⬅ ÎNAPOI

Este posibil să protejezi din punct de vedere legal o idee?

protejezi legal o idee

Este posibil să protejezi din punct de vedere legal o idee? Probabil că te-ai gândit de foarte multe ori la asta, mai ales când ai vrea să te duci să pitchuiești ideile tale în fața unor potențiali investitori sau să le povestești chiar prietenilor despre ce vrei să faci, fără să ai teama că îți vor fura ideea și o vor implementa ei. Așadar, poți să poți protejezi legal o idee?

Ei bine, răspunsul pe scurt la această întrebare este nu chiar. Doar că, așa cum vom vedea, putem face anumite ”tertipuri”, legale, ca să o protejăm cumva.

Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, stabilește în articolul 13 că  „exercitarea de activităţi mentale” nu este considerată invenţie. Astfel, pentru ca o idee să poată fi protejată, aceasta trebuie să fie transpusă într-un model concret de realizare. Dar ca să înțelegi de ce, este necesar să definim mai întâi, termenii de proprietate intelectuală, brevet, drepturi de autor, marcă și de secret comercial.

Proprietatea intelectuală cuprinde totalitatea drepturilor care poartă asupra creațiilor intelectuale și poate fi împărțită în două ramuri: în proprietate industrială și în drepturi de autor. Pe de-o parte, proprietatea industrială vizează brevetele, mărcile, desenele, modelele industriale și denumirile de origine, iar pe de altă parte, drepturile de autor poartă asupra operelor literare și artistice.

Vezi mai jos seria noastră #banidinIDEI despre proprietate intelectuală explicată pe înțelesul tuturor.

Este important de menționat și că trăsătura principală a proprietății intelectuale este intangibilitatea, adică mai exact, imposibilitatea acesteia de a fi atinsă. Cu toate că ideile se încadrează în categoria proprietății intangibile, nu pot fi asimilate niciuneia dintre categoriile de proprietate intelectuală enumerate mai sus. Urmează să vedem de ce pe parcursul acestui articol, prin explicarea pe larg a fiecărei noțiuni.

Brevetul

Brevetele sunt cele care protejează invențiile. Este important de menționat că există două feluri de brevete, de utilitate, respectiv de design. În timp ce brevetele de utilitate se referă la invenții funcționale, precum o mașinărie, un articol de manufactură, un ansamblu de materii (din categoria celor chimice sau a genelor) sau o anumită metodă de a realiza ceva, brevetele de design poartă, după cum ne indică și numele, asupra design-ului unui articol de manufactură, asupra aspectului acestuia. Cu toate acestea, legile și fenomenele naturale, ideile abstracte, soiurile de plante și animale, invențiile care au ca obiect corpul uman în diferite stadii ale evoluției sale, precum și simpla descoperire a unui element al său, nu pot face obiectul unui brevet. Mai mult, Parlamentul European a votat o rezoluție care susține că nici plantele obținute prin procese naturale, precum încrucișarea, nu pot constitui obiectul unui brevet.

Bun, dar cum anume sunt protejate invențiile? Ei bine, dacă inventezi, de exemplu, o nouă modalitate revoluționară de stoarcere a portocalelor sau de administrare a vaccinului fără a utiliza acele, prin brevetare, nimeni altcineva nu poate pretinde că este autorul descoperirii tale și pe cale de consecință, nu poate utiliza procedeul pe care l-ai descoperit, fără a-ți obține acordul.  

Înregistrarea brevetului de invenție

Bun, am văzut ce înseamnă brevetul, dar care este procedura prin care îți poți breveta invenția? Mai întâi, prin depunerea a 3 copii ale formularului-tip la sediul OSIM sau prin trimiterea acestora prin poștă. Cererea poate fi depusă atât de o persoană fizică, cât și de o persoană juridică, caz în care cererea trebuie să conțină funcţia şi numele în clar al conducătorului unităţii, semnătura acestuia şi ştampila unităţii. Pe site-ul OSIM se menționează clar că dacă conducătorul unităţii este unul dintre inventatori, atunci nu poate semna pentru respectiva unitate, fiind necesar să semneze un înlocuitor al acestuia.

Însă, pentru ca mai apoi cererea să fie aprobată și pentru ca brevetul să fie acordat, este necesar ca invenția în cauză să îndeplinească anumite condiții. Conform legii 61/94, brevetul trebuie să poarte, după cum am menționat deja mai sus, asupra unui produs sau procedeu, care poate face parte din toate domeniile tehnologice și care trebuie să implice o activitate inventivă și susceptibilă de aplicare industrială

Dar, alături de cerere, trebuie depusă și documentația tehnică a invenției, în care se descrie și se rezumă invenția, revendicările acesteia și dacă este cazul, desenele explicative ale invenției. Adică, trebuie să îți exprimi ideea într-o formă concretă. Dacă în urma tuturor acestor proceduri, cererea de acordare a brevetului este admisă, invenția se va bucura de o protecție de 20 de ani.

Prin urmare, un prim mijloc prin care îți poți proteja legal ideea este printr-un brevet de invenție.

Înregistrarea brevetului de design

Pentru a înregistra un design inedit, trebuie bineînțeles să completezi o cerere. După cum am văzut mai sus, brevetul de design se referă la aspectul exterior al unui produs sau al unei părți din acesta. Legea nr. 129/92 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată în 2014 prevede, de asemenea, că acesta trebuie să se exprime sub forma unui desen sau model pentru a putea fi înregistrat. Acum, haide să vedem ce reprezintă mai exact un desen sau un model în sensul conferit de lege. Ei bine, articolul 2 al legii atribuie desenului sau modelului sensul de  aspect exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale ale produsului în sine şi/sau ornamentaţia acestuia. Legea mai prevede și necesitatea desenului/ modelului de a fi nou și de a avea un caracter individual. Bun, dacă creezi două modele de scaune, unul de culoare albastră și altul de culoare verde, va trebui să le înregistrezi separat,  întrucât culoarea acestora reprezintă elementul de diferențiere dintre cele două produse.

Dacă am definit din punct de vedere legal obiectul cererii brevetului de design, trebuie să explicăm și ce anume presupun ceilalți pași de înregistrare. Este important de menționat că înainte de a depune cererea, trebuie să verifici dacă un design de același fel a fost sau nu înregistrat anterior. Acest lucru se realizează prin depunerea unei cereri tip de cercetare documentară la Serviciul de Desene și Modele din cadrul OSIM. Abia după realizarea verificării, se poate înregistra cererea de înregistrare a desenului sau modelului. Atenție! Cererea trebuie să fie însoțită de reproducerile grafice ale desenelor/ modelelor, fie sub formă de desene, fie sub forma unor poze, și de dovada plății de înregistrare. Taxa de înregistrare diferă în funcție de numărul desenelor atașate cererii. Astfel, depunerea cererii însoțită de un singur desen/model costă 146 de lei, iar pentru fiecare desen/model suplimentar se va plăti taxa de 49 de lei. De asemenea, înregistrarea design-ului sub forma unor figuri în spațiu prezintă o taxă diferită, în funcție de dimensiunile acestora: pentru fiecare figură în spaţiu standard de 6/6 cm alb-negru se vor plăti 97 lei, în timp ce pentru fiecare figură in spaţiu standard de 6/6 cm color 487 lei

Este important să știi că va trebui să plătești taxe pentru examinarea cererii, în maxim o lună de la publicarea desenului/modelului (de 243 de lei pentru primul desen sau model, respectiv de 49 de lei pentru fiecare desen sau model suplimentar), pentru eliberarea certificatului de admitere, în maxim o lună de la comunicarea hotărârii de admitere, de 97 de lei pentru  1 – 20 desene/modele, de 146 de lei pentru 21 – 50 desene/modele și de 243 de lei pentru 51-100 de modele/desene.  După terminarea acestor proceduri, pentru ca design-ul tău să se bucure de o protecție de 5 ani va trebui să plătești o taxă  de menținere în vigoare a certificatului de înregistrare de 487 de lei pentru 1 – 20 desene/modele, de 609 lei pentru pentru 21 – 50 desene/modele și de 730 de lei pentru 51-100 desene/modele. Aceasta se achită în maxim o luna de la comunicarea hotărârii de admitere pentru prima perioadă de protecţie de 5 ani, respectiv până la începerea următoarei perioade de 5 ani).

De asemenea, poți beneficia de o reducere de 50% de la plata taxelor de înregistrare dacă venitul tău mediu brut lunar pe ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de înregistrare, este mai mic de 5 ori decât câştigul mediu brut realizat pe economie, publicat oficial, în ultimele 12 luni.

Ca să înțelegi ce poti să înregistrezi ca un design, aruncă un ochi pe BOPI, secțiunea desene și modele. O să vezi de la pieptăn, la ambalaje și dungi pe sticlele de apă. Spre exemplu, când am vorbit cu Simona de Iona, exact asta punctam: că ea ar putea să își înregistreze fiecare bijuterie ca un design separat. Asta poți face cu aproape orice produs pe care îl vinzi, inclusiv haine, doar că o să te coste … ceva. Până la urmă este un cost de oportunitate.

Nothing Bundt Cakes v. All About Bundt Cakes

Pentru ca modul de funcționare al brevetelor să fie și mai clar, urmează să prezentăm un caz în care acesta s-a aplicat concret. Cu siguranță că ai văzut torturi Bundt în filme. Dar de ce ar conta? Ei bine, faptele sunt următoarele și au legătură cu aceste deserturi: Nothing Bundt Cakes este o afacere care astăzi are peste 300 de francize deschise în Statele Unite și Canada și care după cum indică și numele, are drept obiect vânzarea torturilor Bundt. Bineînțeles că rețeta de pregătire a acestor torturi este una specifică Statelor Unite și este astfel, cunoscută de foarte mulți oameni. Din această cauză, compania a fost nevoită să găsească un element care să-i diferențieze modul de preparare de toate celelalte afaceri. Pentru că cine caută, găsește, compania a dezvoltat un design care nu mai fusese înregistrat până atunci printr-un brevet de alte companii, respectiv aplicarea unor fâșii subțiri de glazură pe toată suprafața tortului. Ulterior, All About Bundt Cakes, o afacere care se ocupa tot cu comercializarea acestui tip de torturi, intră pe piață și utilizează exact același design folosit de Nothing Bundt Cakes.

Cum a procedat Nothing Bundt Cakes această situație? Ei bine, a dat în judecată All About Bundt Cakes, urmărind să obțină un ordin judecătoresc preliminar de interzicere a comercializării acestui model de torturi de către All About Bundt Cakes, folosindu-se de brevetul de design pe care îl înregistrase anterior și care proteja design-ul torturilor și pe suprafața Districtului Texas, unde opera All About Bundt Cakes. Pe baza acestuia, a reușit să obțină câștig de cauză când All About Bundt Cakes nu s-a prezentat la audieri și interzicerea vânzării de torturi Bundt acoperite cu fâșii subțiri de glazură în cele 21 de francize All About Bundt Cakes.

Nothing Bundt Cakes

și

All About Bundt Cakes

Așadar, al doilea mod prin care poți să-ți protejezi legal o idee este să aplici pentru un brevet de design.

Protecția teritorială a brevetelor

Atenție! Protecția este de mai multe feluri, și anume națională, pe teritoriul României, regională (în cadrul Oficiului European de Brevete, Organizaţiei Euroasiatice de Brevete, Organizaţiei Regionale Africane de Proprietate Industrială) și internațională. De asemenea, nu poți depune o cerere la OSIM sau la oficiile regionale sau internaționale, precum Biroul Internaţional al OMPI de la Geneva, fără a obține mai întâi protecția națională.

Odată definit termenul de brevet, despre care poți citi mai multe într-un articol de pe blogul nostru, trebuie să vedem domeniul de aplicare al drepturilor de autor și al mărcilor. 

Drepturile de autor

De ce o idee nu ar putea fi protejată de drepturi de autor? Ei bine, drepturile de autor pot fi obținute pentru forme originale de expresie, însă acestea din urmă trebuie să fie tangibile, adică să aibă o existență concretă. Astfel, ideile exprimate prin intermediul operelor literare, filmelor, fotografiilor, creațiilor muzicale, programelor pe calculator sau sculpturilor se pot bucura de protecția conferită de drepturile de autor.  Obiectul drepturilor de autor îl reprezintă și operele arhitecturale care includ design, desene si planuri sunt protejate prin drepturi de autor.

Da, scopul drepturilor de autor este protejarea creativității și originalității autorului, însă pentru ca o creație să poată beneficia de protecția lor, este necesar ca aceasta să aibă o bază materială, să aibă o existență fizică, nu doar să fie exprimată verbal. Nu ajunge să zici ce o să scrii într-o carte, ci trebuie să și publici cartea pentru a o putea beneficia de protecția conferită de drepturile de autor.

Titularul drepturilor de autor beneficiază de o serie de drepturi exclusive asupra creației sale, precum dreptul de a o reproduce, de a  realiza copii ale acesteia și de a le distribui. Câtă vreme beneficiază, însă lucrările sale de protecție? Pe toată perioada vieții autorului, iar mai apoi, sunt protejate încă 70 de ani, pentru ca moștenitorii acestuia să poată beneficia de pe urma lor. 

Bun, nu este obligatorie înregistrarea creațiilor originale, dar pentru a te bucura de drepturile menționate mai sus fără a-ți putea fi contestate, se recomandă înregistrarea creației la ORDA, “Oficiul Român pentru Drepturile de Autor”. Dar ce presupune mai exact procedura înregistrării unei creații la ORDA? 

Haide să presupunem că ți-a venit ideea unui design nemaiîntâlnit. Ce faci? Ei bine, ordonanța 25/ 26 ianuarie 2006 privind întărirea capacității administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor cuprinde procedura pe care o ai de urmat. În primul rând trebuie să identifici corect registrul în care se încadrează creația pe care dorești să o înregistrezi, pentru a putea beneficia de totalitatea drepturilor de autor. Există 4 registre: Registrul național al fonogramelor, Registrul național al programelor pentru calculator, Registrul național al videogramelor și Registrul național al multiplicatorilor. În funcție de specificul creației tale și de drepturile pe care îți dorești să le obții, depui o cerere tip corespunzătoare unui registru.

După identificarea corectă  a registrului, nu îți mai rămâne decât să depui cererea-tip, care trebuie să fie însoțită de copia certificatului de înregistrare la oficiul registrului comerţului.

Marca

Dacă am explicat ce presupun brevetele și drepturile de autor, acum urmează să vedem și ce reprezintă mărcile și de ce o simplă idee nu poate fi protejată de o marcă. După cum am explicat în alte articole de pe blogul nostru, o marcă este un semn susceptibil de reprezentare grafică, ce servește la deosebirea produselor sau serviciilor identice sau similare ce aparțin unei persoane fizice sau juridice de cele care aparțin altcuiva. Pot constitui ca mărci: nume de persoane, desene, forma produsului sau a ambalajului său, sau chiar combinații de culori. Ca să fie mai ușor de înțeles, marca, uneori numită și brand, are scopul de a informa consumatorul cu privire la producătorul serviciului sau al produsului pe care îl achiziționează și de a preveni confuzia consumatorilor cu privire la producătorii aceluiași tip de bunuri sau servicii. Aceștia asociază astfel, în mod indirect, marca cu producătorul și pot diferenția produsul sau serviciul în funcție de marcă.

Marca se folosește în comerț și într-adevăr, trebuie să reprezinte o imagine originală a unei firme. Originalitatea presupune o idee, dar și de data aceasta, ideea trebuie să fie exprimată într-o formă concretă. Trebuie, după cum am explicat anterior, să completezi o cerere în care trebuie să treci numele mărcii și categoria de produse cărora li se aplică, deci să-ți descrii ideea. Încă o dată, este necesar ca ideea ta să se exprime printr-un suport fizic, și anume, prin cerere, pe care o depui fie la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (”OSIM”), fie la  Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în funcție de întinderea protecției mărcii tale, respectiv la nivel național sau european. 

Totuși, marca nu trebuie să aibă caracter descriptiv, adică să arate exact la ce se numește produsul sau serviciul, întrucât scopul acesteia este chiar diferențierea produsului sau serviciului tău de restul produselor sau serviciilor din aceeași categorie existente deja pe piață. De exemplu, nu poți folosi denumirea “distribuitor de pantofi” pentru a vinde articole de încălțăminte, pentru că astfel, vei induce consumatorii în eroare. 

După depunerea cererii, se verifică de către OSIM, prin intermediul unei cercetări documentare sau de către un consilier în proprietate industrială, dacă nu mai există o altă marcă similară sau identică cu cea supusă înregistrării. Trebuie menționat, însă, că această procedură este una facultativă. 

În cele din urmă, se  depune cererea completată de solicitare a înregistrării mărcii dorite, împreună cu iterațiile grafice, dacă este vorba de o marcă figurativă (i.e. are doar ”logo”) sau combinată (i.e. conține ”logo” împreună cu denumirea). Astfel, sfera de protecție conferită de înregistrarea unei mărci, se întinde și asupra ideii tale de logo. Mai mult, pe lângă logo și denumire, marca îți protejează și ideea de slogan, pentru că după cum am văzut și în articolele anterioare, marca protejează orice element de diferențiere al unei companii sau al unui produs (culori, semne, grupuri de cuvinte, sunete).

Iar dacă tu crezi cumva că nu e atât de important să înregistrezi o marcă, uite aici cum marca te poate ajuta să înregistrezi ”Nimic” față de ”Orice”. Hint: e cu torturile bundt de mai sus.

Secretele comerciale

La final, nu ne mai rămâne decât să analizăm secretele comerciale, ultima formă de proprietate intelectuală tratată pe parcursul acestui articol și să vedem de ce ideile nu intră sub protecția acestora. Legea nr. 11 din 29.01.1991 privind combaterea concurenței neloiale definește secretele comerciale drept orice informație care, total sau parțial, nu este în general cunoscută sau nu este ușor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obișnuit cu acest gen de informație și care dobândește o valoare comercială prin faptul că este secretă, pentru care deținătorul legitim a luat măsuri rezonabile ținând seama de circumstanțe, pentru a fi menținută în regim de secret. 

Bun, secretele comerciale reprezintă la bază tot idei și trebuie să știi că Ordonanța de urgență nr. 25 din 18 aprilie 2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative consideră descoperirea sau crearea independentă a informațiilor care ar putea reprezenta secrete comerciale, precum și analiza, studierea, dezasamblarea sau testarea unui produs sau a unui obiect care a fost făcut public sau care se află în mod legal în posesia celui care a dobândit informațiile și căruia nu i se aplică nicio obligație valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea secretului comercial mijloace legale de dobândire, utilizare sau divulgare a secretelor comerciale. Practic, din nou, legea protejează analiza și exprimarea concretă a ideilor, nu doar simpla lor afirmare.

NDA-urile cu colaboratorii și angajații

Totuși, dacă dorești să-ți comunici ideea cuiva și mai apoi vrei să împiedici divulgarea acesteia de persoana respectivă, poți încheia cu ea un acord de confidențialitate, care o va împiedica dezvăluie sau să utilizeze ideea fără acordul tău. Poți încheia un acord de confidențialitate atât cu angajații, cât și cu colaboratorii. În cazul în care partea cu care ai încheiat acordul îl va încălca, vei putea să te adresezi instanței de judecată. Cu toate acestea, va trebui să accepți faptul că ideea ta ar putea fi cunoscută de un număr considerabil de persoane.

Dar ce informații se încadrează în sfera acordurilor de confidențialitate? După cum am văzut și într-un articol anterior, informațiile care pot fi calificate drept secrete de afaceri, care reprezintă know-how specific unei anumite activităţi sau care ar oferi un avantaj competitiv concurenţilor unei anumite entităţi. Astfel,  documentele, înregistrările, desenele, modelele, aparatele, schițele, desenele, planurile de marketing, analizele, compilațiile, studiile, programele de software, prototipurile, eșantioanele, formulele, metodologiile, formulările și cererile de brevet reprezintă exemple de informații confidențiale. Practic, NDA-urile protejează orice fel de informații strategice care urmează să inoveze o anumită piață. Te poți gândi și la  inventarea unei noi rețete sau schițele unui nou model de dispozitiv electronic. Ca să fie și mai clar, poți asocia exemplul cu companii precum Apple sau KFC. Poți să te gândești la interesul acestora de a-și păstra inovațiile secrete, pentru a nu fi preluate de alte firme concurente.

Asta nu înseamnă că trebuie să pui sub nas orice fel de PPT drăguț sub un NDA. Chiar trebuie să ai anumite informații confidențiale, pentru că altfel .. ce protejezi? Până și pitchurile celebre de la Uber și AirBNB au fost … publice.

Este important să știi că trebuie să menționezi în acord care sunt informațiile concrete  protejate de acesta, adică trebuie să fie clar delimitate. Poți avea în vedere categoriile de informații menționate cu titlu de exemplu mai sus. De asemenea, poți include și suportul acestora (PDF, WORD, PPT etc.). În sfera NDA-urilor pot intra și informațiile verbale, dar trebuie să știi că divulgarea acestora este destul de greu de dovedit fără existența unei baze scrise.

Aceste acorduri se semnează de obicei înainte de începerea perioadei de muncă, în cazul acordurilor cu angajații sau înainte de începerea  negocierilor pentru asociațiile în participațiune, potențialele relații de licențiere, relațiile de distribuție, relațiile contractuale independente și, de asemenea, găsite în acordurile de franciză și în procesele de fuziune și achiziție. De asemenea, trebuie inclusă și durata acordului. De obicei, aceasta este de 5 ani, considerându-se că după 5 ani acestea devin istorice. Te poți gândi la cote de piață, strategii și furnizori. Dar, în cazul NDA-urilor semnate cu angajații, durata acestora poate fi stabilită pe toată perioada angajării propriu-zise.

În concluzie, pentru ca ideea ta să poată beneficia de mijloacele legale de protecție, poți fie să o transpui într-o formă concretă în funcție de specificul ei, fie să semnezi un acord de confidențialitate.

Fotografie de copertă a fost creată de Ron Lach, de la Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.