Poate agentul de pază să te lovească dacă furi din magazin? Ce zice Carrefour.
18 minute • Ana-Maria Udriste • 22 decembrie 2020
Pentru cei care nu au fost la curent cu ultimul scandal apărut în mass-media, în Brașov, o tânără a fost agresată în Carrefour de către agentul de pază pe motivul că aceasta ar fi furat produsele din magazin.
Pe scurt, povestea este relatată de cei de la Asociația ”Femeile se implică” așa: „În ziua de 1 decembrie tânăra a făcut câteva cumpărături în hipermarketul Carrefour din noul mall AFI unde a plătit produsele cu cardul personal, dar a neglijat să păstreze chitanţa. Din acest loc s-a deplasat la Carrefour-ul de pe Calea Bucureşti 107 în căutarea unor produse pe care nu le găsise în hipermarketul precedent. Fata a intrat în acest magazin purtând un mic rucsac în spate cu cumpărăturile plătite de la celălalt hipermarket, a petrecut ceva timp uitându-se la diverse produse, dar în final a decis să nu mai cumpere nimic”.
Să mergem la partea practică a acestei povești: tu ca individ te duci într-un magazin, cumperi niște produse, le pui în rucsac, arunci chitanța pentru că oricum nu o ții (sau dacă, spre exemplu, faci cumpărături la Lidl și ai aplicația Lidl Plus primești bonul direct în aplicație), te duci apoi în următorul magazin, intri, nu cumperi nimic, agentul de pază te oprește la ieșire și, pentru că nu mai ai chitanța, decide să te lovească. De ce? Unul din motive ar fi că respectiva femeie era de etnie romă, iar acest lucru este suficient pentru unele persoane ca să planeze o suspiciune de furt ab initio.
Însă hai să vedem ce drepturi au agenții de pază și unde li se oprește ”puterea”. Pe scurt: au voie agenții de pază să te lovească dacă furi din magazin?
Ce atribuții au agenții de pază din magazine?
Cu toții am observat că în România de foarte mulți ani există tot mai multe firme de pază care își trimit personalul să ”păzească și să apere” diverse obiective: magazine, farmacii, teatre etc. De fapt, peste tot pe unde te duci vei vedea 1-2 persoane de pază la intrare, pe care nu ai cum să le ratezi.
Dar ce pot face aceste persoane în exercitarea atribuțiilor? Răspunsul ni-l oferă legislația.
Activitatea serviciilor de pază în domeniul privat este reglementată de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.
De ce avem nevoie de personal de pază?
Paza și protecția sunt activități desfășurate prin forțe și mijloace specifice, în scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.
Avem și un prim răspuns: un hypermarket își va angaja personal de pază și protecție pentru ca persoanele din interior să nu fure din marfa existentă în magazin, precum și pentru a preîntâmpina anumite scandaluri sau alte activități ilicite.
Însă principalul scop este prevenirea furtului. Ai observat că la Mega Image, spre exemplu, anumite produse sunt puse în casete? Ei bine, produsele din casete se schimbă în funcție de zona unde este amplasat magazinul. Poate că în Dorobanți va fi pusă în casetă o sticlă de whisky scumpă, iar în Rahova un salam de Sibiu.
Agentul de pază este un fel de polițist?
Nu, agentul de pază nu este un fel de polițist: nu are atribuțiile acestuia și nici competențele necesare. Agentul de pază nu îți poate da o amendă, așa cum nici nu te poate legitima decât în anumite cazuri, pe care le vom vedea mai jos.
Asta pentru că agentul de pază funcționează ca angajat în cadrul unei firme de pază și protecție, reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societățile, exact cum ne spune și Legea nr. 333/2003 în art. 19 alin. (1):
(1) Societățile specializate de pază și protecție sunt societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, private care se constituie și funcționează potrivit legislației comerciale și prevederilor prezentei legi, având ca obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri și valori, în condiții de maximă siguranță a acestora, precum și protecția persoanelor.
Bineînțeles, există și o întreagă procedură prin care aceste societăți de pază și protecție sunt autorizate, dar nu vom intra în detalii pentru că nu este obiectivul acestui articol.
Ce trebuie să reținem de aici este că personalul pentru pază și protecție din cadrul unui magazin este un personal angajat la o societate privată, un SRL de regulă. Așadar, nu este nici polițist, nici jandarm și nici nu are asemenea atribuții. Este doar o persoană care veghează la buna respectare a mersurilor lucrurilor în cadrul magazinului și se asigură, pe baza unui plan de intervenție, că va lua măsurile necesare pentru a preîntâmpina și a aplana conflictele.
Mai mult, chiar și legea ne spune că personalul de pază nu trebuie să aibă însemne care pot duce cu gândul la forțele de ordine publice, pentru că le ”Este interzis societăților private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităților publice. Societăților private de pază li se interzice și folosirea de cagule, măști pentru protecția feței și cătușe metalice.” (art. 42 alin. (2)).
Așadar, ce atribuții are personalul de pază?
Acum că ne-am lămurit că personalul de pază face parte din sfera jucătorilor privați, să vedem ce atribuții are. Bineînțeles, răspunsul îl găsim tot în lege.
Stai alături de mine pentru că vor urma niște articole lungi, dar pe care le vom diseca pe înțelesul tău.
Potrivit articolului 45 din lege, Personalul de pază este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza și integritatea obiectivelor, bunurilor și valorilor încredințate.
Așadar, ne putem da seama că este extrem de important pentru personal să nu aibă pierderi sau lipsuri și mai ales, furturi. Tocmai de aceea în ultima perioadă personalul de pază este foarte atent cu orice mișcă prin magazine și multe lucruri nu se mai întâmplă fără voia lui (mai țineți minte la casa de marcat când vrei să cumperi un pachet de țigări și casierul spune ”Cobra la Casa 1”? Ai ghicit.)
Dar mergem mai departe la articolul 46 din Legea 333/2003, unde regăsim toate atribuțiile pe care le are personalul de pază:
În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:
a) să cunoască locurile și punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii unităților păzite;
b) să păzească obiectivul, bunurile și valorile nominalizate în planul de pază și să asigure integritatea acestora;
c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale și cu dispozițiile interne;
d) să oprească și să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârșit infracțiuni ori alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracțiunilor flagrante, să prindă și să prezinte poliției pe făptuitor, să oprească și să predea poliției bunurile ori valorile care fac obiectul infracțiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală;
e) să încunoștințeze de îndată șeful său ierarhic și conducerea unității beneficiare despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului și despre măsurile luate;
f) în caz de avarii produse la instalații, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de substanțe chimice, la rețelele electrice sau telefonice și în orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube, să aducă de îndată la cunoștință celor în drept asemenea evenimente și să ia primele măsuri pentru limitarea consecințelor evenimentului;
g) în caz de incendii, să ia imediat măsuri de stingere și de salvare a persoanelor, a bunurilor și a valorilor, să sesizeze pompierii și să anunțe conducerea unității și poliția;
h) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor și de evacuare a bunurilor și a valorilor în caz de dezastre;
i) să sesizeze poliția în legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul unității și să-și dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliție;
j) să păstreze secretul de stat și cel de serviciu, dacă, prin natura atribuțiilor, are acces la asemenea date și informații;
k) să poarte numai în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecție și armamentul cu care este dotat și să facă uz de armă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
l) să poarte uniforma și însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepția locurilor de muncă unde se impune o altă ținută;
m) să nu se prezinte la serviciu sub influența băuturilor alcoolice și nici să nu consume astfel de băuturi în timpul serviciului;
n) să nu absenteze fără motive temeinice și fără să anunțe în prealabil conducerea unității despre aceasta;
o) să execute întocmai dispozițiile șefilor ierarhici, cu excepția celor vădit nelegale, și să fie respectuos în raporturile de serviciu;
p) să execute, în raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum și orice alte sarcini care i-au fost încredințate, potrivit planului de pază;
q) să respecte consemnul general și particular al postului.
Pe înțelesul tuturor, atunci când personalul de pază observă că o persoană a furat din magazin, poate face una din următoarele acțiuni:
- să oprească și să legitimeze persoanele asupra cărora există suspiciunea de furt
- să prindă și să dea către poliție făptuitorul, în cazul infracțiunilor flagrante
Scrie pe undeva că poate să lovească în bătaie o persoană? Bineînțeles că nu. Pentru că nu poate face acest lucru. A prinde o persoană nu înseamnă că o bați până o lași lată. O poți imobiliza și reține într-o cameră separată până în momentul în care apare poliția.
Ceea ce tocmai asta s-a și întâmplat inițial. Conform relatărilor, citate de Adevărul, ”După ce tânăra a trecut de casele de marcat, doi agenţi de pază i-au spus să îi însoţească întrucât vor să discute cu ea. A fost izolată într-o cameră, iar cei doi agenţi de pază au acuzat-o din start de furt spunând că produsele pe care le avea asupra ei au fost sustrase din acel Carrefour.”
Acest lucru nu ar fi fost o problemă: ar fi venit poliția, ar fi cercetat pe camerele de supraveghere dacă în celălalt magazin Carrefour bunurile ar fi fost achiziționate, ar fi putut verifica stocurile existente în magazinul unde fata a fost reținută etc. Ideea este că există o multitudine de metode prin care poți verifica, chiar și într-un timp scurt dacă respectivele bunuri au fost într-adevăr sustrase sau nu.
Doar că lucrurile nu se opresc aici. Mergând mai departe, ”fata a negat aceste acuzații și a fost bruscată violent, lovită cu pumnii și picioarele, lovită peste față și strânsă de gât chiar de către șeful securității de la Carrefour care între timp fusese chemat sa participe la “ancheta“”.
Persoana care a ajuns să sune la 112 este culmea, victima, adică fata care a fost bătută, deși personalul de pază ar fi trebuit să alerteze autoritățile pentru suspiciunea de furt. Întrebarea care se pune este: dacă aș fi furat, aș fi sunat la 112?
Au procedat corect agenții de pază?
Am scris mai sus despre un plan de pază. Ei bine, în momentul în care o societate de pază dorește să obțină autorizarea și licențierea, trebuie ca aceasta să depună și un plan de pază și de intervenție.
Un fel de îndrumar, pentru ca personalul de pază să știe ce are de făcut în funcție de situație în care se află. Un manual, dacă vrei să îi spui așa, cu procedurile pe care trebuie să le urmeze.
Pe care trebuie să-l respecte și să îl pună în aplicare de fiecare dată.
Ce a afirmat Carrefour?
Extrem de interesantă este și poziția pe care a adoptat-o Carrefour în această situație. Ce-i drept, este de la sine înțeles că în momentul acesta vorbim despre o situație de criză, care implică o comunicare de criză. Pe lângă informațiile de ordin juridic pe care trebuie să le iei în considerare, trebuie să știi cum să gestionezi această situație cu o puternică încărcătură emoțională.
Pentru că oricine putea să fie în locul fetei de 18 ani. Ar fi putut fi chiar bunica ta, care se duce să facă turul magazinelor în căutarea unor oferte bune la tigăi și mai cumpără câte ceva de pe ici, pe colo la promoție. Și evident că nu ține bonurile.
Iar Carrefour, pe lângă faptul că nu a emis nici până acum (22.12.2020, ora 02:37 AM) un comunicat oficial pe paginile lor (există doar o reacție publicată pe ziarul Libertatea), a venit cu următorul comentariu la o postare:
”Bună! În legătură cu incidentul petrecut în hipermarketul Carrefour situat pe Calea București 107, Brașov, dorim să aducem următoarele precizări:
Carrefour România este unul dintre cei 80 de fondatori semnatari ai Cartei Diversității din România, prin care ne-am angajat să continuăm să promovăm și să implementăm principiile diversității și nediscriminării, incluziunea și egalitatea de șanse în interiorul și în afara companiei. Carrefour România depune toate eforturile pentru a se asigura că aceste principii esențiale sunt respectate în activitatea organizației. Totodată, prin toate inițiativele pe care le derulăm și parteneriatele cu diferite ONG-uri și instituții publice, susținem programe de incluziune socială și oferim suport alimentar persoanelor provenite din medii sociale defavorizate.
Zi de zi ne punem toată încrederea în fiecare membru al echipei noastre, indiferent de funcția pe care o are, de statut, de naționalitate sau etnie, vârstă, gen sau interese și prețuim integritatea mai presus de orice.
Aceeași deschidere am demonstrat-o și față de tânăra în cauză care, cu puțin timp înainte de momentul incidentului, fusese recrutată de una dintre firmele partenere Carrefour, urmând să înceapă activitatea chiar în relație cu magazinul Carrefour Brașov la care s-a petrecut evenimentul. Însă, în urma investigației realizate ca urmare a acestui incident, am descoperit cu dezamăgire că tânăra a fost autoarea unei sustrageri de bunuri din cele două magazine Carrefour din Brașov.
Carrefour România respinge categoric orice formă de violență sau agresiune și promovează dialogul și cooperarea, depunând toate eforturile și diligențele și alocând resursele necesare în acest sens. Am pus la dispoziția instituțiilor statului toate informațiile necesare și am oferit tot suportul astfel încât acestea din urmă să poată derula verificările și anchetele care se impun.”
Regăsiți și print-screenul mai jos:
Carrefour afirmă că o persoană ”a sustras” bunuri din cele două magazine Carrefour din Brașov. Nu că există ”suspiciuni” sau ”indicii” privind o eventuală sustragere, ci că ”a sustras”. Asta în lipsa rezultatului unei anchete oficiale din partea instituțiilor statului.
Nimic despre agresiunea de care a avut parte persoana respectivă din partea personalului de pază, o referire sau cel puțin o mențiune incidentală.
Cine răspunde pentru agresiune? Carrefour sau firma de pază?
Între Carrefour și firma respectivă de pază relația de pază și protecție se desfășoară pe baza unui contract de prestări servicii de pază și protecție. Așadar ne aflăm în temeiul unei relații contractuale. Evident, în acest context trebuie să vedem exact care sunt limitele răspunderii asumate de fiecare parte.
La modul general, putem identifica mai multe scenarii posibile:
Personalul de pază este răspunzător pentru faptă
Bineînțeles, primele persoane care vor răspunde pentru fapta respectivă sunt persoanele care se ocupă în mod concret de paza și protecție pentru că nu și-au îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de serviciu. De fapt, și le-au depășit.
Iar conform legislației în domeniu și a principiilor generale de drept, personalul este răspunzător pentru faptele sale. Mai mult, în acest caz concret, personalul trebuia să urmeze regulile în domeniu și să respecte planul de intervenție pentru aceste situații de furt. Care în mod cert nu implică lovirea persoanelor suspecte de a fi sustras bunuri din magazin.
Iar după ce personalul este răspunzător ajungem la …
Firma de pază este și ea răspunzătoare pentru faptă
Pentru că vorbim de o răspundere a comitenților față de prepușii lor, conform articolului 1373 Codul Civil, care ne spune că:
(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
(2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia.
Comitentul este angajatorul (firma de pază), iar prepusul este angajatul (persoana care păzește efectiv). Altfel spus, angajatorul răspunde pentru fapta angajatului. Bineînțeles, firma de pază se va putea îndrepta împotriva angajaților pentru a-și acoperi prejudiciile (asta în cazul în care vor avea ce să execute).
Și Carrefour poate răspunde pentru faptă
Chiar dacă la prima vedere te-ai putea gândi că nu are cum să răspundă Carrefour pentru că avem la mijloc un contract, așadar răspunderea este în integralitate a firmei care asigură paza și protecția, cel mai probabil Carrefour are un departament de Achiziții și de Control prin care toți furnizorii de servicii externi sunt supuși unui audit anterior până a se putea încheia contractul.
Control care ar trebui efectuat în mod constant, pentru a te asigura că aceștia respectă standardele impuse.
Mai mult, Carrefour răspunde față de terți pentru furnizorii de servicii externi pe care îi contractează, urmând ca ulterior să se îndrepte împotriva acestora pentru recuperarea unor eventuale prejudicii.
Asta pe lângă prejudiciul imens de imagine la care este supus.
Cu ce rămânem de aici?
Nu este pentru prima oară când personalul de pază și protecție angajat de către societăți își depăsește atribuțiile în domeniul. Sunt nenumărate scandaluri, mai ales când vorbim de cluburi de noapte, discoteci sau evenimente unde personalul însărcinat cu paza și protecția ”trece un pic dincolo de reglementare”.
Trebuie să reținem totuși că, indiferent de persoana în cauză, personalul de pază și protecție nu se poate subroga unei autorități publice care veghează la protejarea cetățenilor, iar atribuțiile acestora sunt limitate.
Prin urmare, personalul de pază poate să:
- te legitimeze
- te oprească
- te prindă și să te imobilizeze în cazul unei infracțiuni flagrante,
- sesizeze organele competente, dar
Nu te poate lovi sau produce alt gen de prejudicii asupra integrității tale corporale.
Sursa pozei: Carrefour Brașov
LEGEA SE SCHIMBĂ ÂN CEL MAI SCURT TIMP POSIBIL .
LEGEA VA FI DE PARTEA AGENȚILOR DE INTERVENȚIE ȘI VOR AVEA DREPTURI.