Primiți cu Organizația Mondială a Sănătății?
8 minute • Vlad Mustaca • 12 mai 2020
În ultima perioadă, Organizația Mondială a Sănătății a devenit cea mai urmărită instituție internațională. Toate recomandările, comunicatele și raportările oficiale ale OMS sunt transmise pe posturile de televiziune de pe întreg mapamondul. Totuși, nu multă lume cunoaște ce este, ce atribuții are, cum funcționează și cât de eficientă este această organizație.
Ce este OMS?
Organizația Mondială a Sănătății ( OMS – acronim, WHO – acronim de la denumirea acesteia ”World Health Organization”) este o organizație internațională, subordonată ONU (Organizației Națiunilor Unite), care are rolul de a veghea, proteja și menține în parametrii optimi sănătatea populațiilor de pe întreg globul pământesc.
Puțină istorie…
În anul 1945, diplomații țărilor s-au întrunit pentru a pune pe picioare Națiunile Unite. Unul dintre punctele agendei de lucru a fost tocmai înființarea unei organizații internaționale în domeniul sănătății.
În anul 1946, după ce ONU a fost fondată, într-o conferință care a avut loc la Paris, se schița un plan de ”constituție” a unei organizații mondiale pentru sănătate.
După ample dezbateri, în luna iulie a anului 1946 a fost semnată, de către 61 de state, Constituția Organizației Mondiale a Sănătății.
În urmă cu șaptezeci de ani, pe data 7 aprilie 1948, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost fondată pe principiul că sănătatea este un drept al omului și că toți oamenii ar trebui să se bucure de cel mai înalt nivel de sănătate. Tot pe 7 aprilie se sărbătorește, an de an, Ziua Mondială a Sănătății.
Scopul Organizației Mondiale a Sănătății
Organizația are angajamentul strict asumat de a respecta principiile stabilite în preambulul Constituției.
Ca un rezumat al celor 9 principii, extragem următoarele:
- organizația recunoaște și respectă dreptul fundamental oamenilor la sănătate, fără a ține cont de rasă, religie, condiție economică, etc;
- stoparea răspândirii oricăror boli molipsitoare trebuie să fie o luptă comună a tuturor statelor, deoarece sănătatea popoarelor este fundamentală pentru atingerea păcii și securității;
- toate guvernele au responsabilitatea de a furniza măsuri sociale și de sănătate adecvate pentru sănătatea popoarelor iar cetățenii au dreptul să fie informați cu privire la măsurile menite să îmbunătățească sănătatea lor.
De-a lungul anilor, Organizația Mondială a Sănătății a întreprins numeroase acțiuni de promovare a vaccinării, în general în statele sărace predispuse la dezvoltarea unor agenți patogeni ce dăunează sănătății. Printre acestea amintim campania de promovare a vaccinării împotriva poliomielitei și a rujeolei, ceea ce condus la un rezultat îmbucurător: rata mortalității se află pe o pantă în continuă scădere.
Organizația Mondială a Sănătății în 2020
Nu se poate să nu fi auzit cel puțin o dată în acest două luni de această organizației. Ei bine, având în vedere principiile după care acesta funcționează, se poate observa o ușoară neconcordanță între acțiune și misiune.
Din luna ianuarie a anului 2020, Organizația Mondială a Sănătății primea informații despre COVID-19 de la experții chinezi. Nu a fost preocupată să pornească propria anchetă, pentru a stabili acuratețea și corectitudinea datelor, date care se dovedeau a fi din ce în ce mai fictive.
Organizația Mondială a Sănătății este parcă trezită dintr-un somn adânc, iar când este întrebată de noile cercetări pe care se presupune că le efectuează, răspunsul caracteristic este chiar cel al acronimului : who, us? – ”cine, noi?”
Controverse
Organizația Mondială a Sănătății a fost acuzată că nu a intervenit la timp pentru blocarea transformării epidemiei de COVID-19 din China într-o pandemie pentru a nu deranja regimul de la Beijing, care tocmai ce a refuzat pentru a doua oară participarea experților Organizației Mondiale a Sănătății la cercetările cazurilor.
