Legea Kurzarbeit: procedeu german pentru situații de criză
12 minute • Diana Maria Nădejde • 19 octombrie 2020
La mai mult de 6 luni de la debutul pandemiei, coronavirusul nu vrea “să ne părăsească”, România având în prezent, în jur de 4000 infectări pe zi. Recent, Israel a trecut iar la “carantină națională”; totodată, Boris Johnson, premierul Marii Britanii, a anunțat înăsprirea măsurilor pentru combaterea Covid-19. Iar după multe discuții de șomaj tehnic, măsuri economice anti-COVID și telemuncă, auzim de câteva luni un cuvânt nou: legea Kurzarbeit, care-și propune să ajute cumva antreprenorii să mai scoată un pic capul la liman.
În acest context, încă nefavorabil, incertitudinea primează, fapt ce afectează și mai mult economia națională, mai ales piața muncii. De la instituirea stării de urgență, nu mai puțin de 1 milion de români și-au pierdut locul de muncă, iar un sfert din totalul angajaților, se află în șomaj tehnic.
“Colacul de salvare” este reprezentat de Legea Kurzarbeit, introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 132/2020. Astfel, ne-am propus să arătăm “de unde vine” acest concept și ce schimbări ar produce.
Dar, “să o luăm cu începutul”, ce înseamnă Kurzarbeit?
Termenul provine din limba germană, fiind format prin alăturarea a două cuvinte, respectiv, “kurz” (“scurt”) și “arbeit” (“muncă”). Traducerea “mot à mot” ar fi “muncă de scurtă durată”, însă, ca regulă este folosit cu sensul de flexibilizare a programului de lucru.
Ce este legea Kurzarbeit?
Conceptul, așa cum probabil bănuiești datorită denumirii, este un tipar economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani. În timpul celor două războaie mondiale, principalele puteri au dedicat războiului jumătate din PIB-ul lor. Statele europene s-au îndatorat, iar devizele naţionale şi-au “pierdut din valoare.” După Primul Război Mondial, Germania, a fost nevoită să plătească nu mai puțin de 32 de miliarde de mărci-aur pentru reconstrucţia celorlalte state. Astfel, pentru a scoate țara din colaps financiar, soluția a fost reprezentată de Kurzarbeit.
Chiar dacă a fost utilizat cu succes în perioada interbelică, devine celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Datele estimative ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) susțin că până în al treilea trimestru din 2009, mai mult de 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită acestui “algoritm”.
Aplicat cu caracter de excepție, anume pentru perioadele de recesiune sau criză economică, are ca rol principal, stabilizarea economiei cu ajutorul guvernării, ce va suporta o parte din salariile angajaților atunci când companiile reduc numărul orelor de lucru, pentru a preveni șomajul.
Cui se aplică legea Kurzarbeit?
În principiu, toate companiile pot depune o cerere destinată flexibilizării programului, inclusiv cele care servesc unor scopuri culturale sau sociale. Mărimea companiei nu este un criteriu pentru a putea beneficia de acestă măsură. Pe de altă parte, nu vorbim despre o măsura destinată societăţilor aflate în insolvenţa, ci despre salvarea locurilor de muncă pentru firmele aflate în impas temporar, ce pot supraviețui, având totodată potenţial de a-și redresa activitatea.
Persoanele juridice de drept public sunt, în general, scutite de “a munci mai puțin”. Cu toate acestea, dacă există un motiv inevitabil ce le afectează fluxul activității (de exemplu, închideri recomandate de autorități), se poate aplica Kurzarbeit.
Pentru a primi acest sprijin, un angajator trebuie să îndeplinească simultan două condiții esențiale:
- volumul de muncă să fie redus pentru cel puțin 10% din totalul salariaților, și
- să își fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau luna precedentă acesteia) cu cel puțin 10% față de luna similară a anului trecut.
Spre exemplu: să zicem că depui cerere pentru Kurzarbeit în septembrie 2020, pentru ca totul să fie în regulă, este necesar ca cifra de afaceri din luna anterioară (august 2020) sau luna precedentă acesteia (iulie 2020), să fie mai mică cu cel puțin 10% comparativ cu cea din luna corespunzătoare anului trecut, în acest caz, august/iulie 2019.
