Hai să călătorim liber… în UE!
7 minute • Redactia • 27 august 2019
Articol redactat de Adina Cocuţ, studentă în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Astăzi Viena, mâine Budapesta, poimâine Roma sau Paris. Călătoriile în spaţiul european nu mai sunt o noutate, din contră, ele au devenit pentru majoritatea oamenilor o pasiune ori un stil de viaţă, fie că vorbim de plimbări, vacanţe sau deplasări în interes de serviciu. Ca cetăţeni europeni ştim cu toţii că avem drepturi, printre care şi cel de a călători liber. Vă propun o scurtă trecere în revistă a modului cum a apărut şi cum se manifestă acest drept care ne bucură pe toţi.
În primul rând, libertatea de circulaţie şi de şedere a persoanelor în Uniunea Europeană a reprezentat un obiectiv important pentru statele membre încă de la înfiinţarea Comunităţii.
Însă, negocieri la scara largă au apărut odată cu Convenția de la Schengen, la data de 14 iunie 1985, care urmărea deschiderea frontierelor dintre țările europene semnatare.
Mai apoi, prin Tratatul de la Maastricht (1992) se reglementează libertatea de circulaţie a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor şi serviciilor, care este semnificativă pentru instituirea cetăţeniei europene.
Spațiul Schengen a prins contur prin Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 şi avea să se extindă organizat în urma lărgirii Uniunii Europene.
Înlăturarea progresivă a frontierelor interne, ca plan al statelor Schengen, a fost urmată de adoptarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, care este în vigoare şi în prezent.
Ea prevede dreptul cetăţenilor europeni de a părăsi teritoriul unui stat membru pentru a călători în alt stat membru prin simpla deţinere a unui paşaport sau a unei cărţi de identitate valabile.
Conform acestei Directive, șederea liberă a unui cetățean european și a membrilor săi de familie într-un alt stat al UE poate dura maxim trei luni
Pot depăşi această perioadă, conform art.7, cei care aparţin unei categorii din urmatoarele:
- cei care muncesc (legal, adică având drept de muncă) sau sunt self-employed (persoană fizică autorizată) în statul respectiv;
- au suficiente resurse materiale pentru ei și membrii lor de familie pentru a nu constitui o povară pentru sistemul de asistență socială al statului respectiv și au totodată o asigurare medicală cuprinzătoare;
- sunt înscriși ca studenți la o unitate de învățământ publică sau privată acreditată sau finanțată de statul respectiv, inclusiv în învățământul profesional, și
- au o asigurare medicală cuprinzătoare și asigură totodată statul respectiv printr-o declarație sau alt mijloc echivalent că au suficiente resurse materiale pentru ei și membrii lor de familie pentru a nu constitui o povară pentru sistemul de asistență socială al statului respectiv pe durata șederii lor;
- sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii care îndeplinește condițiile de la punctele (a), (b) sau (c).
Însă, cea mai mare realizare a Uniunii Europene în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie constă în consolidarea spaţiului Schengen.
În prezent cuprinde 26 de țări (22 de state membre UE și 4 state asociate), care au eliminat controalele la frontierele interne. Dintre statele membre UE, momentan, nu fac parte: Bulgaria, Cipru, Croaţia, Irlanda, România şi Regatul Unit, iar cele 4 state asociate sunt: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
Asadar,
în interiorul zonei Schengen cetăţenii UE (ori cei ai statelor
terţe amintite mai sus)
se bucură de dreptul de călători liber,
neexistând controale la graniţe. De exemplu, cetăţenii ungari
călătoresc liber la vecinii lor austrieci, statele de care aparţin
fiind în spaţiul Schengen.
În sens opus, călătorii din interiorul UE care merg dintr-un un stat non-Schengen în unul care se află în acest spaţiu, vor fi obligaţi să-şi prezinte documentele de identitate la frontieră.
Cu titlu de exemplu, cetăţenii români care zboară în interiorul UE într-un stat care aparţine Schengen vor fi supuşi controalelor la punctele de frontieră (e.g. Bucureşti-Madrid).
Totuşi, chiar dacă nu trebuie să înmânăm cartea de identitate sau paşaportul când ne deplasăm dintr-un stat membru al zonei Schengen în altul, este imperios să avem întotodeauna unul din aceste documente la noi.
De ce? Pentru că ţările membre Schengen pot adopta reglementări naţionale care să cuprindă obligativitatea de a prezenta în orice moment documentele de identitate atunci când ne aflăm pe teritoriul lor. Sau poate ne răzgandim pe drum şi facem o mică escapadă pe o plajă în Cipru (stat non-Schengen).
Dreptul de şedere în Spaţiul Schengen pentru cetăţenii români, aşa cum ne informează Poliţia de Frontieră, este limitat la 90 de zile într-un interval de 6 luni. Pot fi facute mai multe călătorii în acest interval, dar totalul zilelor de şedere nu trebuie să depăşească 90, de la data primei intrări.
Există, însă, şi cazuri când poate fi refuzat dreptul de intrare într-o ţară UE
Restricțiile asupra dreptului de liberă circulație se aplică din motive ce ţin de ordinea, siguranţa şi sănătatea publică.
Ultimele articole publicate:
În
cazul în care ne confruntăm cu o asemenea interdicţie autoritățile
au sarcina de a dovedi în mod concret că reprezentăm o „amenințare
reală, actuală și suficient de gravă”
pentru care sunt aplicate astfel de sancţiuni şi, totodată,
trebuie să ne elibereze o decizie
scrisă, în
care sunt cuprinse motivele invocate, căile de atac posibile și
termenul-limită pentru recurs.
În încheiere, câteva mini-sfaturi de călătorie
- verificaţi-vă periodic valabilitatea documentelor de identitate
- informaţi-vă în legătură cu ce documente aveți nevoie pentru a călători în afara țării de origine și pentru a intra pe teritoriul unei țări care nu face parte din UE
- cardurile sau permisul de conducere nu pot face dovada identităţii în nicio situaţie şi nu sunt acceptate ca documente de călătorie
- încheiaţi o poliţă de asigurare de călătorie care să includă: asistenţă medicală ca urmare a unei îmbolnăviri sau accident, întarziere zbor/bagaj, pierdere bagaj/documente, repatriere, costuri hoteliere, răspundere civilă
- în situaţia în care aveţi probleme de mobilitate puteţi beneficia de asistenţă gratuită indiferent de tipul de transport (aerian, feroviar, naval)
La Avocatoo.ro ne place să fim diferiți. Și să sprijinim comunitatea de studenți și nu numai. Acest articol face parte din proiectul nostru prin care vrem să încurajăm scrierea în rândul studenților – ai o idee, gânduri pe care vrei să le spui oamenilor (anonim sau nu?), o problemă (juridică sau nu) despre care vrei să scrii sau pur și simplu vrei să ne spui cum îți petreci timpul liber? Dă-ne un mail aici și noi publicăm. Fă-te auzit așa cum vrei să fii.
Acum ai aflat că poți călători liber… ce ar fi dacă ai încerca să călătorești singur? Hai să te convingi AICI.
