Photo by cottonbro from Pexels 2 scaled 1

Pot folosi un detectiv particular ca să-mi spionez angajații sau viitori angajați?

20 minute • Andreea Daniela Liță • 13 iulie 2021


Probabil că te-ai întrebat, și nu doar o singură dată, dacă ai putea folosi un detectiv particular pentru a-ți ”spiona” angajații la locul de muncă. Oricât de fancy sună asta, de până și James Bond ar fi invidios, unele aspecte sunt foarte bine reglementate. Așadar, poți folosi un detectiv particular în cadrul companiei tale? În ce condiții?

Despre profesia de detectiv particular în România

Încă din anul 2000, Asociația Națională a Detectivilor din România a fost înființată în vederea protejării și reprezentării intereselor detectivilor particulari, contribuind la elaborarea unei legi în domeniu. În România, profesia de detectiv particular a fost recunoscută odată cu adoptarea Legii nr.329 din 2003 republicată în 2014 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, stabilind cadrul legislativ adecvat pentru practicarea activităților specifice ale acestei ocupații.

Detectivul particular este o persoană atestată care, la cererea persoanelor fizice sau juridice, desfășoară activități specifice de investigare fără să aducă atingere dreptului la viata intimă, familială și privată ori ale altor drepturi și libertăți fundamentale.

Acesta își exercită profesia în cadrul societăților specializate sau în cabinetele individuale de detectivi particulari înființate conform legislației, funcționând pe baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române.

Legea nr.329 din 8 iulie 2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, prevede că orice persoană poate solicita serviciile acestuia.

În ce constă activitatea specifică de investigare?

În activitatea sa, detectivul poate investiga:

  • Conduita și moralitatea publică a unei persoane;
  • Date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau juridice, potențială parteneră într-o afacere;
  • Persoanele dispărute de la domiciliu;
  • Asigurarea protecției împotriva scurgerilor unor informații din sfera vieții private sau a activității operatorilor economici care doresc să păstreze confidențialitatea acestora.

Într-o investigație, detectivul particular va avea în vedere:

  • Să respecte toate reglementările legislației în vigoare;
  • Să nu investigheze în spații private;
  • Activitatea respectivă să fie pe o durată determinată-prin contractul care se încheie între detectivul particular și client, este necesar să se determine o perioadă anume și un anumit perimetru în care acesta trebuie să efectueze supravegherea.

Ce condiții trebuie sa îndeplinească o persoană pentru a dobândi calitatea de detectiv particular?

Persoana care aspiră la această carieră trebuie să cumuleze o serie de condiții:

  • Trebuie să aibă cetățenie română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European;
  • Trebuie să fie absolventă a Facultății de Drept sau a unei școli postliceale de detectivi ori să fi îndeplinit funcția de polițist sau lucrător în cadrul unei instituții publice cu atribuții în domeniul ordinii publice sau în domeniul siguranței naționale cu grad de ofițer.
  • Să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
  • Trebuie să nu desfășoare activități care implică exercițiul autorității publice;
  • Să obțină avizul Inspectoratului de Poliție Județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București;
  • Să promoveze examenul de atestare a calității de detectiv particular.

Societățile specializate sau cabinetele individuale de detectivi particulari trebuie să dispună de următoarele documente și aprobări:

  • Atestat de detectiv particular, pentru fiecare detectiv particular angajat sau colaborator pentru societățile comerciale (n.a: știm că nu mai există sintagma societăți comerciale);
  • Licență de funcționare ca firmă de detectivi particulari sau licență de Cabinet Individual de detectiv particular.

De ce să angajezi un detectiv particular?

Să presupunem că ai nevoie de un manager PR, iar în urma procesului de recrutare ai cunoscut-o pe Luiza. Ai risca să asociezi imaginea companiei tale cu Luiza, fără să îți faci o idee mai amplă asupra ei, care să depășească ceea ce este scris în CV?

Poți angaja un detectiv particular care să conducă o investigație de fond, astfel încât să te asiguri că afacerea ta va fi pe mâini bune.

Pe parcursul acestui articol vei afla cum poți investiga o persoană în mod legal.

Care sunt limitele legale în care poate acționa un detectiv particular?

Detectivul particular va refuza atunci când i se solicită activități care încalcă normele legale în vigoare sau bunele moravuri și va comunica acest lucru organelor de poliție. Dacă va constata că informațiile solicitate de client vizează siguranța națională, va sesiza de îndată autoritățile cu atribuții în domeniu.

Conform Legii nr.329 din 8 iulie 2003, detectivul particular desfășoară activități specifice de investigare fără să aducă atingere dreptului la viață intimă, familială și privată ori ale altor drepturi și libertăți fundamentale.

Potrivit art. 13 : Detectivului particular, în desfășurarea activității, îi este interzisă efectuarea de investigații cu privire la:

a) activitatea personalului reprezentanțelor diplomatice și consulare sau a organizațiilor internaționale cu statut similar;

b) activitatea persoanelor, desfășurată permanent ori temporar, cu orice titlu, în interesul autorităților publice, instituțiilor sau altor persoane juridice de interes public ori în serviciile de interes public;

c) datele confidențiale cu privire la convingerile politice, religioase, filozofice sau sindicale și la exprimarea acestor convingeri, la orientarea sexuală, sănătatea, originea socială ori etnică a unei persoane;

d) cauzele penale aflate în lucru la organele judiciare;

e) activitățile specifice desfășurate de instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

În organizarea și desfășurarea activității, detectivii particulari au obligația:

  • Să efectueze investigații numai în baza unui contract scris încheiat cu clientul;
  • Să întemeieze un registru numerotat pe care să îl înregistreze la Inspectoratul de Poliție Județean sau, după caz, la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, pentru a ține evidența cazurilor investigate;
  • Să comunice datele și informațiile solicitate de procuror sau de instanța de judecată;
  • În cazurile în care informațiile obținute vizează siguranța națională, acesta este obligat să sesizeze autoritățile;
  • Să angajeze și să folosească pentru activitățile specifice de investigare numai persoane care au calitatea de detectiv particular.

Implicațiile GDPR în serviciile de investigare la locul de muncă

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) urmărește transparența modului în care firmele colectează, procesează și utilizează datele cu caracter personal, având scopul de a proteja datele persoanelor din cadrul UE – indiferent unde sunt stocate aceste date.

Regulamentul se aplică tuturor companiilor care activează pe teritoriul țărilor din Uniunea Europeană. Chiar dacă sediul central al firmei se află în străinătate, atât timp cât firma prelucrează date cu caracter personal colectate sau procesate pe teritoriul UE, acesta trebuie respectat.

Pot utiliza datele într-un alt scop decât cel solicitat?

Există o serie de aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare pentru a asigura respectarea deplină a prevederilor Regulamentului GDPR în contextul relațiilor de muncă. De exemplu, este necesar ca persoanele să își dea acordul în mod explicit pentru ca datele lor să fie prelucrate.

Angajatorul poate utiliza aceste informații numai în scopul pentru care sunt solicitate. Companiile sunt obligate să furnizeze informații despre cum și unde sunt stocate și prelucrate datele angajaților. Persoanele implicate în acest proces au dreptul de a solicita ștergerea datelor sau de a cere detalii în legătură cu informațiile deținute de către angajator.

Ce sunt mai exact acelea „date cu caracter personal”? Acestea sunt definite în art. 4 pct. 1 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal.

Date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Un background check are scopul de a determina dacă cel intervievat este potrivit pentru funcția respectivă. În contextul în care verificarea istoricului face parte din procesul de angajare, informarea candidatului este obligatorie.

Există mai multe tipuri de verificări de fond care pot fi făcute pentru a ajuta o companie în alegerea celui mai bun candidat. Acestea pot include rapoarte privind istoricul creditelor, ale antecedentelor penale, verificarea istoricului angajării, sau conturile de social media.

Dacă ai informat candidatul cu privire la faptul că procesul de selecție presupune o verificare de fond, este legal să iei decizii de angajare pe baza rezultatelor investigării.

Potrivit Legii nr. 190 din 18 iulie 2018, datele colectate trebuie să fie relevante și limitate în raport cu scopurile în care sunt prelucrate. Așadar, angajatorul trebuie să se asigure că aceste operațiuni nu sunt excesive în raport cu scopul urmărit și să proceseze doar datele necesare în vederea recrutării sau organizării activității la locul de muncă.

Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă este permisă numai dacă:

  • Angajatorul a informat angajații în prealabil;
  • Scopul este temeinic justificat;
  • Angajatorul s-a consultat cu sindicatul sau cu reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;
  • Alte forme și modalități mai puțin intruzive nu și-au dovedit anterior eficiența;
  • Durata de stocare a datelor cu caracter personal nu este mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

Câteva lucruri pe care să le ai în vedere înainte de a începe să faci un background check:

  • Nu investiga fără permisiune;
  • Asigură-te că ai un motiv întemeiat pentru a porni o astfel de anchetă;
  • Verifică legislația;
  • Asigură-te că ai un acord scris;
  • Apelează la un profesionist-acesta are experiența necesară pentru a localiza în timp eficient informațiile dorite. De asemenea, te va împiedica să încalci legea.

Dreptul la viața privată – poate un detectiv particular să citească e-mailurile, mesajele sau să asculte apelurile telefonice ale angajaților mei dacă acestea sunt făcute de pe telefonul companiei?

Odată cu progresul tehnologiei aceste drepturi au luat amploare deoarece multe dintre mijloacele de comunicare pot părea private, însă cu greu există intimitate reală.

Faptul că îi facilitezi angajatului dispozitivele electronice necesare pentru a le utiliza în interes de serviciu, nu înseamnă că detectivul particular le poate accesa fără un acord prealabil din partea persoanei în cauză.

Prin intermediul unei înștiințări prealabile, compania poate supraveghea legal angajanții pentru a le urmări productivitatea sau pentru a preveni fraudele. Camerele video, sistemele de urmărire pe mașini, softurile de urmărire a traficului pe internet doar sunt câteva dintre tehnologiile care pot fi folosite pentru supravegherea angajaților.

Angajatorii interesați de monitorizarea angajaților trebuie să țină cont de politicile de confidențialitate și de normele referitoare la încălcarea dreptului la viața privată, având scopul de a-i ajuta să pună în practică această decizie în mod legal. Procedurile adecvate prezentate în prealabil pot preveni problemele care vizează dreptul angajatului la viată privată și dreptul angajatorului de a-și proteja afacerea.

Potrivit art. 71 din Noul Cod civil, orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private, fiind interzisă utilizarea informațiilor, corespondenței, documentelor personale, fără acordul acesteia sau fără respectarea limitelor prevăzute în art. 75.

Conform art. 74, sunt considerate atingeri aduse vieții private cazuri precum:

  • Interceptarea unei convorbiri private, captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul acesteia;
  • Ținerea vieții private sub observație, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
  • Difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză;
  • Difuzarea sau utilizarea corespondenței, documentelor personale, datelor privind domiciliul, reședința, precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparțin sau persoanei care dispune de ele.

Ce risc dacă îmi monitorizez angajații fără să respect GDPR?

1.Amendă GDPR. Angajații pot depune o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), iar dacă în urma investigării se constată că ai încălcat Regulamentul GDPR, vei fi amendat. Amenda poate ajunge până la 4% din cifra de afaceri, iar cuantumul ei este stabilit în funcție de particularitățile fiecărui caz.

2.Litigiu în instanță. Angajații se pot adresa instanțelor de judecată și pot solicita daune morale pentru prejudiciile aduse vieții private. În această situație, cuantumul daunelor morale se va stabili în funcție de prejudiciile aduse angajaților.

Sancțiune pentru încălcarea Regulamentului GDPR

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat în 2021 o investigație la operatorul Vodafone România S.A. sesizând încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) și alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 506/2004, modificată și completată.

S-a constatat că au fost transmise eronat facturile aferente ale unor clienți Vodafone pe adresele de e-mail ale unor terțe persoane. Aceasta a condus la prelucrarea și accesul neautorizat la datele cu caracter personal ale clienților Vodafone, cum ar fi numele, prenumele, numărul de telefon, codul client și adresa.

Stabilind faptul că operatorul nu a luat măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării securității prelucrării datelor cu caracter personal, pentru protejarea acestora împotriva prelucrării, accesării ori divulgării ilicite, operatorul Vodafone România S.A. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 5000 Ron.

De asemenea, o companie a fost amendată cu 10.000 euro pentru că monitoriza angajații în mod necorespunzător. Am scris mai multe despre asta aici.

Ethical hacking-pot lua în considerare utilizarea software-ului keylogger?

Keylogger este un program conceput pentru a înregistra toate acțiunile de pe computer. Acesta include site-urile web vizitate, fiecare e-mail citit sau trimis, fiecare parolă introdusă și orice aplicații sau programe rulate pe computer.

Înainte de a introduce un sistem de monitorizare, angajatorul trebuie să se asigure că scopul este temeinic justificat. Rolul anchetatorului privat nu este doar acela de a te ajuta în selectarea și instalarea keylogger-ului potrivit, ci și de a se asigura că nu încalci legea și că dovezile colectate pot fi utilizate în instanță.

Angajatorul nu poate spiona computerele angajaților, dacă acestea nu sunt proprietatea companiei.

Cazul Brahmana v. Lembo

La data de 22 mai 2009 în California, reclamantul, Brahmana, a intentat o acțiune în justiție împotriva fostului său șef, Lembo, în urma descoperirii faptului că acesta i-a monitorizat computerul de la locul de muncă.

Întrucât pârâtul suspecta faptul că angajatul său desfășoară alte activități în timpul programului de lucru, a instalat pe computer un software de tip keylogger, fără consimțământul reclamantului, accesându-i astfel contul personal de e-mail.

Reclamantul a acuzat pârâtul că i-a încălcat dreptul la viața privată, prin faptul că acesta i-a accesat contul personal de e-mail fără permisiunea sa.

La data de 27 iulie 2017, Curtea Federală pentru Litigii de Muncă a decis că dovezile obținute prin intermediul acestui program au fost procurate în mod ilegal, concluzionând că utilizarea software-ului pentru a monitoriza angajatul și colectarea informațiilor fără acordul acestuia încalcă normele legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Pot folosi probele în instanță?

Rolul detectivului particular este acela de a obține dovezi urmând exclusiv calea legală, astfel încât clientul care l-a angajat să poată folosi aceste dovezi în instanță sau în orice alt cadru legal. Probele pot fi folosite în instanță numai dacă investigatorul le-a obținut în mod legal, însă, în caz contrar, acestea sunt anulate, iar procedura prin care au fost obținute este sancționată de către autorități.

Angajatul meu și-a achiziționat un autovehicul de lux-pot investiga cum și-a permis o mașină nouă?

Să ne întoarcem la exemplul amintit anterior. La câteva luni după ce ai angajat-o pe Luiza, observi că și-a achiziționat o mașină nouă. Știind că lucrează pentru un salariu care nu i-ar permite o asemenea achiziție, te gândești să angajezi un detectiv particular care să îi investigheze depozitul bancar și modul în care a intrat în posesia mașinii. Va accepta detectivul cazul tău?

Acest lucru este ilegal. Detectivul nu va accepta cazul deoarece prin activitatea sa i-ar încălca angajatei dreptul la viață privată, iar acesta are obligația să nu folosească metode și mijloace de verificare prin care ar putea aduce atingere dreptului la viata intimă, familială și privată ori ale altor drepturi și libertăți fundamentale.

Ce se întâmplă dacă îmi spionez angajații cu un detectiv particular?

Hotărârea privind cauza Bărbulescu v. România

La data de 13 iulie 2007, angajatorul a informat reclamantul cu privire la faptul că i-a monitorizat comunicațiile de pe Yahoo Messenger și că dovezile arată că acesta a folosit internetul în scopuri personale, contrar regulamentului intern.

Reclamantul a contestat acțiunea angajatorului său în fața Tribunalului București, pe baza faptului că această decizie este nulă, invocând încălcarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul a susținut că măsura de concediere adoptată de către angajator s-a întemeiat pe încălcarea dreptului acestuia la respectarea vieții private și a corespondenței.

Tribunalul a respins contestația sa, motivând că angajatorul a respectat procedura de concediere prevăzută de Codul Muncii. Reclamantul a fost informat în mod corespunzător asupra reglementărilor angajatorului care interziceau utilizarea resurselor companiei în scopuri personale.

Curtea de Apel București a respins recursul reclamantului și a menținut hotărârea pronunțată de către Tribunal.

Marea Camera a Curții Europene a Drepturilor omului a concluzionat că reclamantul nu a fost informat în prealabil de amploarea și natura monitorizării de către angajatorul său, sau despre posibilitatea ca angajatorul să aibă acces la conținutul mesajelor sale.

Constată că instanțele naționale nu au examinat în mod satisfăcător dacă obiectivul urmărit de către angajator ar fi putut fi atins prin metode mai puțin invazive decât accesarea conținutului comunicațiilor reclamantului.

În hotărârea din data de 5 septembrie 2017, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului, cu unsprezece voturi la șase, a constatat că a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței) din Convenția Europeană a drepturilor omului, și obligă statul pârât să plătească reclamantului cheltuielile de judecată.

Cazul Ikea

În Versailles, Franța, compania Ikea a fost acuzată că în perioada 2009-2012 a creat un sistem de supraveghere ilegală a angajaților, prin intermediul unui grup de detectivi particulari.

Rechizitoriul procurorilor arată că au fost colectate informații despre câteva sute de persoane, atât angajați cât și potențiali angajați. Astfel, cazierul judiciar și stilul lor de viață au fost analizate în mod amănunțit.

Ikea s-a confruntat cu acuzații grave precum încălcarea termenilor de confidențialitate profesională, încălcarea vieții private prin colectarea datelor cu caracter personal și pentru utilizarea anumitor angajați sub acoperire pentru a scrie rapoarte despre personal.

Filiala Ikea a fost condamnată la plata unei amenzi de un milion de euro după ce a fost găsită vinovată pentru stocarea în mod ilegal a datelor cu caracter personal. Fostul director general a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, și o amendă de 50.000 de euro.

Compania Google a fost acuzată că și-a spionat angajații, apoi i-a concediat

În SUA, National Labor Relations Board (NLRB), agenție responsabilă cu garantarea aplicării în mod corespunzător a dreptului muncii, a acuzat Google că și-a spionat în mod ilegal angajații, în numeroase ocazii, inclusiv în contextul unor prezentări organizate de aceștia, în vederea determinării mai multor colegi să participe la înființarea unui sindicat.

Conform acuzațiilor, compania a utilizat un program de tip keylogger pentru a monitoriza acțiunile lucrătorilor de a organiza proteste sau de a discuta despre sindicate. Presupusul software de supraveghere a fost instalat pe computerele angajaților ca extensie Google Chrome și îi raporta pe cei care programează un eveniment calendaristic cu mai mult de 10 camere sau 100 de colegi.

Ulterior, compania a concediat patru angajați. Aceștia au afirmat că decizia a fost luată în urma încercării lor de a se sindicaliza, în timp ce Google a răspuns că, dimpotrivă, ei au fost acuzați de încălcarea politicilor de securitate a datelor cu caracter personal.

Compania Google este acum acuzată de încălcarea drepturilor angajaților, prin spionarea și constrângerea celor care au încercat să formeze un sindicat.

Pot sau nu să folosesc detectivi particulari ca să-mi spionez angajații?

Pe scurt, nu. Angajatorul trebuie să le comunice angajaților în mod explicit, neechivoc, decizia lui, atunci când intenționează să le monitorizeze activitatea în timpul programului de lucru, fie că aceștia își desfășoară activitatea la birou sau pe teren. De asemenea, dispozitivele folosite la locul de muncă sau conturile de pe rețelele de socializare pot fi verificate doar cu acordul persoanei în cauză.

Monitorizarea angajaților sau utilizarea unui program de tip keylogger pe dispozitivele acestora este permisă numai dacă angajatorul a specificat în prealabil, în contractul de muncă, în regulamentul intern sau în alte politici, că poate avea loc, și doar în limitele Regulamentului GDPR.

Datele cu caracter personal nu pot fi utilizate în alt scop decât acela pentru care au fost solicitate, iar probele descoperite de către detectivii particulari în urma verificărilor pot fi folosite în instanță numai dacă au fost procurate în mod legal.

Dacă îți monitorizezi angajații fără a respecta Regulamentul GDPR, riști o amendă care poate ajunge până la 4% din cifra de afaceri și poți fi dat în judecată.


La avocatoo.ro lucrăm cu cei mai buni profesioniști în domeniu și respectăm drepturile persoanelor vizate. Nu lua decizii până să te consulți cu o persoană care să-ți explice toate problemele care pot apărea. Vrei să vezi care sunt metodele pe care le poți implementa în relația cu angajații tăi ca să-ți securizezi afacerea? Scrie-ne.

Photo by cottonbro from Pexels

Un răspuns

  1. Sunt consilier juridic, iar articolele dvs. mă fac să înțeleg mult mai usor legislația, prin puterea exemplelor.
    Articolele sunt redactate in mod profesionist.
    Vă mulțumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *