poza uber

Uber – ce au zis instantele nationale despre acest „fenomen”

8 minute • Adelina Voicu • 19 august 2017


Cu alte ocazii am explicat cine face transportul de persoane în România, ce este Uber și cum a fost privit acest fenomen de Comisia Europeană și celelalte instanțe europene, în așa fel încât în acest articol vom prezenta și interpretările instanțelor de la Cluj sesizate cu această problemă.  

Scurt istoric

Urmare a protestelor și a discuțiilor intens mediatizate și politizate ce au avut loc în toată țara, Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania a introdus o acțiune în concurență neloială împotriva Uber Systems România S.R.L. și Raiser Operations BVLA, susținând, în esență, că acestea realizează transport public de persoane, fără a avea autorizațiile prevăzute de lege pentru o asemenea activitate.
Totodată, în baza Legii nr. 11/1991, asociația în cauză a introdus și o cerere de ordonanță președințială în vederea interzicerii practicilor comerciale neloiale până la soluționarea cauzei. Potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, în situația în care instanța constată că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi în întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Având în vedere cele două dispoziții amintite, la data de 16.11.2016 Tribunalul Specializat Cluj a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă și a dispus încetarea furnizării de către pârâte a serviciilor de transport public, contra cost, pe raza municipiului Cluj Napoca considerând astfel:

  1. natura activității desfășurate de acestea este una de transport public de persoane și împrejurarea că încheierea contractului de transport între consumator și furnizorul efectiv al serviciului este facilitată de o aplicație on-line este nerelevantă, atâta timp cât aceasta este menită să doar să gestioneze cererea și oferta pentru serviciul de transport pus la dispoziție de către pârâte;
  1. pârâtele pun la dispoziție consumatorilor servicii de transport de persoane în regim de taxi fără respectarea dispozițiilor legale care impun autorizarea acestui serviciu;
  1. există în cauză aparența dreptului pretins de reclamantă, astfel încât în cazul în care nu s-ar dispune de urgență măsuri privind activitățile pârâtelor, similare cu activitățile desfășurate de reclamantă, i s-ar aduce acesteia din urmă grave prejudicii generate, în principal, de aparenta deturnare a clientelei, cât și de posibilitatea practicării unor tarife inferioare celor reglementate de autoritatea administrativă publică locală, lipsa autorizațiilor prevăzute de lege, a căror eliberare presupune achitarea contravalorii acestora, motiv pentru care sunt justificate și prețurile foarte avantajoase oferite.

La sentința dată de Tribunalul Cluj Uber a declarat apel pe care l-a și câștigat, fiind eliminată interdicția de a-și mai desfășura activitatea pe raza municipiului Cluj Napoca. Vom analiza astfel motivele care au stat la baza admiterii acțiunii de către Curtea de Apel din Cluj.
1. Calitatea procesuală activă a reclamantei Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania 
!

Regula: Titularul dreptului alegat este persoana care se poate adresa instanțelor de judecată pentru a putea obține protecția acestuia.

art. 36 CPC: Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
 
!
Excepția: art. 37 CPC: În cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
CA Cluj: Ar trebui ca reclamanta să fie concurent cu pârâtele în raporturile juridice deduse judecății, condiție care este în mod evident neîndeplinită, cât timp reclamanta este o asociație cu scop nepatrimonial care nu desfășoară activități ce ar putea fi concurente cu activitatea pârâtelor. Așa fiind, pentru a justifica eventuala calitate procesuală activă, reclamanta este ținută să dovedească faptul că în ceea ce o privește, ipoteza normei legale enunțate prin art. 37 este întrunită, iar situația de excepție acolo menționată îi este aplicabilă. Prin urmare, pentru a opera derogarea de la aplicarea prevederilor art. 36 este necesar ca legea să prevadă atât cazurile, cât și condițiile în care pot fi introduse aceste acțiuni de către persoane care nu au un interes personal, ipoteza protecției unor persoane aflate în situații speciale fiind exclusă în speță.
Pe cale de consecință, instanța consideră că așa cum rezultă din actul constitutiv al asociației, scopul acesteia este de a promova interesele economice, sociale și profesionale ale taximetriștilor și ale operatorilor de transport în regim de taxi din Transilvania precum și din restul țării și de a reprezenta aceste interese în relațiile cu autoritățile de stat și locale, astfel că aceasta nu justifică un interes legitim de a se adresa instanței de judecată în temeiul Legii nr. 11/1991, fără alte formalități derulate în fața Consiliului Concurenței.

În plus, în considerentele sale, Curtea apreciază că sintagma orice persoană interesată nu poate determina o interpretare largă, atotcuprinzătoare, în afara interesului legitim dovedit în cauză întrucât nu suntem în prezența unor acțiuni exercitate pe baza unei legitimări procesuale speciale, prevăzute ca atare prin lege, legitimarea procesuală fiind necesar a fi dovedită.

Sumarizând, instanța socotește că, pentru a avea legitimare procesuală activă, asociația ar fi trebuit să justifice un interes în relație directă cu asigurarea unei concurențe loiale.

2. Calitatea procesuală pasivă a pârâtelor Uber Systems România S.R.L. și Raiser Operations BVLA

Acesta este unul din cele mai dezbătute subiecte atât la nivel național, cât și la nivel european. În principal, trebuie apreciat dacă serviciile prestate de Uber sunt unele specifice unei platforme tehnologice, adică de intermediere între pasager și conducătorul auto sau reprezintă servicii de transport de persoane. La momentul de față, jurisprudența nu este unitară, existând instanțe care pe de-o parte au asemănat activitatea Uber celei de taximetrie, apreciind că raporturile dintre conducătorii auto și Uber sunt similare celor din dreptul muncii, iar pe de-altă parte, instanțe care au opinat în sens contrar.  În acest context, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu mai multe trimiteri preliminare. A se vedea:

Cu privire la această problemă de drept, în esență, CA Cluj a stabilit că Uber România realizează activități de marketing și suport, nefiind în prezența unei prestări de activități de transport public de persoane fără a deține autorizațiile prevăzute de lege. Prin urmare, nu se impune încetarea sau interzicerea activității desfășurate de acestea, întrucât constă în punerea în legătură a unor persoane cu alte persoane pentru satisfacerea unor nevoi economice reciproce și gestionarea unei platforme tehnologice.

3. Interesul

!

Regula: art. 33 teza I CPC: Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

!Excepția: art. 33 teza a II-a CPCCu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.

 
 
 
 
CA Cluj: Față de această chestiune, instanța a statuat că și dacă am admite un interes legitim juridicește protejat prin dispozițiile legale, reclamanta trebuie să facă dovada împrejurării că interesul său este născut și actual și că este direct și personal, astfel că prin declanșarea unui demers judiciar trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese și nu interesul general de respectare a legii. În speță, Curtea constată că reclamanta nu a reușit, în această procedură specială să justifice în raport de legitimarea sa procesuală care este folosul practic urmărit prin promovarea prezentei cereri de ordonanță președințială. De asemenea, Curtea apreciază că reținând lipsa calității procesuale active, fiecare membru al asociației are asigurat accesul la justiție. Totodată, interesul exprimat prin cererea de chemare în judecată este acela de menținere a unor tarife maximale pentru activitatea de taximetrie și implicit a unui monopol asupra nevoilor de deplasare a cetățenilor, motiv pentru care nu poate fi analizat în procedura sumară a ordonanței președințiale.
 
Mai multe pe acest subiect:

Surse: Decizia civilă nr. 102/2017 a Curții de Apel Cluj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *