⬅ ÎNAPOI

Ordonanța președințială pe înțelesul tău. La ce e bună și când o folosești?

ordonanta presedintialahttps://unsplash.com/photos/EKy2OTRPXdw

Poate că ai mai auzit despre ordonanța președințială și te-ai întrebat la ce se referă sau poate acum e pentru prima oară când auzi de această noțiune. Indiferent în care dintre aceste situații te afli, din acest articol vei înțelege ce înseamnă o ordonanță președințială, ce presupune aceasta și în ce situații poate fi folosită.

Ce înseamnă noțiunea de “ordonanță președințială”?

Noțiunea de „ordonanță președințială” are mai multe înțelesuri:

  • În primul rând, noțiunea se referă la procedura în sine, respectiv ansamblul de norme ce trebuie respectate în vederea soluționării unei cauze urgente.
  • În al doilea rând, prin ordonanță președințială se înțelege și actul procedural, adică înscrisul care o constată, prin care instanța soluționează cererea introdusă de partea interesată.
  • În ultimul rând, noțiunea de ordonanță președințială este folosită și pentru a desemna actul de învestire a instanței în acele cazuri în care reclamantul invocă o intervenție urgentă a justiției.

Ordonanța președințială este reglementată la art. 997-1002 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 148-151, art. 192 si art. 194-195 și poate fi definită ca fiind o procedură specială, în temeiul căreia instanța de judecată, la cererea părții interesate, poate lua măsuri vremelnice în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul vreunei executări.

Când poate fi folosită procedura ordonanței președințiale?

Această procedură specială are rol preventiv și urmărește evitarea pierderii unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, de a preveni o daună iminentă ce nu s-ar putea repara și de a înlătura eventualele piedici ivite în cursul executării silite.

În practică, procedura ordonanței președințiale este folosită de cele mai multe ori în materia raporturilor de vecinătate și de proprietate, în materia raporturilor de familie, în materia raporturilor locative, precum și în materia executării silite. De exemplu, în timpul procesului de divorț, se poate stabili pe calea ordonanței președințiale cui vor fi încredințați copiii minori, la care dintre părinți vor locui sau cum se vor împărți celelalte atribuții între părinți, până la soluționarea procesului în fond. În momentul în care hotărârea asupra fondului rămâne definitivă și irevocabilă hotărârea dată în procedura ordonanței președințiale își încetează efectele.

Practic, această procedură simplifică foarte mult rezolvarea unei situații urgente în cadrul unui proces civil, reducând atât durata procesului, cât și taxele pe care acesta le-ar presupune.

Un exemplu foarte interesant este când te judeci cu administratorul firmei tale: să zicem că acesta și-a depășit atribuțiile mandatului însărcinat și încheie acte în dauna societății. Până te judeci pe fondul cauzei, ca să obții despăgubiri pentru prejudiciile cauzate, este indicat să îi suspenzi temporar probleme.

Care sunt condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale?

Există două tipuri de condiții de admisibilitate în ceea ce privește ordonanța președințială: condiții generale și condiții speciale.

Condițiile generale de admisibilitate ale ordonanței președințiale se referă la:

  • Capacitatea de exercițiu, care presupune posibilitatea unei persoane de a valorifica drepturile pe care le are, în cadrul unui proces, atât personal, cât și prin reprezentant. Capacitatea deplină de exercițiu se dobândește la vârsta de 18 ani. Minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani și cei puși sub interdicție nu au capacitate de exercițiu. Minorii între 14 si 18 ani au capacitate de exercițiu restrânsă. Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu și cele cu capacitate de exercițiu restrânsă nu pot sta în judecată și nu-și pot apăra drepturile decât dacă sunt reprezentate sau asistate.
  • Calitatea procesuală, care presupune aptitudinea părților de a sta în judecată în calitate de reclamant sau pârât.
  • Aparența dreptului este stabilită de instanță, pe baza probelor administrate în cadrul unui proces având ca obiect o ordonanță președințială. Practic, instanța trebuie să se limiteze la a analiza dacă în favoarea părții care a introdus cererea există aparența de dreptate, fără a se pronunța cu privire la fondul cauzei.
  • Justificarea unui interes legitim, care trebuie să stea la baza oricărei acțiuni procesuale și trebuie să existe pe tot parcursul procesului. Reclamantul unei cereri de ordonanță președințială trebuie să justifice un interes care trebuie să fie legitim, licit, născut, actual și personal.

Condițiile speciale de admisibilitate ale ordonanței președințiale sunt următoarele:

  • Urgența măsurii solicitate care va fi apreciată de instanță în raport cu situația existentă în momentul judecării cererii de ordonanță președințială și trebuie să se mențină pe tot parcursul acestei proceduri.
  • Nesoluționarea (neprejudecarea) fondului cauzei care presupune că măsura luată prin ordonanța președințială să nu analizeze fondul dreptului, ci judecătorul doar să verifice de partea cui este aparența dreptului.
  • Vremelnicia măsurii, care presupune că prin intermediul ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri definitive care să rezolve fondul cauzei, ci numai măsuri temporare, provizorii, limitate în timp. Partea nemulțumită de măsura luată prin ordonanță are posibilitatea de a se adresa instanței, pe calea dreptului comun. Cu toate acestea, e posibil ca măsurile luate prin ordonanța președințială să rămână definitive și irevocabile, dacă părțile nu mai urmează calea dreptului comun.

Care sunt caracterele ordonanței președințiale?

Caracterele ordonanței președințiale sunt: caracterul executoriu și autoritatea de lucru judecat.

Caracterul executoriu decurge din natura măsurii luate pe calea ordonanței președințiale, fiind vorba despre o măsură urgentă, menită să preîntâmpine o pagubă iminentă. Acesta presupune că ordonanțele președințiale sunt executorii prin ele însele, putând fi executate înaintea definitivării lor și fără a fi învestite cu formulă executorie. Practic, dacă ai obținut o măsură pe calea ordonanței președințiale, prin care să preîntâmpini o pagubă iminentă, nu va trebui să mai faci nimic pentru ca aceasta să devină executorie. Pur și simplu măsura va trebui să fie pusă în executare cât mai repede posibil. Singura excepție de la această regulă o constituie art. 1000 alin. 2 din Codul de procedură civilă, conform căruia instanța de apel poate suspenda executarea ordonanței președințiale până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. Aceleași dispoziții se aplică și în cazul recursului.

De exemplu, dacă pe rolul instanței de fond se află procesul de divorț dintre tine și soț/soție, iar tu vrei ca instanța să stabilească mai repede unde va fi locuința copiilor tăi minori, până la soluționarea procesului de divorț, acest lucru se poate întâmpla pe calea ordonanței președințiale. Odată ce ai obținut o hotărâre de ordonanță președințială definitivă prin care locuința copiilor tăi minori este stabilită în favoarea ta, această măsură poate fi executată de îndată. Cu toate acestea, dacă hotărârea din fond cuprinde aceleași măsuri dispuse pe calea ordonanței președințiale, dar soțul/soția ta introduce o cerere de apel, măsura dispusă pe calea ordonanței președințiale, respectiv stabilirea locuinței copiilor minori în favoarea ta, va putea fi suspendată până la soluționarea apelului. Asta înseamnă că abia după ce se va judeca apelul și va exista o hotărâre definitivă se va putea pune în executare măsura dispusă de instanță.

În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, aceasta presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi contrazisă ulterior, printr-o altă hotărâre ce tranșează pe fond aceeași cauză cu același obiect și între aceleași părți. În ceea ce privește ordonanța președințială, aceasta are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială ulterioară, doar în situația în care nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.

Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului dreptului, având în vedere caracterul temporar al acesteia, cu excepția situației în care există o înțelegere între părți, în sensul de a se discuta însuși fondul dreptului, caz în care ordonanța președințială va produce aceleași consecințe pe care le produc hotărârile judecătorești propriu-zise. Să luam exemplul de mai sus: dacă ai obținut o hotărâre pe calea ordonanței președințiale cu privire la locuința copiilor tăi minori, soțului/soției, în cazul în care va introduce o nouă cerere de ordonanță președințială având același obiect, respectiv stabilirea locuinței copiilor minori, i se va putea opune autoritatea de lucru judecat a ordonanței președințiale prin care instanța a stabilit anterior la care dintre părinți va fi locuința acestora, în cazul în care nu s-au modificat împrejurările de fapt, adică dacă nu cumva între timp s-a soluționat procesul în fond.

Care este instanța competentă să judece ordonanța președințială?

Cererea privind ordonanța președințială se introduce la instanța competentă să judece în primă instanță fondul cauzei. Dacă este declanșat un proces privind fondul dreptului, instanța învestită cu soluționarea acestuia este de asemenea competentă să soluționeze și cererea de ordonanță președințială. Daca, însă, litigiul privind fondul dreptului se află în calea de atac a apelului, cererea de ordonanță se va introduce tot la prima instanță. De exemplu, dacă X dorește să introducă o cerere privind ordonanța președințială pentru ca instanța să se pronunțe cu privire la locuința copiilor săi minori până la soluționarea în fond a procesului de divorț, și copiii minori ai acestuia au domiciliul în Constanța, atunci cererea trebuie depusă la Judecătoria Constanța, conform art. 114 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Aici regăsești și un model de cerere de ordonanță președințială.

Judecarea cererii se face de către un singur judecător, de regulă, cu citarea părților, însă legea permite ca aceasta să se facă și fără citarea lor (citarea este procedura prin care părților din proces li se pune în vedere termenul la care sunt chemate în fața instanței pentru soluționarea litigiului dintre acestea, precum și pentru a-și putea formula apărările cu privire la obiectul respectivului litigiu). Judecata se face de urgență și cu precădere, din acest motiv nefiind permise nici probele a căror administrare necesită un timp îndelungat. Întâmpinarea nu este obligatorie, fiind o procedură specială, care se judecă de urgență. Pronunțarea asupra cauzei se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea motivării ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Avantajul acestei proceduri este, așa cum ziceam, că este o procedură urgentă, care se judecă cu precădere și întâietate față de alte proceduri.

Ce căi de atac ai împotriva ordonanței președințiale?

În cazul în care te nemulțumește soluția pronunțată de prima instanță cu privire la ordonanța președințială, ai posibilitatea de a formula apel, cu excepția cazului în care competența în primă instanță aparține curții de apel, caz în care ai la îndemână calea de atac a recursului:

  • în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă ordonanța s-a dat cu citarea părților;
  • în termen de 5 zile de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Judecarea căii de atac se face de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Ca și instanța de fond, instanța de apel/recurs poate amâna pronunțarea cu cel mult 24 de ore și va redacta motivarea deciziei în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.

Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la executare. Doar că această contestație nu suspendă automat executarea. Altfel spus, nu este de ajuns să faci o simplă cerere, ci trebuie să ceri în mod expres asta, iar instanța să-ți admită. Executarea hotărârii poate fi suspendată de către instanța de apel/recurs, până la judecarea apelului/recursului, cu plata unei cauțiuni, constând într-o suma de bani al cărui cuantum se stabilește de către instanță și se consemnează într-un cont, la dispoziția acesteia.

Reclamantul are de asemenea posibilitatea ca, până la închiderea dezbaterilor în prima instanță, cererea de ordonanță președințială să fie transformată într-o cerere de drept comun, caz în care se va soluționa potrivit procedurii obișnuite.

De ce ai apela la o ordonanță președințială?

În funcție de situația în care te afli, vorbește cu avocatul tău să vezi dacă nu cumva este avantajos pentru tine să mergi în paralel și cu o ordonanță președințială.

Atunci când vorbim de probleme unde timpul este de esență, e important să securizezi aspectele afacerii tale.

De asemenea, ordonanța președințială îți oferă, așa cum spuneam, o serie de avantaje:

  • se judecă mai rapid decât cererea de drept comun
  • poate fi pusă în executare
  • se motivează repede, de urgență
  • are costuri mai reduse

Desigur, nu înseamnă că soluția pe care o obții în acest dosar va fi identică cu cea de pe fondul cauzei. Cum spuneam, această procedură specială doar ”pipăie” fondul, fără să-l judece efectiv și are drept scop protejarea unor drepturi sau bunuri pe o perioadă temporară.


Suntem aici să te ajutăm. Scrie-ne despre problema ta și vom veni către tine cât de repede putem :)

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.