Protectia drepturilor privitoare la numele domeniului de internet. Germania.
9 minute • Redactia • 22 aprilie 2017
Pe măsură ce tot mai multe companii utilizează Internetul pentru a vinde bunuri și servicii, este crucial să înregistrați numele de domeniu potrivit și apoi să îl protejați în mod eficient.
Numele de domeniu este o parte integrantă a modului în care companiile comunică cu clienții existenți și potențiali. Clienții, la rândul lor, se așteaptă ca toate informațiile relevante despre o companie, produs sau serviciu să nu fie numai disponibile pe Internet, ci și ușor de găsit.
Cu toate acestea, pot apărea numeroase probleme juridice pentru companiile care intenționează să înregistreze un nume de domeniu, precum și pentru companiile care dețin deja unul. Prin urmare, este esențial ca societățile să își cunoască drepturile legale în acest domeniu. Acest articol oferă o scurtă trecere în revistă a eventualelor conflicte în lumina legislației și jurisprudenței relevante din Germania, împreună cu sfaturi practice pentru soluționarea unor astfel de dispute.
Mărci comerciale și titluri de muncă
Înregistrarea și utilizarea unui nume de domeniu poate constitui o încălcare în temeiul Legii privind mărcile comerciale dacă o marcă și un nume de domeniu (distinctiv) sunt identice sau similare, iar produsele sau serviciile protejate de marca sunt identice sau similare cu cele anunțate pe site. Pentru a se evalua dacă o marcă și un nume de domeniu sunt similare, se aplică regulile de drept comun pentru evaluarea încălcării mărcii comerciale.
În ceea ce privește domeniul de domenii de nivel superior (ccTLD) “.de”, Curtea Supremă de Justiție a afirmat că acest lucru nu este un element dominant al unui nume de domeniu – mai degrabă, este înțeleasă de audiența adresată ca fiind doar funcțională ( Curtea Supremă de Justiție, GRUR 2009, 1055 [marginea nr: 66], airdsl).
În schimb, instanța a constatat că numai domeniul de nivelul doi (adică partea dintre “www.” si .de “TLD”) este relevant pentru evaluarea încălcării mărcii comerciale.
Cu toate acestea, acest lucru se poate schimba în viitor, pe măsură ce vor deveni disponibile mai multe TLD-uri individuale și distinctive.
O marcă comercială și un nume de domeniu nu vor fi găsite ca fiind confuziv similare dacă audiența adresată înțelege că numele de domeniu funcționează exclusiv ca o descriere a bunurilor și serviciilor oferite pe site. În acest caz, numele de domeniu este înțeles de publicul adresat ca termen generic și nu ca marcă comercială.
Este, de asemenea, posibil ca înregistrarea și utilizarea unui nume de domeniu să încalce un titlu de muncă (secțiunile 5 (1) și (3) din Legea privind mărcile comerciale) deținute de o terță parte în aceleași condiții stabilite mai sus. De exemplu, Tribunalul Districtual din Berlin a afirmat că domeniul “casual-cocerts.de” a încălcat titlul de concurs Casual Casual (GRUR-RR 2016, 505, Concerte Casual).
Numele comerciale si drepturile aferente
Înregistrarea unui nume de domeniu ar putea, de asemenea, să încalce denumirea comercială a unui terț (secțiunile 5 (1) și (2) din Legea privind mărcile) sau dreptul de nume (secțiunea 12 din Codul civil).
Evaluarea unei astfel de posibile încălcări este similară cu evaluarea încălcării mărcii comerciale. În primul rând, numele de comerț sau dreptul de nume este comparat cu numele de domeniu. În al doilea rând, se consideră proximitatea sectoarelor în care se utilizează numele societății și numele domeniului (Curtea de Apel Frankfurt, GRUR-RS 2015, 18529, Fairvesta-schaden.de, Curtea de Apel Frankfurt, WRP 2000, 772 (773 ), Alcon.de, Curtea de Apel din München, GRUR 2000, 518 – buecherde.com). Acest lucru se face prin analizarea conținutului site-ului care apare sub numele de domeniu în cauză pentru a determina sectorul în care este utilizat numele de domeniu. Deciziile recente pe această temă includ decizia Curții Districtuale din Köln, că domeniul “fc.de” a încălcat dreptul de proprietate al clubului de fotbal 1 FC Köln (LG Köln, GRUR-RS 2016, 14565, fc.de).
Un nume comercial și un nume de domeniu nu vor fi găsite similare în cazul în care publicul adresat înțelege că numele de domeniu funcționează exclusiv ca o descriere a bunurilor și serviciilor oferite pe site. De exemplu, instanța de apel de la Frankfurt a trebuit să decidă asupra unui caz referitor la numele de domeniu “ki.de”. Reclamantul a susținut că “ki” era denumirea sa comercială pe care o folosea în cursul desfășurării activității și, prin urmare, și-a stabilit numele potrivit secțiunii 12 din Codul civil. Astfel, aceasta a considerat că numele de domeniu în cauză a încălcat drepturile sale. Pârâtul a contestat că “ki” a fost înțeleasă de publicul adresat pentru a fi un termen generic pentru toate bunurile și serviciile care implică künstliche intelligenz (inteligența artificială). Instanța de apel a respins argumentele pârâtei și a constatat că numele de domeniu a fost încălcat. Acesta a explicat că audiența adresată nu ar înțelege exclusiv “ki” ca termen generic pentru inteligența artificială – căutările de pe internet demonstrează că termenul este folosit și în alte contexte.
