Criptare date personale

GDPR: criptarea datelor cu caracter personal – recomandari WP 29

10 minute • Ana-Maria Udriste • 31 mai 2018


Ce știm despre criptarea datelor cu caracter personal? Ei bine, nu mare lucru.
Tocmai de aceea Grupul de Lucru Articolul 29 a venit cu o declarație, aratând cum să criptăm mai bine datele cu caracter personal și ce trebuie să avem în vedere.

GDPR – criptarea datelor by Avocatoo on Scribd


Grupul de lucru al protecției datelor ARTICOLUL 29

Declarația Grupului de Lucru 29 cu privire la criptarea datelor și la impactul asupra protecției indivizilor cu privire la prelucrarea datelor acestora pe teritoriul Uniunii Europene

Autoritățile de protecție a datelor din Uniunea Europeană, reprezentate în cadrul Grupului de Lucru pe temeiul articolului 29 (WP29), consideră că disponibilitatea unei criptări puternice și eficiente este o necesitate pentru a garanta protecția persoanelor cu privire la confidențialitatea și integritatea datelor lor care reprezintă fundamentul elementar al economiei digitale. Orice obligație care vizează reducerea eficacității acestor tehnici pentru a permite accesul la datele criptate de către autoritățile de aplicare a legii ar putea afecta grav viața privată a cetățenilor europeni.
Având în vedere nevoia stringentă de a echilibra diferitele interese publice, cum ar fi încrederea în serviciile digitale pe de o parte și urmărirea efectivă a infracțiunilor pe de altă parte, și pentru a proteja dreptul individual la confidențialitate și viață privată, Grupul de Lucru comunică următoarele mesaje-cheie pe această temă.

  1. Criptarea securizată este necesară pentu a asigura un flux bun și sigur al datelor între cetățeni, întreprinderi și guverne.

Utilizarea pe scară largă a serviciilor oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor a făcut din criptare un instrument critic utilizat pe scară largă pentru a garanta faptul că datele sunt securizate. Implementarea corectă a algoritmilor oferă o garanție rezonabilă în activități cum ar fi cumpărarea de bunuri online, depunerea taxelor, utilizarea serviciilor bancare, trimiterea sau primirea de e-mailuri sau programarea unei consultații la un medic pot fi făcute în siguranță.
Fără criptare, viața privată și securitatea persoanelor pot fi compromise de fiecare dată când doresc să întreprindă activități de zi cu zi. Într-adevăr, utilizarea tehnicilor de criptare ca mijloc de garantare a confidențialității, a integrității datelor și în procesul de autentificare a utilizatorilor au devenit condiții indispensabile pentru funcționarea normală a infrastructurilor și a serviciilor digitale oferite de acestea fiind acum folosită de mai mulți operatori de date. Prin urmare, criptarea este absolut necesară și de neînlocuit pentru a garanta o maximă confidențialitate și integritate atunci când datele sunt transferate prin rețele deschise, cum ar fi Internetul, sau stocate pe dispozitive mobile precum smartphone-urile. În mod ideal, această criptare ar trebui să cuprindă întotdeauna întreaga comunicare, de la dispozitivul expeditorului la cel al destinatarului (criptarea end-to-end).
Pentru a oferi încredere, criptarea de ultimă generație trebuie promovată și prezentată publicului cu cea mai largă disponibilitate, criptare ce trebuie să fie puternică și fiabilă pentru a permite controlul public. Acest lucru permite cercetătorilor să studieze un astfel de software pentru a evalua și a îmbunătăți eficiența și robustețea acestuia, lucru ce ajută industria să implementeze aceste tehnici pentru servicii ce prezintă încredere și nu în ultimul rând fiabilitate. În acest sens, ar trebui luate în considerare capabilitățile de criptografie cuantică în curs de dezvoltare.
Există, de asemenea, un interes public în implementarea criptării. Securizarea datelor cu caracter personal în perioada de lucru și în perioada de repaus este o piatră de temelie a încrederii de care avem nevoie pentru serviciile digitale, pentru a permite inovarea și creșterea economiei noastre digitale.

  1. Porțile de siguranță (backdoors) și chei de siguranță (master keys) conduc la pierderea unor capabilități din criptare și determină la utilizarea criptării într-un mod nesigur.

Criptarea permite, de asemenea, mascarea activităților infracționale. Aceasta reprezintă o provocare pentru organele de aplicare a legii care încearcă să acceseze comunicațiile sau datele în aceste cazuri.
Unii consideră că necesitatea aplicării legii de a accesa datele infractorilor suspectați poate fi satisfăcută prin implementarea de “backdoors” (porți de siguranță – adică vulnerabilități implementate în secret de către dezvoltator într-un anumit software) sau “master keys” (chei de siguranță care permit decriptarea fiecărui mesaj criptat cu un software specific) în software-ul de criptare. Acest lucru ar putea însemna că dezvoltatorii acestor tehnologii ar fi obligați să includă și să pună la dispoziția acestor organe de aplicare a legii, permițându-le să decripteze și să obțină accesul către datele respective.
Cu toate acestea, temelia matematică a criptologiei nu oferă baza pentru un ”backdoor” sigur, iar numeroase exemple din istorie au arătat că aceste chei și porți de siguranță nu pot asigura o securizare eficientă, uneori, chiar și agențiile de aplicare a legii[1] sau companiile specializate în acest domeniu nu reușesc:

  • Bine cunoscuta descoperire a cheilor de siguranță din cadrul Administrației de Securitate a Transportului (TSA), chei în materie fizică ce se folosesc pentru control la majoritatea valizelor de pe planetă, se presupunea că sunt accesibile numai personalului TSA iar prin faptul că au fost descoperite a condus la concluzia că oricine poate deschide o încuietoare TSA.
  • Cryptolocker-ul global WannaCry, care a infectat zeci de mii de calculatoare în sute de organizații din întreaga lume, a folosit instrumente concepute pentru a exploata vulnerabilitățile existente în protocoalele de partajare a fișierelor. Aceste instrumente, create de o agenție națională de securitate majoră, au fost scoase la dispoziția publicului și apoi folosite de infractori pentru a crea Cryptolocker-ul WannaCry.
  • Compromiterea cheilor private a unui furnizor de certificate important a dus la spargerea unor certificate folosite în servicii care sunt utilizate pe scară largă și la compromiterea conturilor de e-mail ale activiștilor din Iran.Producătorii și furnizorii de servicii recunosc că nu pot asigura securitatea acestor porți de siguranță care ar trebui să fie accesibile numai acestora[2]. Acest lucru infățișează riscurile tehnologice care decurg din comportamentul organizațiilor de a păstra secretul vulnerabilităților software.

Programele de criptare sunt utilizate la nivel mondial. Pentru a fi eficiente, porțile și cheile de siguranță (”backdoors” și ”master keys”) ar trebui,  să fie schimbate numai între organele de aplicare a legii la nivel mondial. Acest lucru ar conduce la diseminarea pe scară largă a acestora și, astfel, nu ar mai conduce la implificarea riscurilor ca acestea să fie compromise.
Fără criptare puternică și eficientă, datele cetățenilor, ale întreprinderilor și ale guvernelor sunt supuse riscului. Având în vedere importanța securității serviciilor de zi cu zi – pe care ne bazăm din ce în ce mai mult atât noi, întreprinderile cât și guvernele – orice scădere a protecției oferite de criptare va conduce la daune mai mari decât cele prin care s-ar fi putut împiedica accesul la datele criptate prin aplicarea legii.Mai mult, impunerea unor ”backdoors” și a unor chei de siguranță (”master keys”) pentru cetățenii și organizațiile care respectă legea nu ar fi o măsură eficientă împotriva infractorilor, deoarece ar continua să utilizeze sau să adapteze cea mai puternică criptare pentru a-și proteja datele, păstrându-le în siguranță, punând astfel organele de aplicare a legii în dificultate. Ca rezultat, porțile și cheile de siguranță nu ar face decât să dăuneze cetățenilor cinstiți făcând astfel ca datele lor să devină vulnerabile.

  1. Organele de aplicare a legii au deja o serie de competențe legale și instrumente specifice pentru a răspunde provocărilor criptării, permițându-le să acceseze datele de care au nevoie pentru a investiga și a urmări astfel infractorii.

Organele de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene pot fi împuternicite din punct de vedere juridic în moduri prin care să poată obține accesul la date criptate, inclusiv date cu caracter personal, pentru investigații în circumstanțele vizate. De exemplu, în funcție de legislația fiecărui stat membru, aceste agenții pot avea competența de a:

  • Pot accesa comunicațiile datelor de tip meta (metadata) și datele necriptate deținute de operatorii de date.
  • Să folosească ingineria socială pentru a se infiltra în organizații infracționale.
  • Să recurgă la obligarea infractorilor sau persoanelor de interes să predea cheile de criptare.
  • Să utilizeze instrumente de interceptare orientate, cum ar fi dispozitive IMSI (instrument conceput pentru a intercepta comunicațiile mobile din apropierea celui vizat) sau pot intercepta comunicațiile electronice, interceptare specifică prin accesarea furnizorilor de comunicații electronice și de internet.
  • Să utilizeze instrumente specifice și direcționate pentru a ghici sau intercepta o parolă, a accesa documente și/sau a înregistra tastele înainte de criptarea pe dispozitivul expeditorului sau după decriptarea de către destinatar.
  • Să obțină cheile de criptare individuale care sunt păstrate de operatorii de date sau de servicii precum ”escrow key”.

Chiar dacă aceste competențe ridică probleme grave de confidențialitate și necesită garanții juridice și tehnice semnificative, ele par mai proporționale și mai puțin periculoase decât prin folosirea de porți sau chei de siguranță (backdoors și master keys).Aceste puteri permit organelor de aplicare a legii să acceseze cantități semnificative de date ca parte a competențelor acestora de investigare. Acestea ar putea fi susținute cu instrumente cum ar fi ”e-evidence” care ar permite organelor de control să acceseze mai ușor și mai rapid datele deja disponibile, sub controlul sistemului judiciar.În plus, aplicarea legii ar trebui să se concentreze pe exercitarea în totalitate a competențelor pe care le posedă deja: în unele jurisdicții s-ar fi putut acorda unele sau chiar toate competențele enumerate mai sus, cu precizarea că încă aceștia nu au început încă să le exercite practic. În numeroase cazuri, investigațiile ar fi putut fi de succes dacă s-ar îmbunătăți doar capacitatea de interpretare a datelor deja existente.

  1. Concluzii și recomandări

Grupul de Lucru pentru Articolul 29 consideră că:
1.     Disponibilitatea unei criptări puternice și de încredere este o necesitate în lumea digitală modernă. Astfel de tehnologii contribuie într-o manieră de neînlocuit la intimitatea noastră și la securitatea și siguranța societății noastre.2.     Criptarea trebuie să rămână standardizată, puternică și eficientă, doar dacă furnizorii nu ar fi obligați să includă backdoors sau să furnizeze master keys. Oricare ar fi soluția tehnică, nu se garantează siguranța totală a fișierelor dacă furnizorii pentru servicii de criptare își permit să includă porți sau chei de siguranță în programele lor.

  1. Organele de aplicare a legii au deja acces la cantități mari de date prin puterile învestite. Acest acces trebuie să rămână proporțional și obiectivizat. Acestea ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii capacităților acestora de a interpreta aceste date pentru a investiga și a sancționa infractorii.

În numele Grupului de Lucru cu privire la Protecția Datelor pentru Articolul 29, Andrea Jelinek
Grupul de Lucru Protecția Datelor pentru Articolul 29

Material tradus și adaptat de Adrian Vasiu, student la Facultatea de Drept a ULSB

[1] Poziția EUROPOL și ENISA – Pagină consultată la data de 29.05.2018.
[2] Poziția Apple- Pagină consultată la data de 29.05.2018: https://www.apple.com/customer-letter/.


Vezi tot ce am scris despre GDPR aici si fă-ți implementarea singur cu KIT-ul nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *