încalcă anumite principii constituționale, precum accesul liber la justiție și dreptul la apărare.
4. Decizia Curții Constituționale
Curtea Constituțională a concluzionat că dispozițiile procesual penale cuprinse în art. 21 alin. (1) , care reglementează posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești”, nu sunt în măsură să mențină echilibrul între drepturi fundamentale ale părții civile și ale părții responsabile civilmente. Totodată, Curtea a arătat că este necesar ca părții reponsabile civilmente să i se asigure posibilitatea dreptului de a formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în procedura camerei preliminare.
În final, raportat la toate argumentele, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de o societate comercială cu sediul în Baia Mare, într-un dosar al Judecătoriei Baia Mare – Secția penală și a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)” (adică, până la momentul începerii cercetării judecătorești) din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională.
5. Efectele Deciziei Curții Constituționale
Conform art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale au caracter obligatoriu de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, producând efecte doar pentru viitor.
De asemenea, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Decizia Curții Constituționale nr. 257/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 472 din data de 22 iunie 2017.
Având în vedere prevederile constituționale precitate, de la acest moment decizia a devenit obligatorie și, de asemenea, dispozițiile finale ale art. 21 alin. (1) CPP, cele care prevedeau că introducerea părții responsabile civilmente se realizează în termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) Cod procedură penală, respectiv până la momentul începerii cercetării judecătorești, s-au suspendat, Parlamentul sau Guvernul având la dispoziție 45 de zile pentru a pune în acord dispozițiile legale cu Decizia Curții Constituționale.
Așa fiind, în acest moment (30 noiembrie 2017- n.n.), dispoziția finală a art. 21 alin. (1) Cod procedură penală este abrogată. Prin urmare, acest articol trebuie citit fără partea sa finală, adică în sensul în care introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, fără însă a mai exista un termen limită în care să se solicite introducerea. Cel puțin la nivel teoretic, la momentul actual, partea civilă poate solicita introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal în orice moment, până la pronunțarea unei decizii definitive.
Este evident că o asemenea interpretare este contrară logicii Deciziei Curții Constituționale nr. 257/2017, însă având în vedere prevederile art. 147 din Constituție, este singura interpretare corectă. Curtea Constituțională a arătat că este necesar ca partea responsabilă civilmente să participe la procedura de cameră preliminară, nemafiind posibilă o introducere a acesteia în procesul penal după finalizarea acestei faze procesuale. Cu toate acestea, având în vedere efectele unei decizii de neconstituționalitate, în prezent, partea responsabilă civilmente ar putea fi introdusă oricând în procesul penal, până la finalizarea definitivă a acestuia.
Având în vedere aceste aspecte, este necesară o intervenție legislativă urgentă în această materie, a Parlamentului sau Guvernului, în așa fel încât dispozițiile procesual penale să producă efecte în sensul Deciziei Curții Constituționale, iar nu într-un sens contrar acestei decizii.