Lipsa de acțiune a fost extrem de vizibilă. Informațiile despre virulența și acțiunea acestui nou virus au venit cât se poate de târziu, dovadă fiind situația statelor europene care au luat măsuri doar atunci când au fost paralizate secțiile de terapie intensivă.
Dacă acum 2 luni aceștia recomandau impunerea unor restricții privind libera mișcare a oamenilor (așa zisa ”carantinare” – cuvânt inexistent în limba română, utilizat frecvent și greșit), astăzi se sucește, anunțând că, de fapt, măsurile de distanțare socială propuse de Suedia sunt cele mai eficiente.
În lumina acest controverse, Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a oprit finanţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din cauza manierei în care a gestionat criza provocată de coronavirus, şi a reacţionat virulent la criticile faţă de răspunsul administraţiei sale la pandemia de COVID-19.
SUA reprezenta cel mai mare finanțator al organizației, cu o contribuție de peste 400 de milioane de euro în 2019. Cu alte cuvinte, 15% din bugetul Organizației Mondiale a Sănătății era reprezentat de sprijinul financiar acordat de Statele Unite.
Alături de Statele Unite, Regatul Unit și-a retras contribuția.
Paradoxal sau nu, chiar China a suplimentat finanțarea acordată Organizației Mondiale a Sănătății cu aproximativ 30 de milioane de dolari.
Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a acuzat anumite ţări bogate că se află „într-o întârziere foarte mare” în ceea ce priveşte partajarea informaţiilor despre cazurile de coronavirus, solicitând în acelaşi timp o mai mare solidaritate internaţională în combaterea pandemiei.
Probleme cu finanțarea?
Organizația Mondială a Sănătății se finanțează prin taxe obligatorii de la statele membre, care se calculează în funcție de puterea economică a fiecărui stat în parte, prin contribuții voluntare de la țările doritoare și prin donații din mediul privat și de la ONG-uri.
Bugetul total al Organizației Mondiale a Sănătății pentru 2020 se ridică la 4,4 miliarde de dolari. De cel puțin 20 de ani este criticată tot mereu subfinanțarea Organizației Mondiale a Sănătății.
Așa cum am amintit, Anglia și SUA au retras sprijinul financiar față de Organizația Mondială a Sănătății, așa că momentan fundația lui Bill și Melinda Gates, sunt cei mai mari sponsori ai Organizației Mondiale a Sănătății.
Un fost lider al Organizației Mondiale a Sănătății, Margaret Chan, afirmă că era nevoită să obțină o mare parte din finanțare de la investitori privați, ceea ce ne poate duce cu gândul la o ”donație cu sarcină”. Mai exact, este posibil ca acești finanțatori să aibă propriile interese în momentul în care finanțează Organizația Mondială a Sănătății, care pot sau nu să fie în acord cu prioritățile de pe agenda organizației.
Conspirații
Adepții teoriei conspirației expun o teorie cu privire la acțiunile viitoare ale OMS. Având în vedere faptul că fundația Gates a rămas singurul mare finanțator al organizației la nivel planetar, se crede că toate acțiunile vor fi îndreptate spre vaccinarea obligatorie a populației, cunoscută fiind pasiunea și interesul familiei Gates pentru industria vaccinurilor.
Nimic nu este însă confirmat, rămânând doar la stadiul de simple speculații.
Este categoric nevoie de o reafirmare, după această pandemie, a rolului Organizației Mondiale a Sănătății. China a fost chiar printre primele două state, alături de Regatul Unit, care au semnat Constituția Organizației Mondiale a Sănătății fără a condiții. Una dintre ele refuză Organizația Mondială a Sănătății să trimită experți pentru evaluare, cealaltă se retrage de la finanțare.
Întrebările cu care închei acest articol sunt următoarele :
Cum mai poate OMS să își îndeplinească scopul (menținerea sănătății popoarelor) dacă aceasta se roagă de state să poată participa la studii? Cât de ”periculoasă” poate să fie această finanțare imprevizibilă a OMS, provenită de la diverși investitori privați?