În plus, din perspectiva dreptului muncii, în perioada aplicării acestui principiu sunt prevăzute anumite interdicții. Astfel, angajații nu au voie să facă ore suplimentare în afara programului stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Mai mult decât atât, companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru diferitele structuri de management în timpul aplicării legii Kurzarbeit.
Ce presupune adoptarea acestei legi în România?
În varianta adoptată recent, angajatorii pot reduce, în anumite condiții, timpul de lucru și salariul angajaților cu cel mult 50%, pentru o perioadă determinată, minimum cinci zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, 75% din diferența dintre salariul de bază brut inițial prevăzut în contract și salariul de bază aferent zilelor lucrate, va fi suportată de către stat. Cu alte cuvinte, angajatorul va plăti doar pentru timpul efectiv prestat.
De exemplu: dacă timpul de muncă s-ar reduce la 30%, angajatul ar urma să primească 30% din partea angajatorului + 52, 5 suportat de stat (75% din 70%). Adică, în total 82,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 30%.
Atenție: angajatorii care nu respectă prevederile pot primi o amendă cuprinsă între 20.000- 200.000 lei pentru fiecare salariat, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va efectua de către inspectorii de muncă.
Indemnizația nu se cumulează cu alte “avantaje” reglementate anterior în contextul pandemiei. Pentru punerea în aplicare a măsurii, va fi necesară consultarea și informarea în prealabil a salariaților/sindicatului. Comunicarea se va face cu cel puțin 5 zile anterior intrării în vigoare, iar modificarea timpului de lucru va fi facută în Revisal. Totodată, pentru a putea cere aplicarea Kurzarbeit, contribuabilul va trebui să aibă declarația 112 depusă și obligațiile aferente perioadei pentru care solicită decontarea să fie plătite.
Important: Mecanismul se aplică doar dacă reducerea fluxului de muncă este datorată instituirii stării de urgență/alertă.
De exemplu, având în vedere că în România în ultima perioadă au crescut semnificativ numărul de cazuri, se va impune tot mai mult un program decalat al companiilor, iar în unele cazuri chiar și reducerea fluxului de muncă.
Zilierii & legea Kurzarbeit
Persoanele care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) pot beneficia pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului lucrării, fără a depăși 31 decembrie 2020, de un “ajutor” de la bugetul de stat reprezentând 35% din remunerația cuvenită pentru ziua de lucru. Suma va fi achitată de către beneficiarul lucrărilor și se va recupera de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene, în baza unei cereri. Indemnizațiile vor fi impozitate pe venit și CAS.
Profesioniștii & legea Kurzarbeit
În ceea ce privește această categorie de participanți pe piața muncii, dar și față de persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă, aceștia pot beneficia în baza unei cereri, de o indemnizație lunară de 41.5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut pentru anul 2020. Pentru această indemnizație se datorează impozit pe venit și contribuții sociale.
Salariați care au încheiate contracte de muncă pe perioadă determinată & legea Kurzarbeit
Referitor la cei care au încheiat contracte de muncă cu normă întreagă pe o perioadă determinată de până la trei luni, statul va deconta contravaloarea a 41,5% din salariul corespunzător timpului efectiv lucrat, fără a depăși 41,5% din câștigul salarial mediu brut la nivel național.
Termenul de aplicabilitate este de 3 luni, la alegerea angajatorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020. Salariul va fi plătit integral de către angajator și se va recupera de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene, în baza unor cereri. Decontarea se va face după îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată aferente salariilor perioadei pentru care se solicită decontarea.
Telemuncă
Întrucât pandemia “nu se lăsa plecată” încă, Ordonanța 132/2020 privind legea Kurzarbeit conține prevederi și cu privire la susținerea activității salariale în regim de telemuncă.
Astfel, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă (exeplu: laptop, tablete etc.), se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă minim 15 zile lucrătoare, un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei.
De reținut, această sumă se acordă o singură dată, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate. Angajatorul are obligația de a transmite documentele justificative referitoare la achiziția de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei. Dacă nu respectă acestă îndatorire, va trebui să restituie sumele primite integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative.
Ucenici
“Învățăceii” nu primesc de regulă beneficii de flexibilizare a programului de lucru, deoarece, formarea ar trebui să continue chiar dacă producția este scăzută. Însă, dacă întreruperea uceniciei este inevitabilă datorită efectelor pandemiei, aceștia pot beneficia de Kurzarbeit. Cu toate acestea, remunerația pentru ucenicie trebuie să fie achitată integral, deoarece plata pentru ucenicie nu este un salariu pentru munca prestată, ci mai degrabă un ajutor financiar pentru stagiar în vederea efectuării pregătirii necesare.
Avantaje și dezavantaje ale legii Kurzarbeit
În prezent, “ situația nu este roz”, fiind în continuare caracterizată de imprevizibil, fapt ce se reflectă pe plan economic, ce a fost profund afectat din cauza Covid-19. Astfel, principalul avantaj al Legii Kurzarbeit este dat de flexibilizarea raporturilor de muncă, permițându-le angajatorilor să dispună de forță de muncă în concordanță cu nevoile actuale, care se pot schimba chiar de la o săptămâna la alta. Practic, se ajunge la o situație “win-win”, companiile au de câștigat pentru că își păstrează forța de muncă, statul previne apariția șomajului, iar angajatorul își păstrează angajații, deci toată lumea este fericită.
Totodată, este și un instrument util pe timp de criză pentru a preveni creșterea ratei șomajului. De exemplu, companiile care nu mai au același nivel de activitate au astfel posibilitatea de a menține respectivul loc de muncă prin reducerea programului de lucru, în timp ce angajatul își va primi o mare parte din salariul inițial, datorită contribuției angajatorului și a statului.
Pe de altă parte, printre dezavantaje se numără faptul că, actul normativ nu prevede o anumită limită pentru salariul brut în vederea accesării acestei indemnizații, lucru ce ar putea avea efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fără niciun “punct de reper”, poate pune o presiune mare asupra bugetului asigurărilor de șomaj.
Mai mult decât atât, în ciuda eforturilor de flexibilizare și compensare, acestea nu sunt îndeajuns de eficiente pentru anumite sectoare de activitate, în special Industria HORECA ce a avut destul de mult de suferit până acum. Numeroși angajatori au fost nevoiți să își închidă activitatea, alții au făcut concedieri în masă și mulți salariați au ales să demisioneze din cauza nesiguranței financiare. Momentan, măsurile nu sunt eficiente în toate sectoarele de activitate.
Procedura
“Pașii de urmat” nu sunt atât de complicați. Indemnizația se va deconta din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe baza unei cereri a angajatorilor. Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:
- Declarație pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea obligațiilor din OUG 132
- Lista persoanelor pentru care se solicită decontarea, semnată de reprezentantul legal al angajatorului
Documentele se pot depune în format electronic sau fizic, la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă.
Indemnizația se decontează pentru luna anterioară celei în care se depune cererea și se efectuează în cel mult 10 zile de la data depunerii cererii și a documentelor necesare. Banii se primesc în cele 10 zile după plata impozitelor și contribuțiilor aferente. Plata va fi făcută prin virament bancar în conturile deschise de angajatori la diverse instituții bancare. Pentru 2020 măsura se va aplica până la 31 decembrie.
Ce reținem de aici?
Deși pe hârtie, planul Kurzarbeit arată foarte bine, în practică sunt destul de multe probleme:
- la fel ca și în cazul procedurii de acordare a stimulentelor pentru readucerea persoanelor din șomaj tehnic, angajatorul trebuie să facă dovadă că obligațiile către stat sunt plătite la zi, aspect extrem de dificil în această perioadă
- consultarea prealabilă a angajaților este iarași greu de pus în aplicare, pentru că mecanismul va trebui explicat către aceștia și este dificil de înțeles că nu vor fi concediați sau ”trași pe dreapta” (în majoritatea cazurilor, spre exemplu, pe timpul stării de urgență angajații au înțeles că șomajul tehnic înseamnă că sunt concediați)
- incertitudinea zilei de mâine este din noui o problemă: deciziile în stare de alertă au loc de azi pe mâine, cu efect imediat și este dificil pentru un angajator să ia cele mai bune decizii pentru că nu mai știe care și ce legi și acte normative produc efecte și cum
Kurzarbeit în România este rezultatul unui proces de durată, bazat pe o “alianță” dintre stat și mediul de afaceri, având numeroase beneficii pentru toate părțile implicate. Însă, există aspecte care trebuie clarificate, pentru îmbunătățirea și extinderea prevederilor, întrucât este posibil “să tot avem parte de schimbări” pe viitor.
