man 2140606 960 720

Practicile online de distributie sunt sub asediu din partea UE: sunteti pregatiti?

5 minute • Ioana Nicolae • 27 iulie 2017


In urma concluzionarii anchetei in domeniul comertului electronic din mai 2017, Comisia Europeana si-a directionat atentia inspre restrictiile online impuse de furnizorii de bunuri si servicii de marca. Pana acum, nu mai putin de 18 companii au fost puse sub investigatie. In aceste cazuri, accentul a fost pus pe principalele pericole identificate de Comisie in timpul investigatiei: geoblocarea si impunerea pretului de revanzare. Sunt de asteptat mai multe intrebari din partea Comisiei, ce pot starni apetitul multor autoritati nationale din domeniul concurential pentru cresterea activitatilor de asigurare a conformarii cu legea.
Detinatorii de marci ar trebui sa vada aceasta crestere ca o oportunitate pentru a-si revizui actualele strategii de distributie si intelegerile cu retailerii si pentru a se asigura ca sunt in conformitate cu regulile Uniunii Europene.

Pe ce practici este pus accentul?

Geoblocarea si impunerea pretului de revanzare sunt principalele pericole identificate. In februarie 2017, Comisia a inceput ancheta in cazul electronicelor de consum, jocurilor video si sectoarelor hoteliere, in principal din cauza preocuparilor in privinta geoblocarii si a impunerii pretului de revanzare. Cateva luni mai tarziu, in iunie 2017, Comisia a anuntat cercetari suplimentare, adresand mai ales geoblocarea.

1. Geoblocarea

Comisia Europeana si-a dat repede seama de impozitia contractuala destul de raspandita a geoblocarii asupra retailerilor, care cauzeaza deseori probleme. Acordurile de geoblocare restrictioneaza distributia peste granita a bunurilor si serviciilor prin intermediul internetului. De exemplu, este blocat accesul la site-urile retailerilor, este refuzata livrarea peste granita, sunt refuzate platile peste granita, etc. Urmatoarele sectoare  sunt deja sub supraveghere :

  • Marfa licentiata: pe 14 iunie, Comisia a inceput o investigatie asupra practicilor de licentiere si distributie ale companiilor Nike, Sanrio si Universal Studios. Comisia incearca sa afle daca aceste trei companii au incalcat regulile de drept concurential impuse de UE prin restrictionarea abilitatii licentiatilor de a vinde marfa licentiata peste granita si online.
  • Imbracaminte: pe 6 iunie a fost inceputa o investigatie asupra producatorului de confectii textile Guess. Comisia Europeana va decide daca Guess restrictioneaza ilegal abilitatea comerciantilor autorizati de a vinde online sau retailerilor de a locui in afara tarii de domiciliu a comerciantilor.
  • Jocuri video: pe 2 februarie, Comisia a confirmat ca platforma de distributie a jocurilor video, Steam, si anumiti editori de jocuri video pentru PC (Bandai Namco, Capcom, Focus Home, Koch Media si ZeniMax) sunt sub investigatie. Comisia suspecteaza ca acordurile lor de distributie limiteaza posibilitatea de alegere a consumatorilor, fortandu-i sa cumpere jocuri video doar prin platforma care opereaza in tara in care locuieste respectivul consumator.
  • Tarifele hotelierilor: tot pe 2 februarie, Comisia a confirmat existenta unei investigatii asupra acordurilor privind cazarea in hoteluri intre cei mai mari tur operatori din Europa (Kuoni, REWE, Thomas Cook si TUI) si hotelurile Melia. Aceste acorduri aparent contin clauze ce discrimineaza consumatorii pe baza nationalitatii sau tarii lor de resedinta. Prin urmare, consumatorii nu ar obtine cele mai bune preturi.
2. Mentinerea pretului de revanzare (MPR)

In contrast cu autoritatile nationale de drept concurential, Comisia Europeana nu a aplicat niciun caz MPR in ultimii 15 ani. Acest lucru este in curs de schimbare. Investigatiile in e-commerce au fost un catalizator pentru impunerea Comisiei in acest domeniu. Comisia pretinde ca MPR este raspandit in UE, dar si ca folosirea algoritmilor pentru tarifare ar facilita MPR. Patru producatori de electronice sunt sub supraveghere:

  • Pe 2 februarie, Comisia a anuntat inceperea investigarii companiilor Asus, Denon & Marantz, Philips si Pioneer. Acesti producatori ar restrictiona posibilitatea retailerilor de a-si stabili propriile preturi pentru produse electronice des cumparate, cum ar fi aparatele de uz casnic, notebook-urile si produsele hi-fi.
Geoblocarea si MPR: ar trebui proprietarii de marci sa fie ingrijorati si de altceva?

Din pacate, da. In afara de geoblocare si MPR, proprietarii de marci ar trebui sa fie atenti la celelalte forme de restrictii verticale, cum ar fi interdictiile absolute asupra vanzarilor pe internet sau asupra vanzarilor prin intermediul pietelor de desfacere online si site-urilor de shopping comparabile.
O interdictie absoluta asupra vanzarilor online a fost deja etichetata drept o restrictie hard-core in litigiul Pierre Fabre. Alte tipuri de restrictii asupra vanzarilor sunt mai putin evidente: pot furnizorii sa opreasca distribuitorii din a vinde pe eBay sau Amazon sau sa foloseasca site-uri comparabile de cumparaturi, pentru a proteja imaginea propriei marci sau pentru a favoriza propriile magazine online?
Dezbaterea pe aceasta tema este infierbantata. In cazul Asics, o instanta din Germania a decis ca o interdictie pe site-uri de cumparaturi comparabile se aseamana cu o interdictie absoluta asupra vanzarilor pe internet, fiind astfel, o restrictie hardcore. Pe de alta parte, in litigiul Coty, inca nerezolvat, Comisia pare a considera ca anumite interdictii in cazul pietelor de desfacere online nu sunt restrictii hardcore si ar trebui sa fie permise in unele circumstante.

Fiti pregatiti pentru viitoarele provocari antitrust

In urma investigarilor in domeniul e-commerce, producatori de haine cum ar fi Mango, Oysho si Pull&Bear, ar fi inceput sa isi revizuiasca si sa isi adapteze acordurile de distributie. Alte companii, precum producatorul de automate de cafea, De Longhi, si producatorul de echipament foto, Manfrotto, le-au urmat exemplul.
Acum ca investigarile din domeniul e-commerce se transforma intr-o agresiva aplicare a legii, este timpul ca proprietarii de marci sa isi revizuiasca acordurile de distributie, si poate sa le adapteze, pentru a fi siguri ca acestea sunt conforme cu normele UE si cu legile nationale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *