Zilierii, pe cale de dispariție
3 minute • Raul Kando • 17 ianuarie 2019
Într-o recentă modificare a Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, Guvernul a restrâns în mod drastic aplicabilitatea dispozițiilor care reglementează această formă de muncă și a impus obligații suplimentare atât muncitorilor, cât și angajatorilor.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.114/2018 – OUG care a intrat în vigoare la data de 29 decembrie 2018 și a modificat legea sus-amintită după cum urmează:
- Muncitorii nu pot depăși în cadrul acestei forme de muncă numărul de 120 de zile de muncă pe an, indiferent de numărul de angajatori la care prestează munca. Anterior: nu era nicio limitare. Excepții: creșterea animalelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate și activitățile viticole, unde pragul a fost setat la 180 de zile
- Angajatorii-beneficiari nu pot să folosească serviciile aceluiași muncitor mai mult de 25 de zile consecutive. La finalul acestei perioade, dacă vor să păstreze lucrătorul, trebuie să încheie cu acesta un CIM – contract individual de muncă pe perioadă determinată
- Sfera de aplicare a acestor reglementări a fost considerabil restrânsă la 3 sectoare: a) agricultură, vânătoare și activități conexe b) silvicultură, cu excepția exploatărilor forestiere c) pescuit și acvacultura. Anterior: sfera de aplicare era mult mai mare, cuprinzând activități precum cele din domeniul restaurantelor&catering, hotelier, tratament de refacere/wellness, publicitate, domeniul artistic, comerțul en-gross cu produse agricole/animale sau cercetare și dezvoltare în biotehnologie
CE IMPLICAȚII ARE ?
În acest moment, angajatorii trebuie să verifice atent dacă:
→ domeniul de activitate în care ar avea nevoie de lucrători “cu ziua” se încadrează în cele permise de lege
→ dar și să nu depășească limita de zile.
CUM ERA ÎNAINTE ?
Putem spune că situația era mai relaxată, devreme ce, înainte de această schimbare, această formă de muncă era exceptată de la foarte multe taxe și impozite aferente asigurărilor sociale și de sănătate. Era supusă doar impozitului pe venit.
SANCȚIUNI
→ de la 10 000 până la 20 000 lei amendă– folosirea muncii zilnice și a lucrătorilor în alte domenii decât cele prevăzute expres de lege
→ atragerea dispozițiilor legale privitoare la CIM pe perioadă determinată – pentru folosirea aceluiași lucrător pentru mai mult de 25 de zile calendaristice consecutive. Poate nu pare o sancțiune foarte drastică, dar reglementarea contractului atrage după sine multe obligații pentru angajator. Pe scurt, contractul individual arată o anumită stabilitate în muncă ce va fi atrasă ca o “sancțiune” în aceste cazuri.
→ de la 500 până la 2 000 lei amendă – pentru cei care muncesc mai mult de 120 de zile pe an în această modalitate (day-labour – termenul folosit în engleză)
Este foarte clar faptul că intenția Guvernului României a fost aceea de a stopa folosirea muncii zilnice pe scară largă, oferind oarecum angajaților o stabilitate în muncă prin obligațiile impuse angajatorilor care converg până la urmă la incheierea unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
