Poze cu telefonul: pot ofițerii de poliție să facă poze la declarație și buletin?
11 minute • Ana-Maria Udriste • 02 aprilie 2020
În contextul pandemiei COVID-19, care va deveni probabil laitmotivul acestor luni, după ce, prin mai multe Ordonanțe Militare au fost introduse limitări privind deplasarea persoanelor, au început și controalele din partea agențiilor abilitați în acest sens. Pentru verificare, politiștii și jandarmii au început să facă poze cu telefonul la declarație și actele de identitate. Este în regulă?
Dar de ce suntem controlați?
Ca să înțelegem fenomenul, trebuie să înțelegem contextul. Prin Ordonanțele Militare au fost limitate deplasările pentru anumite categorii de persoane și anumite motive, cu scopul de a preveni sau limita răspândirea coronavirusului. Pentru că se transmite prin aer. Așadar, e bine să mai stăm și pe acasă, ca să nu supraaglomerăm sistemul de sănătate, și așa subred.
Ei bine, dar pentru că regulile sunt făcute ca să fie încălcate, este evident că imediat ce au fost date aceste reguli, oamenii au început să ”le fenteze”. Acum, poate că nu aș avea neapărat o problemă cu fentatul legal, dacă există o portiță, dar scopul acestor măsuri este unul cât se poate de serios și până la urmă impun niște reguli de bun-simț.
Ce s-a întâmplat în fapt?
Avem mai multe planuri pe care acționăm, la nivel de stat:
- Persoanele care se află în carantină în spațiile special amenajate, pentru că vin din zone roșii, zone unde există cazuri de coronavirus sau au intrat în contact cu o persoană cu coronavirus, trebuie să stea în spațiile respective 14 zile. Și bineînțeles că nu este negociabil. Un fel de ”eu aș sta aici, dar parcă vreau să mă duc la mândra mea călare”. Stai, domle, acolo, 14 zile, că nu crapă fierea-n tine.
- Persoanele care se află în izolare la domiciliul, că sunt suspecți că ar putea să aibă COVID-19. La fel de bine ar putea să nu aibă, dar ca să nu fie probleme, la fel, stai relaxat 14 zile la domiciliu.
- Persoanele care se deplasează dintr-o parte în alta, pentru diverse motive bine întemeiate. În curând cred că mersul la psiholog sau psihiatru o să fie printre ele, dar divagăm de la subiectul discuției.
Așadar, 3 categorii de persoane: carantinați, izolați, distanțați social.
Primele 2 categorii sunt pe niște liste ale statului român, că trebuie să îi verifici că stau acolo unde trebuie. De asemenea, ca să ieși din carantină sau izolare, trebuie să te verifice iarăși cineva, dar am explicat procedura pe larg aici.
Pai și cum faci verificarea asta? Simplu. Fie prin sondaj, și treci pe la casele oamenilor să vezi că sunt pe acolo, fie când îi prinzi pe stradă, îi întrebi de sănătate, adică de declarație. Dacă doar îți prezintă persoana declarația, tu ca agent de poliție rutieră nu ai cum să verifici dacă e în vreo bază de carantină / izolare, că nu comunici telepatic cu documentele autorităților, oricât de avansată ar fi inteligența asta artificială.
Cum facem verificarea?
Și atunci, pe fondul unui număr tot mai crescut de cazuri de persoane care părăsesc zonele anterior amintite și care încalcă regulile Ordonanțelor Militare, agenții de poliție rutieră au primit undă verde să facă poze la declarație și buletin, ca să le verifice apoi (cred).
Așa cum scriam pe Facebook zilele trecute, nu am o problemă cu verificatul datelor mele din declarație și din buletin, că statul oricum le are, că doar el mi-a emis buletinul.
Însă aveam o problemă cu modalitatea în care se face.
Practic, agenții rutieri sau alte persoane abilitate în acest sens, te opreau, te puneau să arăți declarația și buletinul și … făceau poze cu telefonul lor. Nu cu vreun dispozitiv omologat din dotare sau care să le fi fost pus la dispoziție de instituțiile statului, ci cu telefonul lor proprietate personală. Bănuiesc că cine avea un telefon mai performant făcea poze mai bune și mergeau mai bine prelucrate ulterior.
De ce nu mi s-a părut ok?
Până la GDPR, adică Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal, trebuie să ne imaginăm un pic traseul acestor informații cu caracter personal.
Scuzați designul prost, dar cam pe aici stăm cu tehnologia.
Practic, situația este așa: pe mine mă oprește agentul rutier pentru verificarea documentelor, eu le prezint, acesta îmi face poză cu telefonul și apoi … bănuiesc că le descarcă sau trimite cuiva pe undeva, nu?
Ridic mâna că am o întrebare
De fapt mai multe, pe care le voi înșira aici:
- unde ajung pozele respective?
- în ce scop sunt folosite și de cine?
- telefonul folosit este omologat? (ca paranteză, doar știm marele scandal cu privire la radarele neomologate)
- când sunt șterse pozele respective și de către cine? Adică la final de zi, după ce se fac verificările și rezultă că sunt ”clean”, mai rămân pozele mele pe undeva? Se face un proces-verbal de distrugere?
- ofițerii au implementată o politică de tip BYOD (bring your own device)? Pentru că înțeleg că la nivel național, dată fiind starea de urgență, nu ai cum să achiziționezi de pe o zi pe alta sute de mii de aparate de pozat. Dar nici dacă pierde cineva telefonul respectiv nu m-aș simți confortabil să știu că datele mele din buletin pot ajunge pe mâinile cuiva care îmi poate face credit la vreo instituție financiară nebancară.
- cum sunt transmise datele respective?
- cine verifică respectarea procedurilor?
- și lista poate continua …
Și nu, faptul că este stare de urgență nu înseamnă că nu pot să-mi mai pun asemenea întrebări, chiar dacă scopul este unul de interes public, respectiv siguranță națională sau sănătatea publică.
Ca fapt conex, ascultă și podcastul despre securitatea datelor în sistemul de sănătate românesc în epoca COVID-19.
Dar de ce face poliția poze?
Simplu: când a intrat în vigoare Ordonanța Militară nr. 2, acolo s-a precizat că persoanele se pot deplasa doar în anumite scopuri.
Ulterior, pe 22 martie 2020, apare un comunicat pe site-ul Ministerului de Interne prin care ni se aduce la cunoștință că trebuie să avem asupra noastră declarația și act de identitate, pentru a ne legitima.
De asemenea, tot în acest comunicat, se precizează că: ”Reprezentanții Poliției Române, ai Jandarmeriei sau ai Poliției Locale pot efectua fotografierea documentelor (declarație pe proprie răspundere și act de identitate) la momentul legitimării persoanei.”
Măsurile urmau să se aplice începând cu 23 martie 2020. Nimic despre metoda de fotografie, cu ce se face, cum se face, dacă e aleatoriu sau nu.
Aparent, nu am fost singura care și-a pus problema asta
Problema mea a fost nu scopul urmărit, deși se putea face altfel, ci faptul că nu există o procedură în acest sens și nimeni nu știe nimic.
Mai mult, suspiciunile mele au fost confirmate: politiștii făceau poze cu telefonul și apoi seara se apucau să șteargă pozele de unde erau ele stocate, inclusiv cloud.
Acum, pentru că sunt posesoare de smartphone, zău că nici măcar eu nu știu în câte locuri mi se salvează automat pozele, că am back-up peste back-up doar ca să nu pierd nimic.
Pot eu să fiu sigură că pozele respective sunt cu adevărat șterse? Și dacă sunt în cloudul personal, mereu ai opțiunea de recuperare, nu? Măcar 30 de zile după ștergere.
Ce a zis ANSPDPC?
Culmea, nimic în mod oficial.
Însă potrivit unui răspuns furnizat Radio Europa Liberă România pe 01 aprilie 2020 (deci după o săptămână de asemenea practici), aflăm că această practică este, ei bine, nelegală.
Mai jos și răspunsul:
„(…) Subliniem faptul că art. 5 din Legea nr. 363/2018 stabilește o serie de principii care se impun a fi respectate în cadrul prelucrării datelor. Printre acestea, se numără cel privind legalitatea, prelucrarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime, datele să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri, datele să fie adecvate, relevante și neexcesive prin raportare la scopurile în care sunt prelucrate, păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele (principiul limitării legate de stocare) și prelucrarea datelor să fie realizată într-un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal, inclusiv protecţia împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale şi împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare.
Aceleași dispoziții legale sus-menționate prevăd faptul că operatorul este responsabil de respectarea acestor principii şi adoptă măsuri şi/sau instituie proceduri pentru a demonstra respectarea acestor prevederi (principiul responsabilității).”
Interesant este că deși este o problemă de interes național, acest răspuns nu se găsește și pe site-ul oficial al autorității.
Între timp s-a lămurit problema
Potrivit comunicatului dat de către Sindicatul Polițiștilor Europeni, fotografierea documentelor este interzisă.
Așadar, tot pe 01 aprilie 2020, se emite un comunicat, nesecret, de la Compartimentul Protecția Datelor cu Caracter Personal din cadrul MAI, prin care toate unitățile din subordine sunt instructate să oprească această practică și să șteargă respectivele fotografii de pe orice fel de aparat, inclusiv din cloud, iar pe viitor o asemenea practică să se facă doar respectând reglementările legale.
Cu ce rămânem de aici?
Articolul ăsta mă prinde tocmai când am terminat ghidul privind protecția datelor personale în timpul pandemiei COVID-19, ce are doar 50 și un pic de pagini.
Concluziile mele, după ce am analizat mai cam tot ce s-a scris în ultima perioadă, sunt mai jos:
- starea de urgență, oricât de puternică ar fi, nu înseamnă că avem liber la încălcarea unor drepturi fundamentale (cu derogările de rigoare, bineînțeles);
- orice acțiune trebuie să fie făcută cu respectarea normelor legale în vigoare; dacă cumva procedura nu ne permite, avem varianta de a schimba procedura mai întâi, și apoi să implementăm procedurile respective;
- autoritățile ar trebui să fie mai transparente în ceea ce privește prelucrarea datelor, mai ales a celor care fac parte din categoriile speciale și să mențină un dialog cu cetățenii, care sunt și așa sub imperiul unei stări de frică (spre exemplu, autoritatea privind protecția datelor din UK a ieșit imediat cu comunicat de presă dând undă verde localizării prin intermediul rețelelor de telefonie mobilă, iar Comitetul European pentru Protecția Datelor a venit cu declarații clare privind modalitatea în care se pot prelucra datele cu caracter special, chiar și în contextul pandemiei COVID-19);
- statele membre pot adopta măsuri speciale de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu condiția să fie justificate, proporționale, necesare și adecvate într-o societate democratică, iar acestea să poată fi supuse controlului Curții Europene a Drepturilor Omului;
- prelucrarea datelor trebuie să respecte în continuare principiile de bază, respectiv să fie necesară, limitată la scop, să nu ai altă metodă mai puțin intruzivă și să se respecte confidențialitate și protecția acestora.
Iar la final, nu pot să nu îmi pun decât următoarele întrebări:
- dacă tot există o bază de date la nivel național cu persoanele care sunt carantinate și izolate, nu era mai ușor să li se acorde persoanelor abilitate cu verificare accesul direct pentru interpelare? Așa am fi economisit timp și energie.
- de ce nu ne putem folosi inclusiv de camerele video montate pe străzi pentru a verifica traseul persoanelor și astfel să nu oprim o persoană la 3 filtre, când putem verifica și alte persoane?
- care a fost scopul acestei măsuri? Pentru că până la urmă, oricum datele noastre de identificare există în sistem, exact ca la ITP sau asigurare RCA, doar statul îmi emite cartea de identitate (bineînțeles, există și situația în care am un buletin / pașaport emis de o altă țară).
Până atunci, aveți grijă de voi.
Poză de Suzy Hazelwood pe Pexels
