Schimbări controversate privind conflictul de interese în Codul penal
3 minute • Bianca Moga • 10 mai 2018
Pe data de 28.07.2017, Codul penal a fost modificat prin Legea nr. 193/2017 care reformează conceptul de „conflict de interese”, prin reducerea considerabilă a sferei personelor care pot intra sub incidența acestei infracțiuni.
Încă de la începutul anului, propunerile de modificare a conflictului de interese au generat dezbateri seminificative și, chiar și proteste. Chiar dacă primele noi modificări propuse, au fost retrase de Guvern, alte schimbări semnificative au fost puse în aplicare prin Legea 193/2017.
Prima schimbare privește modificarea denumirii infracțiunii de la „conflict de interese” la „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.
Prevederile anterioare ale Codului penal reglementau că un conflict de interese există când o persoană aflată în slujba unei funcții publice ia o decizie prin care se garantează beneficii financiare sieși, soțului, unei rude de gradul al doilea sau unei alte persoane ori entități cu care a fost în relații comerciale sau de pe urma cărora a obínut un beneficiu financiar în ultimii 5 ani. Fapta era pedepsită cu închisoare de până la 5 ani și interzicerea de a avea o funcție publică timp de 3 ani.
Modificarea Codului penal a adoptat o altă soluție: un funcționar public poate fi anchetat doar dacă el/ea, soția lui/soțul ei ori o rudă de cel mult gradul al doilea va beneficia de decizia la care el/ea iau parte.
Mai mult, Legea 193/2017 meționează două cazuri în care funcționarul public nu poate fi anchetat:
- Când emite, aprobă sau adoptă acte normative;
- Când îndeplinește o obligație impusă de lege sau exercită un drept recunoscut de lege.
Au fost stârnite controverse deoarece:
- Codul penal incriminează acum mai puține fapte prin favorizarea unor terțe persoane care ar putea fi doar soțul/soția și rudele de cel mult gradul al doilea, omițând persoanele care au conferit sau conferă avantaje financiare funcționarului public.
- Intervine „iertarea” funcționarului public dacă actul, care l-a favorizat pe el sau pe celelalte persoane posibile, a fost consecința unui drept legal sau a unei obligații determinate de natura poziției sale la serviciu . Toate actestea declanșează conflictul de interese doar dacă funcționarul public a fost autor sau participant într-o altă infracțiune, mai exact un act care este in afara obligațiilor legale.
Cei care au propus aceste modificări au suținut că vechea reglementare lăsa loc investigărilor abuzive împotriva înalților funcționari publici și era folosită ca instrument de coerciție politică de către opoziție.
