Codul Penal mai pierde un articol
4 minute • Raul Kando • 29 septembrie 2018
În data de 27.09.2018 , Curtea Constituțională a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 129 alin.(2) lit.b) din Codul Penal și a decis că sintagma ”cel puțin” din cadrul acestui articol este neconstituțională.
Redăm conținutul articolului cu pricina: „În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care: […] b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat;”
De ce a decis Curtea în acest fel și care i-a fost motivarea?
În esență, Curtea s-a bazat pe ideea de egalitate între cetățeni și pe libertatea individuală, principii regăsite în art.16 și 23 din Constituția României. Astfel, s-a decis cu unanimitate de voturi că așa fiind prevederile Codului Penal, situația unui minor care a comis o infracțiune in timpul minorității și care, devenit ulterior major, își continuă parcursul infracțional, este mai gravă decât situația unui major care comite în concurs doua sau mai multe infracțiuni, toate comise dupa împlinirea minunatei vârste de 18 ani.
Mai clar spus, dacă în cazul unui major care comite două infracțiuni se va aplica pedeapsa cea mai grea dintre cele două stabilite de instanță și un spor obligatoriu de 1/3 din restul pedepsei pentru cealaltă infracțiune comisă, în cazul particular al unui major care comisese o infracțiune și cât timp era minor, codul spune ca se aplică pedeapsa închisorii care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata pedepsei educative privative de libertate, fiindu-ne clar faptul că instanța, în mărinimia ei, poate aplica acel spor care este de cel putin 1/4 din durata pedepsei educative privative, dar care, așa cum ne spune logica elementară, poate ajunge la 1/3, 1/2 sau chiar la 100% din durata pedepsei educative, ajungându-se la situația în care condamnatul va executa ambele pedepse, dacă ne raportam la durata de timp în care va fi privat de libertate.
Ce se va întâmpla în continuare?
Legal vorbind, dispozițiile declarate neconstituționale de către Curte sunt suspendate pentru 45 de zile, timp în care Parlamentul are obligația de a pune textele de lege în acord cu deciziile Curții Constituționale.
Pragmatic însă, acest lucru nu se va întâmpla. De ce? Parlamentul nu pare preocupat de aceste chestiuni, motiv pentru care credem ca dispoziția declarată neconstituțională va rămâne suspendată pentru foarte multă vreme, mai ales dacă stăm să ne uităm la faptul că nici în alte perioade Parlamentul nu s-a grăbit să pună în acord textele legale cu deciziile Curții
O soluție ar putea veni din redactarea deciziei în ansamblul său. Reamintim că ceea ce am expus noi este doar un comunicat de presă, și nu decizia în ansamblul său. Cum deciziile Curții sunt obligatorii și în ceea ce privește considerentele, nu doar dispozitivul, trebuie să vedem care va fi interpretarea dată de către Curte deciziei și astfel vom putea înțelege mai multe, chiar dacă acest for constituțional nu are rol legislativ, sau mai bine zis nu ar trebui să aibă. Așadar, cel mai probabil vom citi acel text din Codul Penal sărind pur și simplu peste sintagma cel puțin și aplicându-l în consecință.
