Neconstituționalitate. Legea de modificare și completare a Legii nr. 41/1994
4 minute • Bianca Gabriela Hadarag • 12 iulie 2017
În ziua de 12 iulie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție şi al art. 11 alin. (1) lit. a) şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, obiecţie formulată de un număr de 27 de senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Mişcarea Populară.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 3, referitor la modificarea art. 20 alin. (21) lit. a) teza întâi, şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune sunt neconstituţionale.
Pentru pronunțarea soluției de admitere, Curtea a constatat că dispozițiile art. I pct. 3, referitor la modificarea art. 20 alin. (21) lit. a) teza întâi din Legea nr. 41/1994, contravin prevederilor art. 40 alin. (3) din Constituție, prin aceea că obligă membrii consiliului de administrație să renunțe la calitatea de membru de partid, pe timpul exercitării mandatului. Or, această normă fundamentală, ce configurează cadrul în care poate fi exercitat dreptul de asociere, are caracter restrictiv, în considerarea enumerării stricte şi limitative prevăzute de textul constituţional. Prin urmare, orice altă excepție în ce privește exercițiul dreptului fundamental de asociere în partide politice reprezintă o adăugare la Constituţie, nepermisă de caracterul suprem al acesteia şi de preeminenţa sa în raport cu ansamblul legislaţiei infraconstituţionale, aşa cum reiese din art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Pentru acest motiv, întrucât membrii consiliilor de administrație ale S.R.R. și S.R.TV. nu intră în categoria funcționarilor publici prevăzuți de legea organică, deci nu se regăsesc printre excepţiile prevăzute în mod expres de art. 40 alin. (3) din Constituţie, rezultă că dispozițiile art. I pct. 3 din legea supusă controlului, care prevăd obligația acestora de a renunța, pe timpul exercitării mandatului, la calitatea de membru de partid, sunt neconstituționale.
De asemenea, cu privire la dispozițiile art. II, Curtea a reținut că acestea modifică în mod substanțial forma legii adoptate în prima Cameră sesizată, introducând o nouă cauză de încetare a mandatelor consiliilor de administrație prin care s-a conferit o altă configurație acestei problematici, și că Senatul, în calitate de Cameră decizională, a depășit, astfel, limitele constituționale impuse de principiul bicameralismului, încălcând art. 61 alin. (2) din Constituție.
Pe de altă parte, întrucât regimul juridic al mandatelor consiliilor de administrație ale S.R.R. și S.R.TV. este deja reglementat prin norme juridice în vigoare, care produc efecte juridice, Curtea a constatat că orice modificare a acestui regim, sub aspectul condițiilor de numire a membrilor, interdicțiilor, incompatibilităților sau cauzelor de încetare a mandatelor, nu se poate realiza decât cu respectarea principiului neretroactivității legii civile. Or, dispozițiile cuprinse în art. II din lege, care prevăd numirea unor noi consilii de administrație la S.R.R. și la S.R. TV., în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, cu consecința încetării de drept a mandatului consiliilor de administrație ale S.R.R. și S.R.TV. aflate în funcție, sunt neconstituționale, întrucât încalcă art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
Totodată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii legale, în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
sursa: www.ccr.ro
