Lipsa plângerii prealabile. Retragerea plângerii prealabile
6 minute • Donna Danila • 09 decembrie 2017
Plângerea prealabilă este actul procesual prin care persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin săvârșirea infracțiunii își manifestă voința ca făptuitorul să fie tras la răspundere penală.
Absența plângerii prealabile reprezintă un fapt juridic impeditiv, conducând la imposibilitatea punerii în mișcare a acțiunii penale.
Legea condiționează punerea în mișcare a acțiunii penale în cazul anumitor infracțiuni de formularea plângerii prealabile, precum: lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală din culpă, amenințarea , hărțuirea, violarea de domiciliu sau violarea sediului profesional.
Plângerea prealabilă prezintă o natură juridică mixtă, respectiv cauză (condiție) de pedepsibilitate, potrivit dreptului penal și cauză (condiție) de procedibilitate, potrivit dreptului procesual penal.
CINE POATE INTRODUCE O PLÂNGERE PREALABILĂ?
- Persoana vătămată personal;
- Reprezentantul legal (părinte, tutore, curator), în cazul persoanelor incapabile sau minorilor;
- Mandatar cu procură specială sau avocat special împuternicit în acest sens.
CARE ESTE TERMENUL DE INTRODUCERE A PLÂNGERII PREALABILE?
- 3 luni de la data când persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei;
- în ipoteza în care persoana vătămată este un minor sau un incapabil – 3 luni de la data la care reprezentantul legal al acesteia a aflat despre săvârșirea infracțiunii;
- dacă reprezentantul legal este chiar autorul faptei – 3 luni de la data când a fost desemnat un alt reprezentant legal (infracțiunea de abandon de familie).
CUM POATE FI INTRODUSĂ PLÂNGEREA PREALABILĂ (forma)?
- în scris – semnată de persoana vătămată sau mandatar
- oral – consemnată într-un proces-verbal de către organul care o primește
- în formă electronică – poate fi primită doar dacă este certificată prin semnătură electronică în conformitate cu prevederile legale.
UNDE SE INTRODUCE PLÂNGEREA PREALABILĂ?
- la organul de cercetare penală (în majoritatea cazurilor în care este necesară introducerea plângerii prealabile);
- la procuror (în cazurile în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către acesta – spre exemplu: săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe de către un judecător sau procuror).
Lipsa plângerii prealabile
Lipsa plângerii prealabile reprezintă o cauză care înlătură răspunderea penală și constă în absența plângerii prealabile legal formulate.
Plângerea prealabilă este considerată că lipsește atunci când:
- nu este efectiv introdusă;
- este introdusă de o persoană care nu avea calitatea de titular al formulări plângerii prealabile (spre exemplu, de către un soț pentru celălalt soț);
- este introdusă cu nerespectarea condițiilor prevăzute de lege, de fond și de formă;
- este depășit termenul prevăzut de lege – plângerea prealabilă a fost introdusă, însă au trecut mai mult de 3 luni.
După cum am observat, există anumite infracțiuni pentru care este necesară introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată sau reprezentantul legal al acesteia. Cu toate acestea, există și situații în care acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu:
- persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă;
- persoana juridică vătămată prin săvârșirea infracțiunii este reprezentată chiar de către cel care a comis fapta prevăzută de legea penală;
- persoana vătămată a decedat sau persoana juridică a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile.
Dacă plângerea prealabilă a respectat condițiile prevăzute de lege, însă a fost introdusă la un organ judiciar care nu avea competența să o analizeze, ea este considerată valabilă și nu reprezintă un impediment în exercitarea acțiunii penale, chiar dacă ajunge la organul competent după expirarea termenului.
Retragerea plângerii prealabile
Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea penală la acele infracțiuni la care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Astfel, ne aflăm în ipoteza în care a fost formulată în mod legal o plângere prealabilă, însă persoana care a suferit o vătămare apreciază că nu se mai impune tragerea la răspundere penală a celui care a comis o faptă prevăzută de legea penală.
CÂND POATE FI RETRASĂ PLÂNGEREA PREALABILĂ?
- persoana vătămată poate retrage plângerea prealabilă oricând înainte ca hotărârea judecătorească să devină definitivă.
CUM POATE FI RETRASĂ PLÂNGEREA PREALABILĂ?
- direct în fața organului judiciar;
- printr-o declarație autentificată dată în fața notarului public.
Retragerea plângerii prealabile trebuie să fie:
- explicită (formulată personal sau prin mandatar special);
- necondiționată;
- realizată oral sau în scris în fața organelor judiciare.
CINE POATE RETRAGE PLÂNGEREA PREALABILĂ?
- persoana vătămată;
- reprezentantul legal sau cu încuviințarea persoanelor prevăzute de lege, în cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă;
- dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu, retragerea plângerii prealabile produce efecte numai dacă este însușită de procuror, asigurându-se o protecție eficientă a persoanelor care se află într-o poziție vulnerabilă.
EFECTE
Lipsa plângerii prealabile – indivizibilitate
- activă – fapta săvârșită asupra mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea a fost introdusă de o singură persoană vătămată
- pasivă – fapta săvârșită de mai multe persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea a fost introdusă numai cu privire la una dintre acestea
Retragerea plângerii prealabile
- produce efecte in personam, adică răspunderea penală este înlăturată doar față de persoana indicată în plângere, urmând ca procesul să continue cu privire la persoanele cu privire la care plângerea nu a fost retrasă
Atât în cazul lipsei plângerii prealabile, cât și al retragerii acesteia:
- este înlăturată răspunderea penală;
- apare un impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale;
- dacă sunt constatate în cursul urmăririi penale – procurorul dispune clasarea;
- dacă sunt constatate în cursul judecății – instanța dispune încetarea procesului penal;
- !!! în cazul retragerii plângerii prealabile, suspectul sau inculpatul poate solicita continuarea cercetărilor sau a judecății pentru a-și dovedi nevinovăția.