Numele de domenii înșelătoare
Un nume de domeniu nu are doar o functie de identificare, ci servește de asemenea pentru a diferenția proprietarul numelui de domeniu și bunurile și serviciile oferite de acesta de alti profesionisti.
Cu alte cuvinte, un nume de domeniu are o funcție de publicitate. Prin urmare, aceasta poate fi calificată drept o publicitate înșelătoare. Curtea de Apel Dusseldorf (Docket nr: I-2 U 30/14) trebuia să decidă asupra utilizării domeniului “resort-B.eu”, în temeiul căruia pârâtul a oferit o casă de vacanță unică pentru chirie. Reclamantul a susținut că utilizarea termenului “resort” pentru o casă unică de vacanță a încălcat secțiunea 5 (1) din Legea concurenței neloiale. Un consumator mediu ar aștepta ca o stațiune să fie formată din mai multe case de vacanță. De obicei, o stațiune cuprinde, de asemenea, restaurante și facilități de agrement. Având în vedere că nu există restaurante sau alte facilități de agrement în jurul casei de vacanță, instanța a constatat că numele de domeniu este înșelător.
Cybersquatting
O altă problemă relevantă legată de numele de domenii este Cybersquattingul sau practica de a înregistra nume de domenii internet asupra cărora, în principiu, au dreptul alte persoane – în special a unor nume cunoscute ale societăților comerciale, a denumirilor comerciale sau a mărcilor comerciale – ca nume de domenii în speranța de a le revinde cu profit companiei în cauză. Secțiunea 4 (4) din Legea privind concurența neloială interzice astfel de înregistrări atunci când aceasta este o “obstrucție deliberată a unui concurent”. Actul definește o “obstrucție” în acest sens ca atunci când proprietarul unei denumiri distincte este împiedicat să înregistreze numele de domeniu corespunzător datorită principiului “primul venit, primul servit” (Curtea Supremă, GRUR 2008, 1090 [marg no: 25] Afilias.de). Indiferent dacă obstrucția este deliberată, trebuie evaluată și analizând dacă înregistrarea domeniului constituie un abuz al legii (de exemplu, dacă este evident că proprietarul numelui de domeniu nu intenționează să o folosească, ci intenționează să o vândă (Curtea Supremă, GRUR 2008, 1099 [marja nr: 33], afilias.de, Curtea Supremă, GRUR 2009, 685 [marja nr: 43, 46], ahd.de).
Typosquatting
Aceasta este o formă specială de Cybersquatting. În loc să înregistreze un nume de domeniu corespunzător unei denumiri specifice (bine-cunoscute), numele de domeniu reflectă scrierea greșită a unui nume de domeniu existent. De exemplu, într-un caz cybersquatting, o terță parte ar putea înregistra numele de domeniu “google.de” cu intenția de a-l vinde la Google;
Astfel, se poate înregistra nume de domenii, cum ar fi “googel.de” sau “gogle.de”, pentru a genera trafic pentru site-urile proprii. Datorită naturii aproape identice a numelui de domeniu de tip typosquatter și a numelui de domeniu original, astfel de probleme sunt de obicei tratate ca mărci comerciale, titluri de muncă sau cazuri comerciale – sau încălcări ale secțiunii 4 (4) din Legea concurenței neloiale (Curtea Supremă de Justiție, GRUR 2014, 393, wetteronline.de).
Cu toate acestea, acestea rareori conduc la constatarea faptului că dreptul de nume a fost încălcat (secțiunea 12 din Codul civil), deoarece titularul drepturilor de autor poate înregistra în continuare domeniul (adică numele companiei sau numele comercial al acestuia).
Nume de domenii generice
Curtea Supremă a hotărât că înregistrarea unui nume de domeniu care constă dintr-un termen generic este în general admisibilă (BGH GRUR 2001, 1061 (1062), Mitwohnzentrale.de). Acesta a afirmat că publicul vizat este conștient că ofertele disponibile sub numele de domeniu generic nu sunt singurele oferte disponibile și că alte oferte pot fi găsite utilizând un motor de căutare.
În literatura de specialitate se discută dacă pot apărea situații în care audiența adresată este de părere că site-ul web oferă toate bunurile sau serviciile disponibile în legătură cu termenul general, atunci când nu este cazul. O astfel de situație ar putea apărea dacă un proprietar a înregistrat toate variantele unui nume de domeniu care acoperă un termen generic. Cu toate acestea, încă nu există o jurisprudență relevantă în acest domeniu.
Ce sa faceti inainte de a înregistra un domeniu:
Verificați dacă terțele părți au mărci comerciale sau nume de companii care ar putea intra în conflict cu numele dvs. de domeniu; și
Evaluați dacă numele de domeniu ar putea fi considerat o publicitate înșelătoare.
Înregistrați toate numele de domenii relevante pe toate teritoriile relevante cât mai curând posibil.
Dacă nu aveți nevoie de un nume de domeniu într-o anumită țară imediat, trimiteți vizitatorii de pe ccTLD local pe site-ul dvs. principal.
Dacă costurile de înregistrare și întreținere pentru nume de domenii sunt prea mari, prioritizați și înregistrați cele mai importante nume de domenii în teritoriile de bază (viitoare) ale afacerii dvs.
Cu toate acestea, monitorizați numele domeniilor în țările în care nu v-ați înregistrat, pentru a verifica dacă terțele părți nu încearcă să vă aplice numele de domeniu.
Protejați-vă numele de domeniu depunând mărci comerciale corespunzătoare sau stabilind un nume de companie corespunzător sau nume comercial dacă este posibil. În cazul în care apare o dispută la un moment dat, este util să aveți cât mai multe denumiri protejate.
SURSA
